Anatomia si fiziologia stomacului

Stomacul este un organ intraperitoneal , cu proiectie abdominala si toracica

situat n etajul supramezocolic al cavitatii peritoneala , cea mai mare parte din
loja subfrenica .
A. Anatomie
Are o mobilitate apreciabila , mijloacele sale de fixare fiind reprezentate mai bine
la cele doua extremitati prin continuitatea sa cu esofagul si duodenul .
Bursa omentala asigura mobilitatea deplina a stomacului fata de planul dorsal ,
iar mezourile de pe marea si mica curbura l ancoreaza la X de organele vecine
mpiedicnd rasucirea sa .
Forma stomacului este foarte variabila . Tinnd cont de variabilitatea formei
sale , stomacul masoara n medie 25 cm si o grosime de 8 cm . Capacitatea sa
variaza ntre 1000 cc si 1500 cc cu o medie de 1300 cc .
Stomacului i se descriu : doua fete (anterioara si posterioara) . doua margini si
doua orificii . Marginea dreapta numita si mica curbura este alcatuita din doua
segmente : unul orizontal si altul vertical despartite prin ,,incizura angulara .
Marginea stnga denumita marea curbura continua marginera stnga a
esofagului formnd cu acesta la nivelul cardiei un unghi ascutit ,,incizura
cardiaca sau unghiul Hiss ,
Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul , cardia se afla pe versantul
drept al fornixului gastric avnd o forma ovalara , cu axul mare vertical .
Orificiul de comunicare al stomacului cu duodenul , pilorul este circular situat
aproape n plan frontal si marcat la exterior de santul duodenopiloric .
Din punct de vedere anatomic si chirurgical stomacul este mpartit n :
- portiunea verticala formata din fundul stomacului (fornix) , segment situat
deasupra planului orizontal , care trece prin cardia si corpul stomacului ,
delimitat distal de perpendiculara dusa de incizura angulara de marea curbura .
- portiunea orizontala , subdivizata n doua segmente : antrul piloric care
continua corpul gastric canalul piloric portiune ngustata , terminala a stomacului
delimitata de duoden prin santul duodeno piloric .
Raporturi
Fata anterioara se afla n contact direct cu peretele toracic , cu peretele
abdominal corespunzator cu fata viscerala a lobului hepatic stng si n mica

masura cu lobul patrat al ficatului n regiunea antrala .

Fata posterioara constituie peretele anterior al bursei omentale prin intermediul
careia intra n raport cu : pancreasul , vase splinice , splina , rinichiul si
suprarenala stnga , mezocolonul transvers .
Cardia este acoperita de marginea posterioara a ficatului , se afla la cca. 3 cm.
Sub hiatus-ul esofagian al diafragmei proiectndu-se la nivelul vertebrelor T 10
T 11 .
Posterior vine n raport cu : pilierul stng al diafragmei si cu artera aorta .
Pilorul este relativ mobil si proiecteaza la dreapta primei vertebre lombare (n
ortostatism)
Anterior este acoperit de lobul patrat al ficatului , iar posterior vine n raport cu
vena porta , artera hepatica si pancreasul . Pilorul si prima portiune a duodenului
este acoperit de peritoneu att pe fata anterioara ct si pe cea posterioara .
Limita dintre portiunea mobila si fixa , retroperitoneala a duodenului este artera
gastro duodenala .
Raporturile stomacului cu peritoneul .
Peritoneul de pe fata anterioara se reflecta si continua cu peritoneul diafragmatic
. La nivelul curburilor gastrice fortele peritoneale , anterioara si posterioara , se
reunesc formnd ligamente peritoneale care leaga stomacul de elementele
vecine . Pe mica curbura se formeaza ligamentul gastro hepatic , parte
componenta a micului epiploan (ligament eso gastro duodeno - hepatic) .
Pe marea curbura peritoneul formeaza : ligamentul gastro colic (uneste
segmentul vertical al stomacului cu hilul splinei , continnd vasele scurte si
originea arterei gastro epiploace stngi ; ligamentul gastro frenic (leaga fornixul
gastric de diafrag) .
Vascularizatie si inervatie
Artere : Cercul arterial al micii curburi este format din : artera gastrica stnga
numita si coronara gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica .
Artera gastrica stnga , originara din trunchiul celiac , descrie o crosa n regiunea
subcardiala , coboara apoi pe mica curbura mpartindu-se n doua ramuri :
anterioara si posterioara ce se anastomozeaza cu ramuri similare n artera
gastrica dreapta .
n prima sa portiuni , nainte de a se diviza , da nastere la una sau mai multe
ramuri care vascularizeaza jonctiunea eso gastrica .

Artera gastrica dreapta de calibru mai mic , ia nastere din artera hepatica
comuna , abordnd stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice . Ea se
divide n doua ramuri care se anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei
gastrice stngi la nivelul micii curburi .
Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro epiplooice stnga
si dreapta . Artera gastro epiplooica stnga ia nastere din artera gastroduodenala la marginea inferioara primei portiuni a duodenului dupa care intra n
ligamentul gastro colic , realiznd anastomoza cu artera gastro epiplooica
stnga .
Polul gastric superior primeste snge din artera diafragmatica inferioara (origine
n artera aorta) vasele scurte si artera cardio tuberozitara posterioara , ramuri
din artera splinica . Regiunea antropilorica primeste ramuri suplimentare din
artera mizenterica superioara prin intermediul arterei pancreatico duodenale
inferioare , arterei pancreatice inferioare sau transverse si ramuri din artera
hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastroduodenala prin artera
pancreatico duodenala superioara , artera retroduodenala .
Vene :
Vena gastro epiploica stnga se varsa n vena splenica , vena gastro epiploica
dreapta n vena mizenterica superioara .
Venele gastrice stnga si dreapta se varsa direct n vena porta .
La nivelul cardiei , plexul venos submucos tributar venei gastrice stngi se
anastomozeaza porto cava , sediul de dezvoltare al varicelor esofagiene n
sindromul de hipertensiune portala .
Limfatice :
Limfaticele stomacului proximal se anastomozeaza cu cele ale esofagului distal .
Exista comunicari si ntre limfaticele stomacului si cele ale duodenului .
Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic :
Zona I cuprinde regiunea superioara a micii curburi , limfa fiind drenata n
ganglionul din jurul arterei gastrice stngi
Zona II regiunea distata , antrala a micii curburi este drenata n ganglionii
suprapilorici
Zona III cuprinde portiunea proximala a marii curburi , cu drenaj n ganglionii
grupati n jurul arterei gastro epiploice stngi

 Zona IV cuprinde regiunea antrala a marii curburi ; dreneaza limfa n

ganglionii gastro epiploici drepti si cei subpilorici
Inervatie :
Inervatia stomacului este autonoma si dubla , parasimpatica si simpatica .
Inervatia parasimpatica se face prin cei doi nervi vagi fibrele avnd originea n
nucleul dorsal al vagului din planseul ventriculului IV . Vagul drept sau posterior
este situat profund pe fata posterioara a esofagului ntre acestea si arata , iar
vagul stng sau anterior este situat sub peritoneu , pe fata anterioara a
esofagului abdominal .
Inervatia simpatica si are originea n segmentele medulare T5-T10 . Sistemul
nervos intrinsec , este o retea autonoma , complexa de neuroni , interconectati ,
care controleaza activitatea locala , secretorie si motorie .
Structura peretelui gastric cuprinde mai multe straturi (tunici) distincte :
Seroasa este reprezentata de peritoneul visceral ;
Musculara gastrica este foarte bine dezvoltata , are o grosime medie de 2 mm
(este foarte groasa la nivelul antrului n vecinatatea pilorului si mai subtire pe
marea curbura , n deosebi la nivelul fornixului) .
Musculara gastrica se compune din trei straturi succesive din afara nauntru :
stratul longitudinal (format din fibre dispuse longitudinal) stratul circular (fibre
dispuse circular , ce formeaza sfincterul piloric) si stratul oblic (specific
stomacului) .
Submucoasa este alcatuita din tesutul conjunctiv lax si contine o retea
vasculara importanta , limfatice si plexul nervos Meesner . Acest strat este slab
aderent la musculoasa si intim aderent la mucoasa .
Mucoasa formeaza pliuri longitudinale orientate n axul mare al stomacului
ndeosebi n vecinatatea micii curburi si pliuri orientate transversal situate
ndeosebi pe marea curbura si fetele stomacului .
Mucoasa este friabila , mai subtire n regiunea cardica si a fornixului , mai groasa
si de consistenta mai ferm n regiunea antropilorica .
Epiteliul mucoasei gastrice este de tip cilindric unistratificat cu celule de tip
mucoid continnd granule de mucina . Glandele gastrice extrem de numeroase
sunt de tip tubular .
Glandele cardiale , se gasesc ntr-o zona limitata din jurul cardiei , si sunt
alcatuite din celule producatoare de mucus . Glandele fundice sau gastrice

proprii , sunt localizate la nivelul fotnixului si corpului gastric si cuprind n

structura lor trei tipuri de celule .
Celule mucoide secretoare de mucus , dispuse catre gtul glandei ;
Celule principale sau de zimogen care secreta pepsinogenul si se afla n
portiunea distala a glandei ;
Celule parietale , mai mari , departate de lumenul glandular care secreta acidul
clorhidric
Glandele pilorice sunt localizate n regiunea antrala si sunt alcatuite din celule
asemanatoare cu celulele mucoase din gtul glandelor fundice . Antrul gastric
este sediul celulelor endocrine din care cel mai bine cunoscute sunt celulele G
secretoare de gastrica .
B. Fiziologie
Stomacul are o intensa activitate functionala , motorie si secretorie , exocrina si
endocrina .
Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de prelucrare si depozitare ,
de framntare si amestecare cu sucurile digestive a lobului alimentar ca si
evacuarea intermitenta a continutului digestiv , devenit chim gastric n duoden .
Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic aflata sub control vagal .
Dupa patrunderea bolului alimentar n stomac , dispozitivul anatomic si
functional al jonctiunii eso-gastrice , mpiedica n mod normal refluxul gastroesofagian . n acest mecanism sunt implicati o serie de factori :
Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta careia
nu-i corespunde un sfincter anatomic propriu-zis .
Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia i corespunde n
interior valvula Gubaroff a carei nchidere este favorizata de umplerea ,
deschiderea fornixului gastric .
Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine n mentinerea angulatiei
eso-gastrice .
Stomacul distal denumit si ,,pompa antropilorica'' este sediul unor unde
peristaltice (3/min) cu rolul de a mesteca si micsora partile componente ale
continutului gastric si de a propulsa n final chimul gastric rezultat (masa
semilichida cu reactie acida) prin pilor n duoden . Activitatea peristaltica antrala
este simulata de distensia peretelui gastric si inhibata de mecanisme cu punct de
plecare duodenal . Coordonarea motilitatii antrale , pilorice si duodenale , asigura
evacuarea ritmica a continutului gastric , prin nchiderea sfincterului piloric .

Mobilitatea gastrica este influentata astfel :

Pe cale nervos-vegetativa (vagul este nervul stimulant al peristalticii ,
simpaticul este inhibitor) .
Pe cale umorala prin actiunea unor hormoni (adrenalina , insulina ,
enterogastronul) .
Durata evacuarii gastrice este medie de 3-4 ori fiind n functie de calitatea
alimentelor ingerate (lichide si alimentele semisolide parasesc rapid stomacul ,
alimentele solide sunt evacuate mai lent) .
Functia secretorie : Secretia exocrina a stomacului este rezultatul activitatii
secretorii a mucoasei gastrice care are o suprafata de 800 cmp.
Sucul gastric este un lichid incolor , limpede sau usor opalescent , cu pH acid
cuprins ntre 0,8 1,5 si contine apa , electroliti , HCL , fermenti , mucus , factor
intrinsec . Cantitatea secretata n 24 ore este ntre 1,5 3 l .
Secretia acida a stomacului este reprezentata de HCL un constituient fiziologic al
sucului gastric , cu rol important n desfasurarea digestiei .
Rolul HCL : activeaza pepsinogenul ; contribuie la formarea de acid-albumine
usor digerabile ; solubilizeaza colagenul si nucleo-proteinele ; precipita
cazeinogenul din lapte ; stimuleaza secretiile digestive ; mpiedica dezvoltarea
germenilor adusi cu alimentele n stomac .
Fermenti : Pepsina este principalul ferment al sucului gastric secretata de
celulele principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen si
activata n mediul activ al stomacului sau de pepsina nsasi printr-un mecanism
autocatalitic . Rolul pepsinei : realizeaza degradarea partial a proteinelor pna la
stadiul de polipeptide (peptone) ; rol n stimularea secretiei de gastrina si
colecistochinina ; n digestia si coagularea laptelui la om .
Lipaza gastrica determina hidroliza grasimilor emulsionate , are activitate redusa
la adult (pH optim 4-5) , este activa nsa la sugar .
Mucusul gastric este secretat de epiteliul de nvelis si de celule mucoide ale
glandelor pilorice si cardiale .
Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice un strat
cu o grosime de 1 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune mecanice ,
termice , chimice si de autodigestie clorhidropeptica .
Capacitatea mucoasei de a mentine o diferenta importanta de p H ntre mediul
puternic , acid al sucului gastric si mediul tisular , usor alcalin al mucoasei

gastrice poarta numele de ,,bariera mucoasa.

La constituirea barierei mucoase contribuie :
Stratul de mucus de la suprafata mucoasei impregnat cu HCO 3 secretat de
celulele epiteliului de nvelis .
Stratul celulelor epiteliului de suprafata .
Microcirculatia foarte activa din mucoasa gastrica .
Factorul intrinsec este o mucoproteina , secretat de celulele parietale ale
glandelor fundice care mpreuna cu vitamina B 12 adusa prin alimente (factor
extrinsec) formeaza un complex care , ajuns n ileonul terminal elibereaza
vitamina B 12 , care este resorbita .
Secretia endocrina : Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este
produsa n regiunea antrala . Actiunea gastrinei consta n stimularea secretiei
clorhidropeptice , stimularea motilitatii gastrice si o actiune trofica asupra
mucoasei corpului si fornixului gastric .
Stamatostatina este un hormon cu actiune inhibitorie , scaznd aciditatea si
eliberarea de gastrine .
Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea secretiei
acide si secretiei de gastrine .
Reglarea secretiei gastrice : se realizeaza sub actiunea a doi factori :
Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)
Umorali (ndeosebi gastrina)
Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice :
Faza cefalica , mediata vagal si declansata de o serie de excitanti , cum sunt
vederea , mirosul , gustatul alimentelor , prin declansarea de reflexe conditionate
(vagul actioneaza prin stimularea directa a celulelor parietale si a secretiei de
gastrina) , aceasta faza ncetnd odata cu umplerea stomacului .
Faza gastrica este umorala prin eliberarea gastrinei n principal prin excitatia
mecanica si chimica a antrului gastric de catre continutul stomacului .
Faza intestinala ncepe la 2-3 h dupa ingestia alimentelor odata cu ajungerea
chimului proximal . Stimularea secretiei gastrice n aceasta faza se face prin
intermediul unor hormoni care nu sunt nca bine individualizati .