MUŞCHII CAPULUI

Mihalcea Elena-Daniela
Muşchii capului

Muşchii capului se împart în

muşchii faciali (muşchii mimicii,
muşchii pieloşi) şi muşchii masticatori .
Cele două grupe sunt complet deosebite
după:
• caracteristicile lor anatomice;
• acţiunea lor principală;
• semnificaţia embriologică;
• inervaţie.
Muschii faciali
Caracteristici morfologice, originea
embrionara si inervatie

• Prezintă conexiuni intime cu pielea –una din cele

două inserții fiind obligatoriu cutanată;
• Cu excepția buccinatorului ei sunt lipsiți de fascie,
pielea miscandu-se impreuna cu muschiul;
• Volumul și forța sunt reduse;
• Se dezvoltă din mezodermul arcului branhial II;
• Sunt inervați de nervul facial;
• Sunt dispuși în jurul orificiilor feței;
• Mimica reprezintă exteriorizarea stărilor psihice la
nivelul feței prin acțiunea mușchilor pieloși;
• Pielea și mușchii pieloși formează o unitate
funcțională.
 Mecanismul de acțiune al mușchilor pieloși
• Prin contracție un mușchi pielos apropie punctul de
inserție cutanată de inserția osoasă și formează un
relief de forma unei proeminențe liniare orientată
perpendicular pe direcția tracțiunii;
• Când inserția cutanată este punctiformă se formează o
gropiță;
• După încetarea contracției pielea își revine la poziția
inițială datorită elasticității;
• Elasticitatea reprezintă agentul antagonist al mușchilor
pieloși;
• Determină apariția ridurilor;
• Mobilizează pleoapele, buzele, aripa nasului;
• Un mușchi poate interveni în exprimarea mai multor
stări psihice.
Rolul mușchilor mimicii în fizionomie
Permanentizarea cutelor se face prin repetarea
anumitor mișcări, pierderea elasticității pielii și
scurtarea definitivă a fibrelor musculare
Fizionomia reprezintă înfățișarea statică, în
repaus, a feței și este determinată de:
• configurația craniului;
• calitatea pielii;
• distribuirea țesutului grăsos;
• dezvoltarea mușchilor masticatori și pieloși;
• conformația nasului;
• utilizarea mușchilor pieloși în funcție de sistemul
nervos.
Șanțurile principale ale feței

• Șanțul nasolabial;
• Șanțul mentolabial;
• Șanțul jugal sau mentomalar;
• Șanțul submental;
• Șanțul palpebral superior;
• Șanțul palpebral inferior;
• ”Laba gâștei sau piciorul ciorii” sunt
șanțuri radiare situate în unghiul
lateral al ochiului.
 Mimica

• Este aspectul dinamic al

feţei;
• determinat de contracţia
mm. mimicii;
• La contracţia lor pe faţă
se formează şanţuri
(riduri) şi cute.
Clasificarea muşchilor mimicii
• Muşchii bolţii craniului;
• Muşchii din jurul orbitelor;
• Muşchii nasului;
• Muşchii orificiului bucal;
• Muşchii urechii externe.
 Muschii boltii craniene (ai calvariei)
• Mușchiul occipitofrontal este format din două porțiuni
musculare între care se întinde aponevroza epicraniană:
a. Porțiunea occipitală
• situată în partea posterioară
• ia naștere pe linia nucală supremă
b. Porțiunea frontală
• ia naștere pe marginea anterioară a aponevrozei epicraniene
• se termină în jos în regiunea sprâncenară
• ajută ridicătorul pleoapei superioare
• Mușchiul temporoparietal este o lamă musculară subțire
care coboară de pe porțiunea temporală a aponevrozei
epicraniene spre cartilajul pavilionului urechii.
Aponevroza epicraniană
• Este o lamă fibroasă situată la nivelul bolții
craniene;
• La marginile ei dă naștere mușchilor
epicranieni frontal și occipital;
• În partea laterală coboară până la arcada
zigomatică, acoperind fascia temporală;
• Dă inserție mușchilor auriculari și
temporoparietal;
• Aponevroza epicraniană este ținută sub
tensiune prin contracția musculară;
• Hematoamele și colecțiile subaponevrotice
se propagă ușor;
• Plăgile profunde cu afectarea aponevrozei
sunt dehiscente.
Mușchii pleoapelor și nasului

Mușchii pleoapelor:
1. Mușchiul orbicularis oculi
2. Mușchiul corugator
3. Mușchiul depresor al sprâncenei
4. Mușchiul procerus

Mușchii nasului:
1. Mușchiul nazal
2. Mușchiul depresor al septului
Mușchiul orbicularis oculi
Este situat în grosimea pleoapei și pe circumferința
orbitei
Fasciculele musculare se inseră în cea mai mare
parte pe ligamentele palpebrale:
• Ligamentul palpebral medial care se inseră cu două
fascicule în unghiul medial al ochiului, pe creasta
lacrimală anterioară și pe cea posterioară, cuprinzând
între ele sacul lacrimal, iar cu celălalt capăt pe tarsul
corespunzător.
• Ligamentul palpebral lateral se inseră pe
extremitatea laterală a tarsului și pe periostul porțiunii
laterale a orbitei.
Prezintă 3 porțiuni:
- palpebrală
- orbitală
- lacrimală
Mușchiul orbicularis oculi
a.Porțiunea palpebrală
• Se prinde pe cele două ligamente palpebrale
• Stratul muscular e lipit de septul orbitar (orbicularul preseptal) și tars (orbicularul pretarsal)
• Fața superficială este în raport cu pielea care la acest nivel este foarte fină și lipsită de grăsime
subcutanată.

b. Porțiunea orbitală
• Este periferică, înconjurând porțiunea palpebrală
• Este formată din fascicule mai groase cu inserție ligamentară și osoasă pe circumferința orbitei
• Fața profundă este separată prin mușchiul corugator de artera supraorbitală și ramurile nervului
frontal.

c. Porțiunea lacrimală (mușchiul lui Horner) este un mic fascicul patrulater situat înapoia sacului
lacrimal.
• Se inseră pe creasta lacrimală posterioară de unde merge în afară și se termină prin două
fascicule ce se prind înapoia punctelor lacrimale.
Acțiunea mușchiului orbicularis oculi
• Porțiunea palpebrală închide ochiul
• Mișcarea inversă de deschidere a ochiului este realizată de mușchiul ridicător al pleoapei
superioare și mușchiul frontal
• Pleoapa inferioară coboară prin greutatea ei proprie când orbicularul este relaxat
• Porțiunea orbitală se contractă în închidere forțată, la lumină puternică
• Contracția orbicularului este însoțită de o alunecare din afară înăuntru a pleoapelor pe
globul ocular și contribuie la distribuirea lichidului lacrimal pe suprafața corneei, către
unghiul medial al ochiului
• Porțiunea lacrimală favorizează scurgerea lichidului lacrimal, dilatând punctele lacrimale
și sacul lacrimal
• Este antagonistul frontalului, coboară sprânceana, mai ales în partea ei laterală, netezind
pielea frunții
• Porțiunea orbitală produce prin scurtarea ei circulară o serie de cute radiare în unghiul
lateral al ochiului
Mușchiul corugator
• Este un mușchi arciform mic, dar foarte puternic,
situat sub orbicularis oculi;
• Pleacă de pe porțiunea medială a arcadei
supraciliare și porțiunea nazală a osului frontal;
• Fasciculele merg în sus și lateral, străbătând
fasciculele frontalului și ale orbicularului oculi;
• Mușchiul e așezat direct pe os și acoperă pachetul
vasculonervos supraorbital;
• Se termină pe pielea porțiunii mijlocii a sprâncenei;
• Acțiune: trage sprânceana medial și în jos,
determinând formarea cutelor vertical;
• Participă la exprimarea durerii, nerăbdării, mâniei
sau reflexiei profunde.
Mușchiul depresor al
sprâncenei
• Este așezat medial față de corrugator;
• Ia naștere în imediata vecinătate a rădăcinii nasului;
• Are formă triunghiulară cu baza în sus;
• Se fixează pe piele la nivelul capului sprâncenei;
• Ajută mușchiul corrugator.

Mușchiul procerus
• Este un mușchi mic și subțire;
• Are origine pe dosul nasului;
• Merge în sus peste fasciculele frontalului;
• Se răsfiră în pielea glabelei;
• Este antagonistul frontalului;
• Coboară pielea regiunii intersprâncenoase;
• Produce cute transversale situate la rădăcina nasului;
• Exprimă amenințare, agresiune.
Mușchiul nazal
PORȚIUNEA TRANSVERSĂ
• Are formă triunghiulară;
• Este dispus transversal pe porțiunea
cartilaginoasă a nasului;
• Se inseră pe fața anterioară a maxilei,
dedesubtul incizurii nazale, urcă spre dosul
nasului și se unește cu cel de partea opusă
printr-o aponevroză fină;
• Trage nasul cartilaginos în jos, apasă asupra
aripei nasului și comprimă orificiul nazal.
PORȚIUNEA ALARĂ
• Are inserție osoasă comună cu porțiunea
transversă;
• Fibrele sunt mai scurte;
• Se întind până la aripa nasului.
Muschiul coborator al septului

• Este format dintr-un fascicul subtire de fibre musculare.

• Are originea pe procesul alveolar al maxilei in dreptul incisivului central, iar
terminatia pe cartilajul alar mare pe pielea septului nazal si pe marginea
posterioara a narii.
• Coboara varful nasului.
• Este inervat de ramuri bucale ale nervului facial.
Mușchii din regiunea gurii
1.Mușchiul orbicularis oris
2.Mușchiul buccinator
3.Mușchiul levator labii superioris alaeque nasi
4.Mușchiul levator labii superioris
5.Mușchiul zygomaticus minor
6.Mușchiul levator anguli oris
7.Mușchiul zygomaticus major
8.Mușchiul risorius
9.Mușchiul depresor anguli oris
10.Mușchiul depresor labii inferioris
11.Mușchiul mentalis
 Mușchiul orbicularis oris
• Alcătuiește suportul muscular al buzelor
• Prezintă două porțiuni:
Porțiunea marginală
-formată de fasciculele mușchilor învecinați
(buccinator, levator labii superioris, levator
anguli oris)
-La nivelul comisurii se formează nodul
muscular
Porțiunea labială
-Ocupă marginea liberă a buzei
Mușchiul orbicularis oris

Acțiune:
-Produce închiderea gurii
-La închiderea forțată intervine porțiunea marginală
-Contracția porțiunii labiale subțiază marginea liberă a buzelor
-Contracția porțiunii marginale răsfrânge roșul buzelor spre exterior și îngroașă
marginea liberă a buzelor
• -Ajută la masticație, vorbire, fluierat, cântat
• -Împiedică scurgerea salivei din gură
• -Contribuie la exprimarea durerii
Mușchiul buccinator
• Constituie suportul muscular al obrajilor
• Este cel mai lat și mai puternic dintre mușchii pieloși
• Este așezat în plan mai profund
• Inserția fixă se face de-a lungul unei linii cu formă de potcoavă, cu deschiderea anterioară pe
procesul alveolar al maxilei și pe porțiunea alveolară a mandibulei
• Înapoi se inseră pe rafeul pterigomandibular care este o intersecție tendinoasă între buccinator și
constrictorul superior al faringelui, întinsă de la cîrligul procesului pterigoid la extremitatea
posterioară a liniei milohioidiene
• Anterior fasciculele converg către comisura gurii unde se termină pe piele și pe mucoasă
• Fața profundă este acoperită de mucoasa bucală
• Fața superficială anterior vine în raport cu maseterul, mușchiul zigomatic, rizorius, ridicătorul
unghiului gurii și ramurile nervului facial
• Mușchiul este perforat de canalul parotidian și de nervul bucal
• ”Bula grăsoasă a lui Bichat” este situată între buccinator și maseter
• Este singurul mușchi pielos care posedă o fascie bucofaringiană care se continuă posterior cu fascia
mușchiului constrictor superior al faringelui
Mușchiul buccinator

ACȚIUNE:
-Participă la fluerat, cântatul cu
instrumente de suflat;
-Rol ajutător în masticație, menținând
alimentele între arcadele dentare;
-Când gura este goală, trage de comisuri;
-Are acțiune în mimică (râs, plâns).
Mușchiul ridicător al buzei superioare și aripii nasului
- Ocupă șanțul dintre nas și obraz
- Se inseră pa fața laterală a procesului frontal al maxilei, șanțul nazogenian,șanțul nazolabial și se termină
pe aripa nasului și pielea buzei superioare
- Ridică aripa nasului și buza superioară
Mușchiul ridicător al buzei superioare
- Este situat lateral și dedesubtul precedentului
- Se inseră pe fața anterioară a corpului maxilei, deasupra găurii infraorbitale
- Se termină pe pielea buzei superioare.Ridică buza superioară
Mușchiul zigomatic mic
- Este situat între ridicătorul buzei superioare și zigomaticul mare
- Se inseră pe zigomatic și pielea buzei superioare
- Trage în sus buza superioară
Mușchiul ridicător al unghiului gurii
- Este situat profund, lateral și dedesubtul zigomaticului mic și al ridicătorului buzei superioare
- Trage comisura gurii în sus
Mușchiul zigomatic mare
- Este subțire, alungit, dar puternic
- Este situat superficial în porțiunea centrală a obrazului și se inseră pe fața laterală a osului malar, după
care merge în jos către comisura gurii
- Acoperă maseterul, buccinatorul, corpul adipos și vasele faciale
- Este mușchiul râsului –trage comisura buzelor în sus și lateral, imprimând șanțului nazogenian forma
literei S
Mușchiul rizorius
- Are formă triunghiulară cu vârful pe pielea comisurii, iar baza se prinde pe fascia maseterină sau tot pe
piele
- Este superficial și are direcție transversal.
- Trage comisura buzelor lateral, intervenind în surîs
Mușchiul coborâtor al unghiului gurii
- Are formă triunghiulară, cu baza pe linia oblică a mandibulei și vârful pe pielea comisurii bucale
- Este așezat superficial, acoperind platisma și coborâtorul buzei inferioare
- Coboară comisura bucală, șanțul nazogenian este tras în jos, devenind aproape rectiliniu
Mușchiul coborâtor al buzei inferioare
- Este așezat dedesubt și medial față de precedentul
- Are formă patrulateră
- Se inseră pe linia oblică a mandibulei, se îndreaptă medial și în sus și se prinde pe buza inferioară
- Trage buza inferioară în jos
- Exprimă tristețe, dezgust, ironie
Mușchiul mental
- Este acoperit în cea mai mare parte de precedentul
- Se inseră pe fața anterioară a corpului mandibular și se termină pe pielea mentonului
- Între cei doi mușchi mentali se poate forma foseta bărbiei
- Prin contracție ridică bărbia
MUȘCHII URECHII EXTERNE
- După așezare sunt: mușchiul auricular anterior, superior și posterior
- Sunt mușchi intrinseci (se inseră numai pe cartilajele pavilionului) și extrinseci (se inseră cu un
capăt pe pavilion și cu celălalt pe părțile învecinate)
Mușchii masticatori

• Prezintă două inserții osoase, dintre care una pe mandibulă

• Sunt mușchi motori
• Prin mișcările mandibulei arcada dentară inferioară este deplasată pe cea
superioară, realizând masticația
• În masticație participă pe lângă cei patru mușchi masticatori (temporalul,
maseterul, cei doi mușchi pterigoidieni) și alți mușchi cu rol ajutător: mușchii
pieloși, mușchii limbii, mușchii suprahioidieni și mușchii craniomotori
• Mușchii masticatori sunt inervați de nervul mandibular
Mușchiul temporal
• Este cel mai puternic mușchi masticator
• Are inserția de origine întinsă pe întreaga fosă temporală până la linia temporală inferioară și pe fața
profundă a fasciei temporale
• Fasciculele converg printr-un tendon către procesul coronoidian al mandibulei
• După direcție și inervație se disting trei fascicule:
Anterior:-cu direcție aproape verticală
-inervat de nervul temporal anterior
-trage mandibula în sus
Mijlociu:-cu fibre ușor oblice
-inervat de nervul temporal mijlociu
-trage mandibula în sus și posterior
Posterior:-este aproape orizontal
-inervat de nervul temporal posterior
-trage mandibula posterior
 Mușchiul temporal
RAPORTURI
• Fața superficială este acoperită de fascia temporală în cea mai mare parte și de arcada zigomatică
în partea inferioară
• Între planul osos și fascie trec vasele și nervii temporali profunzi
• Mușchiul depășește fosa temporală și vine în raport cu mușchii pterigoidieni, cu buccinatorul și
corpul adipos al obrazului
• Când mușchiul este atrofiat și țesutul grăsos redus, arcada zigomatică se evidențiază
ACȚIUNE
• Ridică mandibula
• Fasciculul posterior aduce capul mandibulei în fosa mandibulară
• Forța mușchiului crește cu cât arcadele dentare sunt mai apropiate
INERVAȚIE
• Nervul mandibular prin nervii temporali profunzi
Fascia temporală
• Este o lamă aponevrotică situată lateral și superficial față de mușchiul temporal
• Ea formează peretele lateral al lojei temporale
• Inserții:-linia temporală superioară în sus
- procesul zigomatic al frontalului
- procesul frontal al osului zigomatic
- marginea superioară a arcadei zigomatice
• Fascia este simplă în porțiunea superioară, iar în cea mijlocie și inferioară se dedublează în două
lame:
a.Fascia superficială –se prinde pe buza laterală a marginii superioare a arcadei zigomatice
b.Fascia profundă –se prinde buza medială a marginii superioare a arcadei zigomatice
• Între cele două lame se află țesut grăsos
• Fața superficială este în raport cu aponevroza epicraniană, mușchiul auricular superior și anterior,
cu vasele temporale superficiale și nervul auriculotemporal
• Fața profundă a fasciei este în raport cu mușchiul temporal
Mușchiul maseter
• Este un mușchi puternic situat pe fața laterală a ramurii mandibulei
Porțiunea superficială
• Este oblică, se inseră pe marginea inferioară a arcadei zigomatice și pe unghiul mandibulei,
formând tuberozitatea maseterică
Porțiunea profundă
• Se inseră pe marginea inferioară și fața medială a arcadei zigomatice, trece vertical și se inseră pe
fața laterală a ramurii mandibulei
• Fibrele acestei porțiuni sunt mai scurte
Raporturi:
• Fața superficială este acoperită de fascia maseterină
• Prin intermediul ei mușchiul vine în raport cu mușchii superficiali (rizorius, zigomatic, platisma),
cu prelungirea anterioară a glandei parotide, ductul parotidian, ramurile facialului și cu artera
transversală a feței
• Fața profundă corespunde ramurii mandibulei, incizurii mandibulare prin care trece pachetul
vasculonervos maseterin, tendonul de inserție al temporalului și mușchiul buccinator
Fascia maseterină
• Are aceeași formă ca și mușchiul
• Inserții:
-fața laterală a arcadei zigomatice
-marginea inferioară a mandibulei
-marginea posterioară a ramurii mandibulei
-marginea anterioară, fața laterală a ramurii mandibulei
• Se continuă cu fascia parotidiană
Acțiune:
• componenta principală este cea de ridicare
• componenta de lateralitate se datorește porțiunii superficiale care este orientată oblic
• Când cei doi maseteri se contractă simultan, mandibula este deplasată în sus și puțin anterior
• Produce presiune masticatoare
Inervațiaeste realizată denervul maseterin, ram din nervul mandibular
Mușchiul pterigoidian medial
• Este un mușchi gros, de formă patrulateră, așezat pe fața medială a ramurii mandibulei
• Se inseră în fosa pterigoidă și pe fața medială a unghiului mandibulei
• Împreună cu maseterul formează o puternică chingă musculară
• Este situat în fosa infratemporală
Raporturi:
-faringele
- porțiunea verticală a tensorului vălului palatin
- mușchiul pterigoidian lateral
- cu fața medială a mandibulei formează spațiul pterigoidian în care se găsesc nervul lingual, nervul
și artera alveolară inferioară
Acțiune:
- Componenta principală este de ridicare
- Trage mandibula medial
- O componentă mai mică de propulsie
Mușchiul pterigoidian lateral
• Este un mușchi gros și scurt situat lateral și deasupra precedentului
• •Este format din două porțiuni:
• a.Fasciculul superior, sfenoidal sau infratemporal ia naștere pe fața infratemporală a aripii mari a
sfenoidului
• b.Fasciculul inferior sau pterigoidian se inseră pe fața laterală a lamei pterigoidiene laterale, iar pe
mandibulă se inseră pe foseta pterigoidiană a procesului condiliar
• •Fasciculul superior este orizontal, iar cel inferior este oblic
• Raporturi:
• Are formă de piramidă triunghiulară
• Fața superioară corespunde bazei craniului
• Fața anterolaterală vine în raport cu maseterul, procesul coronoid și tendonul temporalului
• Fața posteromedială este în raport cu pterigoidianul medial
• Are raporturi cu nervul mandibular, artera maxilară și ramurile ei
Mușchiul pterigoidian lateral
• Acțiune:
• Componenta principală este cea de propulsie
• Contracția bilaterală a mușchiului intervine în prima
fază de deschidere a gurii
• Contracția unilaterală produce mișcarea de
lateropropulsie a mandibulei
• Când se contractă alternativ, mandibula execută
mișcări de diducție prin care se macină alimentele

• Inervație:
• •Nervul mandibular
Fascia interpterigoidiană
• Este o lamă fibroasă, patrulateră, de grosime inegală, dispusă între cei doi pterigoidieni
• Marginea superioară se inseră pe baza craniului
• Marginea inferioară se fixează pe fața medială a ramurii mandibulei
• Marginea anteromedială se fixează pe marginea posterioară a lamei pterigoidiene laterale, iar mai
jos devine liberă și se fixează la nivelul trigonului retromolar
• Marginea posterolaterală este liberă, groasă și se întinde de la spina sfenoidală la marginea
posterioară a ramurii mandibulei și se numește ligamentul sfenomandibular
• Butoniera retrocondiliană a lui Juvara este spațiul delimitat de acest ligament, de colul
mandibulei și de fața medială a articulației temporomandibulare
• Prin butonieră pătrunde artera maxilară și iese nervul auriculotemporal
• Fața anterolaterală a fasciei corespunde pterigoidianului lateral și ramurii mandibulei
• În porțiunea anterioară și superioară se întinde aproape orizontal ligamentul pterigospinos
Acțiunea mușchilor masticatori
1.Coborârea mandibulei realizează deschiderea gurii
• Este inițiată prin contracția bilaterală a pterigoidienilor laterali
• Mișcarea este continuată prin intervenția mușchilor suprahioidieni la care se adaugă și greutatea
mandibulei
• Contracția mușchilor cefei fixează craniul și astfel tracțiunea suprahioidienilor acționează numai
asupra mandibulei
2. Ridicarea mandibulei în timpul masticației este realizată de mușchiul temporal, maseter,
pterigoidian medial
• Pentru ridicarea mandibulei înafara masticației este suficientă acțiunea temporalului
3.Propulsia se face prin contracția simultană a pterigoidienilor laterali
4.Retropulsia se face prin fasciculul posterior al temporalului
5.Mișcările de lateralitate se fac asimetric, se succedă alternativ la dreapta și la stânga, realizând
măcinarea alimentelor
MULṬUMESC!