Sunteți pe pagina 1din 11

I.

ANATOMIA DESCRIPTIV I FUNCIONAL A CAPULUI

Capul (capitis)constituie segmentul cel mai inalt al corpului.


Limita dintre cap si gat este marginea inferioara a corpului mandibulei, orizontala
dusa pana la marginea anterioara a m. sternocleidomastoidian, urca de-alungul acesteia, trece
prin baza procesului mastoidian, urmeaza linia nuchala superioara, pana la protuberanta
occipitala externa.
Delimitare: linia care porneste de la glabela, urmeaza marginea supraorbitara a
frontalului, arcada zigomatica, trece sub porul acustic extern, ajunge la marginea anterioara a
m.sternocleidomastoidian
Scheletul craniului este alctuit din neurocraniu viscerocraniu (vezi capitolul
Alctuirea scheletului, subcapitolul Craniul).
Craniul se articuleaz cu coloana vertebral (vezi capitolul Alctuirea scheletului,
subcapitolul Craniul)

II. MUCHII CAPULUI

Totalitatea muchilor formeaz sistemul muscular


Dup structura histologic i funcii muchii se impart n trei categorii:
striai, netezi, muchiul cardiac.
Muchii striai formeaz cea mai mare parte a musculaturii somatice (scheletice) i o parte din
musculatura digestiv Muchii netezi formeaz musculatura unor organe interne (viscere), se
gsesc n vasele sanguine i piele.
Pe baza proprietilor morfofuncionale: muchi netezi viscerali i muchi netezi multiunitari.
Muchi netezi viscerali se gsesc n pereii viscerelor cavitare (stomac, intestin, vezic,
uretere), prezint activitate spontan, independent de inervaia extrinsec, influenat (nu
iniiat) de nervii vegetativi.
Muchi neted multiunitar= contracii fine, gradate, nu este sub control volunta; se afl
n iris i corpul ciliar,
Muchii striai sau scheletici sunt alctuii din corp (venter) i dou extremiti care se
continu cu tendonul, prin care se prind pe oase.
-Dup dimensiunile lor:
Muchi lungi,de vitez, ai extremitilor
Muchi lai (latissimus dorsi, n peretele abdominal)
Muchi scuri, de efort, (ai jgheaburilor vertebrale)
Muchi circulari: orbicular al ochiului, orbicular al gurii sau care formeaz sfinctere
-Dup numrul de capete prin care se prind pe os:
Biceps, triceps, cvadriceps
Fiecare muchi scheletic are un capt de origine (care se fixeaz pe osul care se deplaseaz cel
mai puin n timpul contraciei, fix,) i un capt de inserie ( care se fixeaz pe osul ce se
deplaseaz n timpul contraciei)
Inervaia muchilor este: motorie, senzitiv i vegetativ.
Prin intermediul sistemului nervos se realizeaz tonusul, contracia i sensibilitatea
muchiului.
Legtura dintre fibra nervoas motorie i cea muscular se face prin intermediul plcii
motorii. O fibr nervoas motorie inerveaz mai multe fibre musculare; totalitatea fibrelor
musculare inervate de o fibr nervoas formeaz o unitate motorie.
Fibrele senzitive se termin prin terminaii libere sau fusuri neuromusculare, de la care pleac
stimuli la scoara cerebral, informnd despre tonusul i gradul de contracie a muchiului.
Anexele muchiului sunt: burse sinoviale, teci fibroase, teci sinoviale, fascii musculare.
Muchii somatici pot fi grupai dup segmentele corpului: muchii capului, gtului,
trunchiului, muchii membrelor sau dup regiunea asupra creia acioneaz.

II. 1. Muchii pieloi ai capului i feei

Muchii pieloi ai capului i feei sunt situai imediat sub piele i se inser cu un capt pe ea.
De aceea se mai numesc muchi pieloi sau cutanai. Prin contracia lor produc plicaturi ale
pielii i fac posibil expresia facial. De aceea se mai numesc muchi ai mimicii. Sunt grupai
n jurul orificiilor bucal, nazal, orbital i auditiv, avnd rol de dilatatori sau constrictori. Toi
muchii pieloi ai capului i feei sunt inervai de nervul facial (VII).
Muchii mimicii pot fi mprii, dup regiunile n care se gsesc, n:
-muchi ai bolii craniene (ai calvariei sau epicranieni, care acioneaz asupra
scalpului);
-muchi din jurul orbitelor;
-muchi din jurul orificiului nazal;
-muchi din jurul orificiului bucal;
-muchi din jurul urechii externe.

Muchii bolii craniene

- Muchiul epicranian Este situat sub scalp, acoper calvaria de la occipital la frontal;
prin contracie produce plicaturarea frunii, exprim teama, atenia, frica, diverse stri
emotive. Este alctuit din muchiul frontal (m. frontalis) n regiunea anterioar i muchiul
occipital (m. occipitalis) n regiunea occipital, legai ntre ei prin aponevroza epicranian
(galea aponevrotica) ce acoper calvaria.
Muchiul occipital are originea pe procesul mastoid al osilui temporal; inseria pe
aponevroza epicranian. Muchiul frontal are originea pe aponevroza epcranian i inseria pe
esutul moale al sprncenelor. Portiunea frontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa
superioara. Aponevroza epicraniana se intinde posterior pana la muschiul occipital iar in
partile laterale pana la arcada zigomatica. Insertia sa posterioara fixa permite tragerea in sus a
pielii din regiunea frontala cu formarea de cute transversale.
- Muchiul procerus (m. procerus) sau piramidal al nasului este situat sub muchiul frontal,
de care este legat prin fibre tendinoase. Cu cellat capt se prinde pe oasele nazale. Particip
la formarea cutelor transversale ale pielii frunii, la rdcina nasului.
- Muchiul temporo-parietal este un muschi rudimentar care are fibre cu un traiect
descendent de pe aponevroza epicraniana spre pavilionul urechii.

Muchii din jurul orbitelor

-Muchiul orbicular al ochiului (orbicularis occuli) situat pe circumferinta orbitei si in


grosimea pleoapelor. Fasciculele sale au o dispozitie semicirculara. Muchiul orbicular al
ochiului are originea n poriunea nazal a osului frontal, procesul frontal al maxilarului i
ligamentul palpebral medial. Se inser n esutul pleoapelor (palpebrae).
Muchiul orbicular al ochiului este alctuit din 3 pri:
- una palpebral, cu fibre semicirculare, situat n cele dou pleoape,
- una orbital, care nconjoar regiunea palpebral, corespunznd marginilor orificiului
orbital, conine fascicule musculare groase cu insertie ligamentara dar si cu insertie osoasa pe
circumferinta orbitei.
- una lacrimal (muchiul Horner) se insera pe creasta lacrimala posterioara; prin contraie
produce scurgerea lacrimilor din sacul lacrimal.
Muchiul orbicular al ochiului intervine n mimic, prin clipit protejeaz globul ocular,
distribuie si dreneaza lacrimile.
- Muchiul corugator al sprncenei (corrugator supercilii) este situat sub muchiul
orbicular, se prinde pe osul frontal n regiunea glabelei pe portiunea nazala a osului frontal, se
insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din treimea mediala. Cnd lumina este
puternic, prin contracia lui se produce o cut a pielii, care protejeaz ochii. Prin contractie
trage spranceana in jos si medial. formeaza cute verticalecare exprim durere, mirare, atenie.
- Muchiul cobortor al sprancenei (depresor supercilii) este un fascicol al
muschiului orbicular de form triunghiulara cu baza orientata in sus la capul sprancenei unde
se insera pe piele. Se insera pe procesul ascendent al maxilei in apropierea radacinii nasului.
Prin contractie coboara capul sprancenei si acioneaz sinergic cu muchiului corugator al
sprncenei.

Muchii din jurul orificiului nazal

- Muchiul nazal are o poriune transversal i alta alar, care merge pe cartilajul aripii
nasului i pe septul nazal. Poriunea alar are rol de constrictor al narinelor. Poriunea
transversal se unete cu cea din partea opus, trecnd ca o ching peste marginea anterioar a
nasului.

Muchii din regiunea orificiului bucal

Muchii din jurul gurii acioneaz ca un sfincter, prin contracie nchid orificiul bucal.
- Muchiul orbicular al gurii (m. orbicularis oris) are form circular, este situat sub pielea
buzelor, n grosimea buzelor. Are originea pe diveri muchi, maxilar, mandibul i septul
nazal; inseria la nivelul buzelor. Contracia sa determin nchiderea gurii (constrictor)
menine tonusul buzelor i participa la numeroase acte fiziologice: supt, masticatie, vorbire/
Portiunea marginala este alcatuita din fascicule provenind de la muschii invecinati. La
nivelul comisurii labiale fasciculele musculare venite din directii diferite se intersecteaza.
Portiunea labiala reprezinta portiunea principala a muschiului, ocupa marginea libera a
buzelor. Cele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. Pe sectiune sagitala ele descriu un L
inversat. Portiunea orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar portiunea
verticala lunga este formata din portiunea marginala. In unghiul dintre cele doua portiuni se
gaseste artera labiala. Pe langa aceste doua portiuni musculare s-au descris si fibre cu
orientarea anteroposterioara care alcatuiesc muschiul compresor al buzelor. Actiunea
muschiului orbicular este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin contractia sa.
-Muchiul buccinator (buccinator) situat n grosimea obrazului, este singurul muchi pielos
cu fascie. Are origine pe maxilar, mandibul i ligamentul (rafeul) pterigomandibular, care
unete muchiul buccinator cu muchiul constrictor faringian superior. Muchiul buccinator
vine de pe mandibul i ligamentul pterigomandibular la comisura buzelor, unde fibrele sale
inferioare se ncrucieaz cu cele superioare i trec n buze. Muchiul buccinator se inser pe
muchiul orbicularul gurii. Muchiul buccinator este situat n grosimea obrazului. Fasciculele
muschiului buccinator converg spre comisura buzei de unde patrund in muschiul orbicular si
unele fibre se insera pe piele altele pe mucoasa. Fata profunda a muschiului nu este acoperita
de mucoasa. Fata superficiala in partea posterioara vine in raport cu ramura mandibulei
anterior de acasta se invecineaza cu muschiul maseter apoi e acoperit de muschii zigomatici
rizorius, ridicator al unghiului labial. Muschiul e in raport cu ramuri ale muschiului facial cu
vasele faciale si e perforat de ductul parotidian. Intre muschiul buccinator si muchiul
maseter, situat mai superficial, se gaseste o mas de grsime care formeaz corpul adipos al
obrazului (bula lui Bichat), strbtut de canalul de excreie al glandei parotide (canalul
Stenon). Muchiul buccinator are rol n masticaie, i mimic iar mpreun cu limba menine
alimentele pe arcadele dentare.
-Muchiul ptrat al buzei superioare (quadratus labii superioris) este un muchi subire, cu
trei capete, situat ntre ochi i buza superior; are trei poriuni:
-angular (ridic buza i dilat narinele);
-infraorbital (ridic buza superioar);
-zigomatic (ridic buza superioar).
Originea muchiul ptrat al buzei superioare este n partea superioar a maxilarului, pe
apofiza frontal a maxilarului i parial pe osul zigomatic. Inseria sa este n principal pe
marginea superioar a muchiului orbicularul gurii.
-Muchiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului este situat in santul nazogenian.
Muschiul se insera pe fata laterala a procesului forntal al maxilei. Fasciculele sale se termina
pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza superioara. Crin contractie ridica aripa nasului si
buza superioara.
- Muschiul zigomatic mic (zygomaticus minor) este situat lateral de muschiul ridicator al
buzei superioare, se insera pe osul zigomatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se
termina pe pielea buzei superioare. Prin contractie ridica buza superioara.
- Muschiul ridicator al unghiului labial este situat profund si lateral de zigomaticul mic. Se
insera in fosa canina si pe comisura labiala. Prin contractie trage comisura nspre superior si
medial.
- Muschiul zigomatic mare (zygomaticus major) este un muschi lung si subtire situat
superficial in regiunea centrala a obrazului. Are origine pe osul zigomatic, inserie pe captul
muchiului orbicularul gurii. Prin contractie trage comisura labial n sus i lateral.
- Muchiul risorius (risorius) este situat superficial, de multe ori absent, are forma
triunghiulara cu varful la comisura labiala si baza inspre obraz; vine de pe pielea obrazului la
comisura buzelor, pe care prin contractie o trage lateral n timpul rsului.
- Muschiul coborator al unghiului bucal este situat superficial, are forma triunghiulara. Se
insera pe linia oblica externa, iar cealalta inserie pe pielea comisurii bucale.
- Muschiul mental (mentalis) este mic, puternic, situat profund in muschiul coborator al
buzei inferioare. Se insera pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele sale
au traiect descendent si se insera pe pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate
forma fosa barbiei.
- Muchiul ptrat al buzei inferioare (quadratus labii inferioris) este un muchi mic situat
ntre buza inferioar i mandibul, medial si profund fata de muschiul coborator al unghiului
bucal. Originea sa este pe mandibul, lateral de tuberculul mentonier, apoi intr n buza
inferioar. Se inser pe marginea inferioar a muchiului orbicularul gurii. Prin contractie
trage buza in jos si o rasfrange inainte (muchi coborator al buzei inferioare). Lateral de
muchiul ptrat al buzei inferioare se afl muchiul triunghiular.
Muchii din jurul urechii externe sunt enumerai mai jos:

- muchii auriculari anteriori,


- muchii auriculari superiori,
- muchii auriculari posteriori.
La om sunt rudimentari sau absenti. In aceasta categorie se incadreaza si muschiul temporo-
parietal. Muschii intrinseci se insera numai pe pavilionul urechii iar muschii extrinseci se
insera cu o extremitate pe pavilion si cu cealalta in zonele invecinate pavilionului.

- Muchiul Platisma (m. platysma)

Este un muchi pielos care vine din regiunea anterioar a toracelui, de sub clavicul. Muchiul
Platisma strbate regiunea gtului, ajunge la pielea comisurii buzelor, a obrajilor, pe fascia
muchiului maseter i a glandei parotide. La nivelul brbiei, cei doi muchi platisma se
ntlnesc pe linia median. Se inser pe mandibul i pe muchii din jurul gurii. Contracia
muchiului Platisma lund punct fix inferior trage comisura buzelor n jos, exprim
sentimente de tristee, dezgust, fric.

II. 2. Muchii masticatori

Muchii masticatori sunt

- Muchiul Temporal,
- Muchiul Maseter,
- Muchiul Pterigoidian Median,
- Muchiul Pterigoidian Lateral
Aceste patru perechi de muchi acioneaz asupra articulaiei temporomandibulare, iau natere
din materialul primului arc branhial, fiind inervai de nervul trigemen.

- Muchiul temporal (temporalis) cel mai puternic ridictor al mandibulei, face micarea de
proiecie napoi a mandibulei, are form de evantai, originea pe oasele frontal, parietal i
temporal, inseria pe procesul coronoid al mandibulei. Dupa directia fibrelor dar si dupa
inervatie fibrele muschiului temporal formeaza trei fascicule cu actiuni diferite. Fasciculul
anterior format din fibre aproape verticale, este ridicator al mandibulei; este inervat de nervul
temporal anterior. Fasciculul mijlociu are fibrele putin oblice inspre posterosuperior, prin
contractie trage mandibula in sus si inapoi; este inervat de nervul temporal. Fasciculul
posterior este aproape orizontal, prin contractie trage mandibula inapoi; este inervat de nervul
temporal posterior.
- Muchiul maseter (masseter) este ridictor al mandibulei, se ntinde ntre unghiul
mandibulei i osul zigomatic. Originea sa este pe arcada zigomatic, inseria pe mandibul.
Dupa orientare fasciculelor se distinge o priune superficiala si una profund. Portiunea
superficiala are originea in cele doua treimi anterioare ale arcadei zigomatice, pe marginea
inferioara a arcadei; fasciculele musculare sunt orientate in jos si inapoi, se insera pe unghiul
mandibulei. Portiunea profunda are originea pe marginea inferioara si pe fata profunda a
arcadei zigomatice in cele doua treimi posterioare ale acesteial fasciculele musculare sunt
verticale si se insera pe fata laterala a mandibulei. Fasciculul jugal este un fascicul muscular
interpus intre muschiul temporal si muschiul maseter. Una dintre extremitati se insera pe
arcada zigomatica, cealalta extremitate pe procesul coronoidal al mandibulei la fel cu
muchiul temporal. Fasciculul articular format din fibre foarte scurte.
- Muchiul pterigoidian intern (pterygoideus internus) sau median este ridictor al
mandibulei, sinergic cu maseterul i temporalul. In contractie unilaterala trage mandibula spre
medial. Muchiul pterigoidian intern se afl situat pe faa medialn a ramurii mandibulei, are
origine pe oasele maxilar, sfenoid si palatin. Inseria pe faa medial a mandibulei, ntre linia
milohioidian i unghiul mandibulei. La nivelul gonionului se continua cu o aponevroza ce
ajunge pe muschiul maseter. Inervaia este asigurata de nervul mandibular.

- Muchiul pterigoidian extern (pterygoideus externus) sau lateral este situat lateral si
deasupra muschiului pterigoidian median, are origine pe osul sfenoid i inserie pe colul
condilului mandibulei. Dupa insertia fibrelor muschiul pterigoidian extern prezint un fascicul
superior i unul inferior. Ambele fascicule sunt orientate dinspre medial spre lateral si antero -
posterior. Fasciculul superior este uor descendent, se insera pe fata infratemporala a aripei
mari a sfenoidului; cealalta extremitate se insera pe capsula si pe discul articulatiei temporo-
mandibulare. Fasciculul inferior este ascendent, se insera pe fata laterala a procesului
pterigoidian iar cu cealalta extremitate se insera in foseta pterigoida a procesului condilian al
mandibulei.
Muchiul pterigoidian extern face micarea de proiecie nainte i coborre a mandibulei cnd
se contract bilateral; cnd se contract unilateral alternativ cu cel din partea opus,
pterigoidianul extern trage mandibula inspre medial de partea contractiei, efectund micarea
de lateralitate a mandibulei. Inervaia este asigurata de o ramura a nervului mandibular.

III. MUCHII GTULUI

Anatomic i funcional muchii gtului sunt grupai ca mai jos:

III. 1. Muchi de pe faa posterioar a gtului (muchi ai cefei)


- Planul superficial:
- Muchiul trapez
- Planul profund:
- Muchiul splenius capitis
- Muchiul semispinalis capitis
- Muchiul longissimus capitis
- Muchii scaleni
III. 2. Muchi ai regiunii anterioare a gtului
- Planul superficial:
- muchiul Platisma (platysma)
- Planul profund:
- muchiul sternocleidomastoidian,
- muchii hioidieni,
- muchii scaleni,
- muchii prevertebrali.
III. 1. Muchi de pe faa posterioar a gtului (muchi ai cefei) prin aciunea lor sunt n
principal extensori i rotatori ai capului. Muchii cefei sunt sunt dispui superficial i profund.

Muchii superficiali de pe faa posterioar a gtului


- Muchiul trapez (trapezius) are originea pe osul occipital, ligamentul nucal i procesele
spinoase ale vertebrei a 7-a cervical i ale vertebrelor toracale. Ligamentul nucal se ntinde
de la osul occipital la a 7-a vertebr cervical, unind procesele spinoase ale tuturor vertebrelor
cervicale. Inseria muchiului trapez se face pe spina i acromionul scapulei precum i pe 1/3
extern a claviculei. Muchiul trapez cuprinde trei pri: parte descendent a crei contracie
ridic umrul, parte transversal care trage umrul napoi i apropie scapula de coloana
vertebral, parte ascendent care coboar umrul. Inervaia este asigurat de nervul accesor
(XI).
Muchii profunzi de pe faa posterioar a gtului (ai cefei)
- Muchiul splenius capitis este situat imediat sub muchiul trapez i medial fat de muchiul
ridictor al scapulei. Originea sa este pe ligamentul nucal, procesele spinoase ale vertebrelor a
7-a cervical i ale primelor trei toracale. Se inser pe procesul mastoid.
- Muchiul semispinalis capitis are originea pe procesele transverse ale primelor 6 vertebre
toracale i procesele articulare ale ultimelor 4 vertebre cervicale; inseria pe osul occipital.
- Muchiul longissimus capitis este situat lateral i puin anterior de muchiul semispinalis
capitis. Originea muchiului longissimus capitis este pe procesele transverse ale primelor 3
vertebre toracale i pe procesele articulare ale ultimlor 4 vertebre cervicale; nseria pe
procesul mastoid.
Muchii scaleni sunt laterali i profunzi; flecteaz capul lateral i ridic coastele (Insp.Aux.)

Muchi ai regiunii anterioare a gtului:

Planul superficial:
- Muchiul platisma (platysma) care se inser pe mandibul i muchii situai n jurul gurii;
originea sa este pe fascia ce acoper muchii pectoral i deltoid

Planul profund:
- Muchiul sternocleidomastoidian (sternocleidomastoideus) are origine pe manubriul
sternal i extremitatea medial (sternal) a claviculei. Inseria se face pe procesul mastoid.
Muchiul sternocleidomastoidian cnd se contract unilateral roteaz capul i l nclin lateral
de aceeai parte; cnd se contract de ambele pri ridic faa i fac extensia capului.
- Muchii hioidieni se mpart n
- muchi suprahioidieni reprezentai de m. Digastric, m. Stilohioidian, m.
Milohioidian, m. Geniohioidian care sunt cobortori ai mandibulei i ridictori ai osului hioid
laringelui n deglutiie.
- muchi infrahioidieni reprezentai de m. Sternohioidian, m. Omohioidian, m.
Sternotiroidian, m. Tirohioidian care fixeaz osul hioid i favorizeaz aciunea muchilor
cobortori ai mandibulei i a muchilor limbii.
- Muchii sacleni
- Muchii prevertebrali sunt muchi anteriori i profunzi ai gtului; produc micarea de
flexie anterioar a capului i flexie lateral.

Topografic muchii gtului pot fi sistematizai ca mai jos


Muschii regiunii laterale a gatului:

- Planul superficial: muschiul pielos al gatului numit si Platisma

- Planul mijociu: muschiul sternocleidomastoidian

- Planul profund; trei muschi scaleni si muschiul drept lateral al capului.


Muschii regiunii mediane a gatului:

- Planul superficial: muschii suprahioidieni si muschii infrahioidieni

- Planul profund: muchii prevertebrali

Muchii regiunii laterale a gatului- Planul superficial, subcutanat consta in muschiul pielos
al gatului numit si platisma.
- Muschiul pielos al gatului (platisma) este un muschi subtire, lat, situat sub piele. Are o
insertie inferioara pe fata profunda a pielii din regiunea pectorala, subclaviculara si acromiala.
Insertia superioara se face astfel: fibrele mediale se insera pe pielea mentonului, fibrele
mijlocii se insera pe marginea inferioara a mandibulei si pe linia oblica externa, fibrele
laterale se insera pe comisura buzelor si pe fascia carotidiana. Muschiul acopera vena jugulara
externa, ramurile nervoase din plexul cervical superficial si lama superficiala a fasciei
superficiale. Este un muchi pielos, cu inervatia asigurat de nervul facial. Intervine n
mimic, favorizeaza circulatia venoasa in stare de efort.
Muchii regiunii laterale a gatului - Planul mijociu este alcatuit din muschiul
sternocleidomastoidian.
- Muchiul sternocleidomastoidian este un muchi lung, lat si puternic format din 3 fascicule:
sternomastoidian, cleidooccipital, cleidomastoidian. Insertiile inferioara se fac pe manubriul
sternal si pe fata superioara a claviculei; superior se insera pe linia nucala suprema si pe
procesul mastoidian. Intre fasciculele cu insertie sternala si cele cu insertie claviculara se
delimiteaza un triunghi numit fosa supraclaviculara mica. Muschiul este inervat de nervul
accesor si primeste ramuri din plexul cervical. Prin contracia unilateral a muchiului
sternocleidomastoidian cand punctul fix este inferior se realizeaz flexia si inclinarea capului
de partea muchiului aflat n contracie i rotaia feei spre partea opus. In contractie
bilaterala muchiul sternocleidomastoidian este flexor al capului si al gatului. Daca punctul
fix este superior actioneaza asupra toracelui si devine muschi respirator.
Muchii regiunii laterale a gatului - Planul profund este format din cei trei muschi scaleni si
muschiul drept lateral al capului.
- Muschii scaleni sunt in numar de trei, situati in regiunea laterala si profunda a gatului. Se
intind intre primele doua coaste si procesele transversale ale vertebrelor cervicale anterior,
mijlociu, posterior. Muchiul scalen anterior se insera prin patru fascicule musculare pe
tuberculii costali ai vertebrelor cervicale 3, 4, 5, 6. Inferior se insera pe tuberculul primei
coaste.
Muchiul scalen mijlociu se insera prin ase fascicule pe tuberculii costali ai vertebrelor
cervicale 2, 3, 4, 5, 6, 7. Cealalta insertie se face pe prima coasta, inapoia santului
subclavicular.
Muchiul scalen posterior se insera prin trei fascicule pe tuberculul posterior al proceselor
transversale ale vertebrelor cervicale 4,5,6. Insertia inferioara se face pe fata supero-externa a
coastei a doua.
Cei trei muschi scaleni delimiteaza un spatiu sub forma de cupola in care patrunde domul
pleural si varful plamanului. Sunt inervati de fibre nervoase provenite din plexul cervical si
din plexul branhial.
Prin contracia unilaterala muchii scaleni flecteaza lateral coloana cervicala si o rotesc pe
partea opusa contractiei; daca punctul fix este coloana cervicala devin muchi inspiratori;
daca punctul fix este pe torace prin contractie unilaterala Prin contractie bilaterala sunt flexori
ai coloanei cervicale, flexeaza vertebrele una pe alta.
- Muschiul drept lateral al capului
Este muschi drept, scurt, intins intre procesul jugular al occipitalului si procesul transvers al
atlasului. Este un muschi intertransversal. Inclina capul si gatul de partea contractiei. Inervatia
este asigurata de primul nerv cervical.

Muschii regiunii mediane a gatului:

- Planul superficial: muschii suprahioidieni sunt enumerai mai jos:

- Digastric,
- Stilohioidian,
- Milohioidian,
- Geniohioidian.

- Muchiul digastric (digastricus) este vizibil sub mandibul, de o parte si de cealalt; are
forma literei V. Fiecare muchi digastric are un pntec anterior i unul posterior legate n
poriunea central printr-un tendon intermediar ataat de osul hioid printr-un inel fibros.
Pntecul posterior are origine in santul digastric de pe faa medial a procesului mastoidian al
osului temporal. Pntecul anterior are origine pe faa intern a corpului mandibulei, in foseta
digastrica. Inseria se face pe osul hioid prin inelul fibros. Cand ambele pantece se contracta
este ridicat osul hioid. Cnd pantecul anterior ia punct fix pe mandibula, ridica osul hioid;
cand punctul fix este pe hioid, coboara mandibula.
Cnd pantecul posterior ia punct fix pe mastoida, ridica hioidul. cand punctul fix este pe
hioid, se produce extensia capului. Pantecele anterior este inervat de nervul trigemen, iar cel
posterior este inervat de facial.
- Muschiul stilohioidian (stilohyoideus )se insera pe procesul stiloidian al osului temporal.
Cealalta insertie inferioara se face pe fata anterioara a osului hioid printr-un tendon dedublat
cu forma de butoniera prin care trece tendonul intermediar al muschilui digastric. Muschiul
este inervat de nervul facial, prin contractie ridica osul hioid.
- Muchiul milohioidian (mylohyoideus) este un muchi lat, dispus orizontal; se ntinde de o
parte i de cealalt, dinspre faa medial a mandibulei spre linia median, formnd planseul
cavitii bucale. Muschiul milohioidian este intarit superior de muschiul geniohioidian, iar
inferior de pantecele anterior al muschilui digastric. Cei doi muschi milohioidieni inchid arcul
mandibular. Pe linia mediana intre cei doi muschi milohioidieni se gaseste un rafeu tendinos.
Fiecare muchi milohioidian are origine pe linia milohioidian a mandibulei i inserie pe un
rafeu median fibros situat ntre simfiza mentonier a mandibulei i osul hioid. Muschiul
milohioidian este inervat de nervul mandibular, ram din nervul trigemen. Actioneaza in
deglutitie si masticatie. Cnd ia punct fix pe osul hioid este coborator al mandibulei. Cnd ia
punct fix pe mandibula ridica osul hioid intervenind in deglutitie.
- Muschiul geniohioidian (geniohyoideus )se insera pe procesele geniene inferioare. Inervatia
este asigurata de nervul hipoglos. Prin contractie ridica osul hioid sau coboara mandibula.

Muschii regiunii mediane a gatului - Planul superficial - muschii infrahioidieni sunt descrisi
mai jos
Muschii infrahioidieni sunt situati in doua planuri, intr-un plan superficial muschiul
sternohioidian si omohioidian, iar in plan profund muschiul sterntiroidian si muschiul
tirohioidian.
- Muchiul sternohioidian (sternohyoideus) este un muchi lung ce se ntinde de la osul hioid
la stern i clavicul; are origine pe manubriul sternal i clavicul; inserie pe marginea
inferioar a osului hioid. Are actiune comuna cu ceilalti muschi infrahioidieni, si anume
coboara si fixeaza osul hioid. Inervatia este comuna pentru muschii infrahioidieni si provine
din ansa cervicala.
- Muchiul omohioidian (omohyoideus) este un muchi curbat, cu un pantec superior si unul
inferior; se ntinde ntre osul hioid i regiunea umrului. Origine pe faa superioar a scapulei
i inserie pe osul hioid, lateral de muchiul sternohioidian. Cei doi muschi omohioidieni sunt
uniti de o lama conjunctiva numita lama pretraheala. Actiunea muschiului este coborator al
hioidului si al laringelui; pune in tensiune lama pretraheala si este dilatator al venelor gatului.
- Muchiul sternotiroidian (sternothyroideus) este mai scurt dect muchiul sternohioidian;
origine pe faa posterioar a manubriului sternal i inserie pe marginea cartilajului tiroid al
laringelui; coboara laringele si osul hioid.
- Muschiul tirohioidian este de mici dimensiuni, se gaseste in continuarea sternotiroidianului.
Se insera pe tiroid si pe hioid. Coboara hioidul si ridica laringele.

Muschii regiunii mediane a gatului - Planul profund - muchii prevertebrali sunt enumerati
mai jos.
Muchii prevertebrali(musculis Prevertebrali) se gasesc pe fata anterioara a coloanei
cervicale.

- Muschiul lung al capului se insera prin 4 tendoane pe tuberculii anteriori ai proceselor


transversale ale vertebrelor cervicale 3,4,5,6. Fibrele musculare sunt ascendente, se insera pe
oasele occipital si temporal. Muschiul este inervat de plexul cervical profund, prin contractie
bilaterala devine flexor al capului. In contractie unilaterala roteste capul de aceeasi parte.

- Muschiul drept anterior al capului este de mici dimensiuni. Se insera pe procesul bazilar si
pe masa laterala a primei vertebre cervicale. E inervat de primul nerv cervical. Actiunea este
similara cu a muschiului lung al capului.

- Muschiul lung al gatului este situat paramedian, format din 4 portiuni si anume: o portiune
verticala cu fibre pornite de pe vertebrele cervicale 2 si 4 cu traiect descendent. Se insera pe
ultimele 3 vertebre cervicale si pe primele 3 toracale. Portiunea oblica superioara se insera pe
procesele transverse cervicale de la 3 la 6 si pe tuberculul anterior al atlasului. Portiunea
oblica inferioara se insera pe corpul primelor 3 vertebre toracale si pe procesele transversale
ale vertebrelor cervicale 5-7. Inervatia acestor fascicule musculare este asigurata de nervii
cervicali 2-6. Actiune: punctul flexor al capului si gatului. Portiunea oblica superioara roteste
capul de aceeasi parte, iar portiunea inferioara roteste capul de partea opusa.