Bazele anatomice ale kinetoterapiei - articulatia

Articulatia este ansamblul partilor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase vecine. Clasificarea articulatiilor se face dupa mai multe criterii. Astfel, avem: articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase, articulatii sinoviale. Articulatiile se mai pot clasifica si dupa gradele de libertate, a numarului de directii de miscare. Dupa modul in care oasele componente se unesc intre ele, articulatiile se clasifica in: 1) Articulatii fibroase - unirea se face prin intermediul tesutului conjunctiv - suprafetele articulare congrueaza perfect intre ele - sunt putin mobile - exemple: articulatiile craniului, articulatiile interapofizare vertebrale 2) Articulatii cartilaginoase - unirea se face prin fibrocartilaj - articulatia permite o anumita miscare - exemple: simfiza pubiana, articulatia intervertebrala 3) Articulatii sinoviale (diartroze) - unirea se face prin capsula - intre suprafetele articulare exista o cavitate, ceea ce permite miscari ample - aceste articulatii se mai numesc si diartroze Forma capetelor osoase articulare determina tipul de miscare posibila in articulatie: - articulatii plane (miscarea e mai mult de alunecare, de exemplu articulatiile oaselor carpului sau tarsului) - articulatii sferoide (formate dintr-o suprafata articulara sferoida si alta concava, de exemplu articulatia coxofemurala, scapulo umerala) - articulatii cilindroide (se mai numesc si articulatii balamale, de exemplu articulatia cotului) - articulatii elipsoide - articulatii selare Articulatiile se clasifica si in functie de numarul gradelor de libertate: - cu grad ! de libertate (articulatiile plane, cilindroide, elipsoide) - cu grad " de libertate (articulatii selare) - cu grad # de libertate (articulatii sferoide) Articulatiile sinoviale au o structura constanta, fiind alcatuite din aceleasi elemente principale: cartilajul ialin, , bureletul fibrocartilaginos, capsula articulara, sinoviala, lic idul sinovial si ligamentele pararaticulare. 1. Cartilajul ialin

Cartilajul ialin acopera capetele osoase ce fac parte din articulatie. Cartilajul ialin este mai gros in zonele cu presiune crescuta, cum ar fi centrul capetelor articulare sferice. $iind nevascularizat si neinervat, cartilajul ialin suporta mai bine agresiunile insa nu se poate regenera sau cicatriza. Cartilajul ialin se raneste prin difuziune, rana venind prin vasele osului subcondral sau prin intermediul lic idului sinovial. Cu structura sa in straturi si cu fibrele arcuate de colagen, acesta capata o elasticitate si o rezistenta la compresabilitate crescuta, indeplinandu-si astfel cu un maxim de randament rolul sau fiziologic. Datorita neexistentei unur fibre nervoase in alcatuirea sa, cartilajul ialin nu doare, indiferent de presiunea care se exercita asupra lui. 2. !ureletul fibrocartilaginos %ureletul cartilaginos este gasit in special la enartroze datorita inegalitatii suprafetelor articulare, cum ar fi articulatia coxofemurala. Cavitatile articulare isi maresc suprafetele prin intermediul acestui burelet circular, pentru a congrua bine pe suprafata celeilalte componente osoase articulare. 3. Capsula articulara Capsula articulara este formata dintr-un strat extern, fibros si un trat intern, sinovial. Capsula adera la periost, prinzandu-se ca un manson de epifize, de bureletul fibrocartilaginos, pana la nivelul cartilajului. &a articulatiile cu o libertate mai mare de miscare, capsula inveleste si cativa centimetri din metafiza. Capsula articulara este intarita si de niste fascicule fibroase, denumite ligamente capsulare. Acestea au rolul de a proteja capsula articulara si de a frana miscarile prea ample, miscari care ar putea provoca leziuni articulare. Capsula delimiteaza o cavitate virtuala articulara, denumita si cavitate sinoviala. 'n interiorul acestei cavitati, unele articulatii dispun si de niste ligamente interosoase puternice, menite sa tina suprafetele articulare apropiate si sa franeze miscarile. Capsula dispune de numeroase terminatii nervoase senzitive, inclusiv fibre dureroase. Ambele straturi contin astfel de terminatii. (e langa acestea, se mai gasesc si proprioceptori specializati: baroreceptori si mecanoreceptori. ". #inoviala )inoviala este un tesut care tapeteaza interiorul articulatiilor mai specific fata profunda a capsulei articulare. *a este compusa de obicei din fibre elastice si din grasime. *a contine si produce un lic id lubrifiant denumit sinovie, care faciliteaza alunecarea suprafetelor articulare. Cel mai frecvent, in caz de agresiune mecanica, infectioasa sau inflamatorie, membrana se ingroasa si secreta lic id sinovial in exces: este vorba despre idartroza. *xista boli specifice ale acestui tesut, cele mai multe benigne, numite sinovite.

$. %ic idul sinovial &ic idul sinovial se afla in interiorul cavitatii articulare si este generat de sinovie, transsudatul plasmatic si de procesele de descuamatie sinoviale si cartilaginoase ce apar in timpul miscarii. (rincipalele roluri ale lic idului sinovial sunt: - de ranire (imbiba cartilajul ialin) - de a curata suprafata articulara - de lubrufiere &. %igamentele paraarticulare - sunt exterioare articulatiilor - realizeaza rezistenta si stabilitatea articulatiei - participa la g idarea miscarii - bloc eaza excesul de miscare, regularizand forta muculara aplicata - contin multe terminatii nervoase