Glandele Suprarenale

Suprarenalele sunt o pereche de glande situate la polii superiori ai rinichilor. Fiecare glanda are o zona
corticala, corticosuprarenala, dispusa la periferie (80% din masa glandei), care inconjoara complet zona
medulara, medulosuprarenala (20%). Cele doua zone difera din punct de vedere emriologic, anatomic si
functional.
1.Corticosuprarenala (C!"), de origine mezodermica, la fel cu gonadele, secreta trei categorii de
hormoni steroizi, pe aza de colesterol# mineralocorticoizi, glucocorticoizi si se$osteroizi.
a) Mineralocorticoizii au ca reprezen%tant principal aldosteronul, cu rol in reglarea metaolismului
mineral &l determina reasortia 'a
(
(si retentie de apa) si eliminarea )
(
la nivelul tuilor distali si
colectori ai nefronilor.
*stfel, se mentine echilirul acido%azic si presiunea osmotica normala a mediului intern.
) Glucocorticoizii, reprezentati de cortizol, intervin in metaolismul intermediar al glucidelor. &i
stimuleaza gluconeogeneza (sinteza glucidelor din aminoacizi sau lipide la nivel hepatic).
*ctiveaza cataolismul proteic, cu e$ceptia celui din celulele hepatice. +ntervin si in metaolismul lipidic,
prin moilizarea acizilor grasi din tesutul adipos. Cresc eliminarile de azot. ,lucocorticoizii sunt utilizati
in tratarea unor afectiuni, avand rol antiinflamator.
c) Hormonii sexoizi (se$osteroizi) sunt asemanatori celor secretati de gonade, a caror actiune o
completeaza, contriuind si ei la aparitia si dezvoltarea caracterelor se$uale secundare. *cestea
diferentiaza cele doua se$e (dezvoltarea specifica a musculaturii, depunerile lipidica, pilozitatea
caracteristica, timrul vocal, etc.).
2. Medulosuprarenala (-!") are origine ectodermica la fel cu ganglionii simpatici. &a secreta hormoni
cu actiune identica celei a !'. simpatic. *cestia sunt# adrenalina (circa 80%) si noradrenalina (circa
20%), &u reprezinta si mediatorii chimici ai !'. simpatic. *ctiunile lor principale se manifesta la nivelul
metaolismului, determinand#
% glicogenoliza si hiperglicemie/
% moilizarea grasimilor din depozite si cataolizarea acizilor grasi/
% la nivelul sistemului circulator, tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune/
% rela$area musculaturii netede a peretilor tuului digestiv, contractia sfincterelor si inhiarea majoritatii
secretiilor digestive/
% la nivelul sistemului nervos, stimularea activitatii !**, producand o alerta corticala, an$ietate si frica.