1.

Botanica farmaceutica-disciplina stiintifica

Botanica farmaceutica studiaza macrostructura(morfologia plantelor) si
microstructura((studierea la microscop).
Consta:
Citologia-studiaza celula
Fistologia-tesuturile vegetale
Organografie-organele plantei
Sistematica vegetala-nomenclatura si clasificarea plantei
Metode si tehnice de cercetare In natura se intilnesc trei tipuri de cellule:
Procariota bacteriile si algele verzi) Eucariota (plantele si animalele) Mezocariota (se
intilneste la un grup de animale unicelulare-dinoflagelate.

Importanta plantelor in viata omului

Exist pe acest Pmnt, cu excepia dragostei, ceva mai frumos dect o floare?Fr plante nu am putea respira i nu am avea ce s
mncm
Pe dosul fiecrei frunze, un milion de buze (programul de respiraie se strduiesc s absoarb CO2 i s expire O2.S-a calculat
c 75 de milioane de km2 de esuturi vegetale realizeaz miracolul fotosintezei, produc oxigenul i furnizeaz hrana pentru
oameni i animale. Din cele 375 miliarde de tone de hran care se consum anual, partea cea mai important provine din plante,
care i iau hrana din aer i din sol cu ajutorul soarelui; restul de la animale, care i ele, sunt dependente de plante.
Alimentele, buturile i medicamentele le avem, direct sau indirect, tot datorit plantelor (inclusiv medicamentele de sintez sunt
copiate dup modele naturale). Plantele ne ofer amidon, grsimi (uleiuri vegetale), micro i macroelemente, cear, proteine,
vitamine, celuloz.
Dup ani de cercetri i studii, lumea tiinific (inclusiv analitii economici) a ajuns la concluzia c agricultura este cheia
prosperitii oricrei naii.
n mod instinctiv, valoarea spiritual a plantelor ne confer o mare satisfacie. Oferite de obicei femeilor, cu sau fr motiv, florile
ne bucur pe toi, dau via i culoare evenimentelor din viaa noastr. Casele i grdinile cu flori sunt visul oricrui om.
Aristotel spunea c plantele sunt nzestrate cu suflet, dar nu i cu senzaii. De-a lungul timpului opinia lui a fost acceptat, iar
Darwin a demonstrat c fiecare crcel al unei plante se mic independent de ceilali pe drumul cel mai scurt. Biologul austriac
Raoul France a emis ipoteza c plantele se mic i ele la fel ca animalele: rdcinile plantelor se nfig n sol explorndu-l,
mugurii i ramurile descriu cercuri precise n aer. Radicelele sunt asemnate cu viermiorii Darwin le compar cu celulele
nervoase cerebrale se nfig n sol i merg spre centrul pmntului n cutare de ap, direcionate de fora gravitaional.

2.Structura celulei vegetale.

In natura se intilnesc trei tipuri: : Procariota bacteriile si algele verzi) Eucariota (plantele si animalele)
Mezocariota (se intilneste la un grup de animale unicelulare-dinoflagelate.
Celula vegetal reprezint unitatea structural i funcional a organismelor ncadrate n Regnu Plantae.
Forma celulelor este diferit, dar dimensiunile sunt de regul microscopice.
O celul vegetal este format din perete celular, membran, citoplasm i nucleu.
Membrana

protejeaz coninutul celulei

este permeabil pentru ap i gaze

este rezistent

Citoplasma

se reprezint ca o mas vscoas

conine ap, proteine, lipide, glucide, vitamine

n citoplasm se gsesc:
- vacuole, vezicule pline cu lichid numit suc vacuolar;
- cloroplaste care conin pigmentul asimilator clorofil;
- mitocondrii.

Nucleul

corpuscul de regul sferic cu rol n coordonarea funciilor ntregii celule i n diviziune.

Celula procariota si eucariota

Procariota
Peretele celular prezent alcatuit din peptide mici legate cu lanturi aligozaharide
(moranopolizate)
Membrane celulara(plasmalena) prezenta ,are structura universal de mosaic
fluid,alcatuita din 2 monostraturilipidice in care sunt inglobate protein.pot fi structural
enzematice functia de receptori,transportoare,reglare a presiunii osmotice,semnalizare ,de
bariera.
Citoplasma-Ribozomii sunt alcatuiti din 2 subunitati:mare si mica,sunt alcatuiti din areniu si
protein,au functia de sinteza a proteinelor.
Aparatul Golge - provine de la reticolul endoplasmatic,are functia de structurare si
maturare a proteinelor secretate a polizaharidelor
Lizozomii-sunt vezicole delimitate de o membrane,provine de la Aparatul Golge contine 4060 enzime hidrolitice capabile sa depolimerizeze toto biopolimeri.
Peroxizomii-sunt organite unimembranare care contin enzime si degradeaza peroxidul de
3.leucloplaste- sunt incolore,se intilnesc in tuberculi de cartofi,seminte.se intilnesc in toate
fructele.plastidele sunt inconjurate de doua membrane.
Mitocondri-sunt delimitate de doua membrane,cea interna este foarte piala formeza
criste,pe hydrogen.
Plastidele-sunt trei tipuri :
1.croloplaste-contin clorofila si fotosintetizeaza
2.clorofila-contin pigmenti carotenoidici
acestea este localizat lantul transportor de electroni care asigura sinteza A.T.P. Mitocondri au
strome in care au loc ciclu Krebs. Functia este fosfolirarea oxidativa
Lantul transportor de electroni este situat pe membrane celulara.
Reticolul Endoplasmatic Rugoz- este lipsit de ribozomi si sintetizeaza toate
lipidele celulare hormonisteroizi si alte
EUCARIOTA
Peretele celular prezent alcatuit din peptide mici legate cu lanturi aligozaharide
(moranopolizate)
Membrane celulara(plasmalena) prezenta ,are structura universal de mosaic
fluid,alcatuita din 2 monostraturilipidice in care sunt inglobate protein.pot fi structural

enzematice functia de receptori,transportoare,reglare a presiunii osmotice,semnalizare ,de

bariera.
Citoplasma-Ribozomii sunt alcatuiti din 2 subunitati:mare si mica,sunt alcatuiti din areniu si
protein,au functia de sinteza a proteinelor.
Citoplasma-Ribozomii sunt alcatuiti din 2 subunitati:mare si mica,sunt alcatuiti din areniu si
protein,au functia de sinteza a proteinelor.
Nucleul-este bembrana strabatuta de pori care asigura transportul bilateral intre nucleu si
citoplasma
Functia nucleului-detine informative genetica erediteaza si asigura un splaising efectiv.
REticol endoplasmatic- provine de la membrane exterioara.nucleul reprezinta un system
de canale cistern-sunt 2 tipuri de reticol netezi si rugos
Reticolul endoplasmatic rugoz-are pe suprafata externa o membrane ribozomi atasati
care sintetizeaza proteine secretate care impachitate in membrane sunt transportate la
aparatul Golgi,acolo suporta,modifica structurare impachitae in membrane,apoi sunt
aruncate din celula.
Aparatul Golge - provine de la reticolul endoplasmatic,are functia de structurare si
maturare a proteinelor secretate a polizaharidelor
Lizozomii-sunt vezicole delimitate de o membrane,provine de la Aparatul Golge contine 4060 enzime hidrolitice capabile sa depolimerizeze toto biopolimeri.
Peroxizomii-sunt organite unimembranare care contin enzime si degradeaza peroxidul de
3.leucloplaste- sunt incolore,se intilnesc in tuberculi de cartofi,seminte.se intilnesc in toate
fructele.plastidele sunt inconjurate de doua membrane.
Mitocondri-sunt delimitate de doua membrane,cea interna este foarte piala formeza
criste,pe hydrogen.
Plastidele-sunt trei tipuri :
1.croloplaste-contin clorofila si fotosintetizeaza
2.clorofila-contin pigmenti carotenoidici
acestea este localizat lantul transportor de electroni care asigura sinteza A.T.P. Mitocondri au
strome in care au loc ciclu Krebs. Functia este fosfolirarea oxidativa
Lantul transportor de electroni este situat pe membrane celulara.

Diviziunea celulara:mitoza,meioza
Mitoza
Diviziunea metotica se desfasoara continuu prin urmatoarele faze: profaza
,matafaza,anafaza,telofaza
Profazase caracterizeaza prin aparitia cromozonilor,dezorganizarea nucleolilor si a
mermbranei nucleare,prin formarea firelor acromatice ale fusului de diveziune.metafaza
este a doua faza este mai lunga dupa durata decit prima,dar mai scurta decit a treiaanafaza se caracterizeaza prin dispozitia ordonata a cromozomilor la ecuator formind placa
metafaza si se incheie cu separarea cromatidelor surori.Anafaza este marcata prin
migrarea cromatidelor surori,care dau nastere cromozomilor fii spre poli. Telofaza se
caracterizeaza prin procese inverse prof azei,apar cei doi nuclei fii inconjurati de
membrane nuclear reconstruita,iar la cromozomii vizibili dispar prin despiralizare.

MeiozaSe intilneste la anumite cellule,la organismele care se reproduce

sexuat.Cariochinaza meiotica consta din doua diviziuni succesive:1.reductionala, 2
ecuationala .Ambele diviziuni aceleasi faze ;profaza,metafaza,telofaza. Celulele care intra

in diviziunea reductionala au la fel ca si pentru ecuationala,cantitatea de AND dublata pe

parcursul interfazei.ADN este repartizat uniform in cele patru nuclei fii formati ,nuclei
haploizi-n,deoarece continutul de AND corespunde unei garniture simple de cromozomi.

3. Histologia vegetala.Notiune de tesut .Clasificarea

tesuturilor.Caractere generale.Imortanta practica.
Tesuturile vegetale-tesutul este un grup de cellule care au aceeasi
origine,structura si functie.Tesuturile pot fi primare-se intilnesc la embrion si
secundare-provin din cele primare prin procesul numit diferentiere ceia ce
inseamna obtinerea specializarii functionale.
Clasificarea tesuturilor-1.formative-meristematice 2. Definitive
Tesuturile meristematice- se intilnesc la embrion in apexul tulpinii si radacinii si la
organelle tinere, sunt alcatuite din cellule mici bogate in citoplasma cu nucleu
mare ce ocupa pozitia centrala in citoplasma ,dintre organite se intilnesc doar
proplastide si promitocondri.Vacuolele practice lipsesc,ele permanent se divid
asta este functia lor ,si asigura cresterea in lungime fie in grosime.Dupa pozitia in
planta deosebim: 1 apicale(la virful radacinii,tulpinii) 2.laterale(cambiu si
felogenu) 3.intercalare (se intilnesc la tulpinele de tip -pai).
Dupa origine- meristeme primare sunt apexul,epiderma,iat la radacina epiblema.
1.meristemele primare sunt condiu asigura cresterea in grosime la plantele
lemnoase si felogenu asigura formarea tesutului protector secundar
Tesuturi fundamentaleTesutul protector-acopera toate organelle plantei,poate fi primar si secundar.
Tesutul primar este epiderma care este alcatuita dintr-un strat de cellule cu pereti
pectocelulozici,cei externi sunt imbibati cu ceara si cu cuticula creind o structura
protectoare ,la radacina tesutul primar se numeste epiblema .Epiderma formeaza
diferentiere:Peri (care pot fi tectori de acoperire)-pot fi
unicelulari,pluricelulari,uniseriali in forma de T in manunchiuri stelati.
Glandular (secretori) sunt alcatuiti dintr-un piciorus si un cap
globular,reprezentind tesut secretor.
Stomate sunt sttructuri care asigura schimb de gaze si transparitia. O stomata
este alcatuita din 2 celule stomatice care au un orificiu numit osteola.
Epiderma contine putine cloroplaste ,uneori peretii ei se mineralizeaza cu saruri.la
unele specii in epiderma se acumuleaza pigmenti antoceanici s-au taninuri
(substante de dubit).

Tesutul protector secundar

Se foreaza la lastari plantelor lemnoase,rizomii,tuberculi,uneori pe fructe .Cind organelle
cresc epiderma se rupe si atunci din tesutul localizat sub ea apare meristemul secundarfelogenul,celulele lui se divid si formeaza un tesut dens,peretii celulari ai caruia se
impregneaza cu suber si apare tesut protector secundar Periderma- protejeaza radacinele
plantei.Uneori epiderma crapa si apar lentinele structuri ce asigura schimbul de gaze. Se
intilneste la stejar (Quercus ),salcie(salix caprea).suprapunerea mai multor straturi de pluta
formeaza scoarta bogata in taminuri.

Tesutul fundamental
Tesutul fun.este alcatuit din tesuturi parinchematice, cu citoplasma dispusa in strat
pariental,puternic vacuadizat.tesutul fun.captuseste spatiile din celelalte tesuturi.cind

celulele cresc se indeparteaza intre ele si apar cavitati numite spatii intercalare carese
umpla cu aer .ex.(miezul rosiior,harbuzului).
Tipuri de tesut fundamental: 1.asemitatura-contine clorofila si fotosintetizeaza se intilneste
in Frunze,lastari tineri lemnosi,tulpina plantelor erbacee. 2.aerifer se intilneste la plantele
acvatice. 3. Acvifer se intilneste la plantele de stepa .ex: (cactus,agava,aloe. ) 4.de
depozitare cartofiSolanum tuberosum,ceapaAleum cepa,usturoi Aleum
sativum ,lacrimioare Convallaria majolis.

Tesutul conductor
este reprezentat de xylem care in current ascendant transporta de la radacina spre restul organelor
transporta seva bruta si floem.transporta de la frunza spre restul organelor seva elaborate spre restul
organelor.xilemul consta din trahei(vase conductoare )care au pereti despartitori transversali,peretii
celulari au ingrosari lignificate,inelae,spiralate,raticulate,punctiforme.la conifer sunt prezente
traheide,celulele fusiforme care strins contacteaza intre ele. Floemul consta din tuburi ciuruite si
cellule anexe,tuber,coir,au peret transversali numitiplaca ciuruita. Celulele anexa transporta de la
parenchin seva elaborate in tubul ciuruit si prin aceasta se transporta mai departe.On plante xilemul si
floemul sunt grupate in fascicule conductoare.

4. Tesuturi meristematice( formative)

Tipuri,localizarea,functii.
Clasificarea tesuturilor-1.formative-meristematice 2. Definitive
Tesuturile meristematice (formative)- se intilnesc la embrion in apexul tulpinii si
radacinii si la organelle tinere, sunt alcatuite din cellule mici bogate in citoplasma
cu nucleu mare ce ocupa pozitia centrala in citoplasma ,dintre organite se
intilnesc doar proplastide si promitocondri.Vacuolele practice lipsesc,ele
permanent se divid asta este functia lor ,si asigura cresterea in lungime fie in
grosime.Dupa pozitia in planta deosebim: 1 apicale(la virful radacinii,tulpinii)
2.laterale(cambiu si felogenu) 3.intercalare (se intilnesc la tulpinele de tip -pai).
Dupa origine- meristeme primare sunt apexul,epiderma,iat la radacina epiblema.
1.meristemele primare sunt condiu asigura cresterea in grosime la plantele
lemnoase si felogenu asigura formarea tesutului protector secundar

5.Tesuturi protectoare(de aparare):epiderma

,periderma,ritidoma.particularitati de
organizare,importanta biologica si practica.
Tesuturi fundamentaleTesutul protector-acopera toate organelle plantei,poate fi primar si secundar.
Tesutul primar este epiderma care este alcatuita dintr-un strat de cellule cu pereti
pectocelulozici,cei externi sunt imbibati cu ceara si cu cuticula creind o structura
protectoare ,la radacina tesutul primar se numeste epiblema .Epiderma formeaza
diferentiere:Peri (care pot fi tectori de acoperire)-pot fi
unicelulari,pluricelulari,uniseriali in forma de T in manunchiuri stelati.
Glandular (secretori) sunt alcatuiti dintr-un piciorus si un cap
globular,reprezentind tesut secretor.

Stomate sunt sttructuri care asigura schimb de gaze si transparitia. O stomata

este alcatuita din 2 celule stomatice care au un orificiu numit osteola.
Epiderma contine putine cloroplaste ,uneori peretii ei se mineralizeaza cu saruri.la
unele specii in epiderma se acumuleaza pigmenti antoceanici s-au taninuri
(substante de dubit).

7.Tesutul mecanic
Tesutul mechanic este de numar tipic,colaterale,bicolaterale,concentric,radiale.Tesuturile mecanice
indeplenesc functia de schelet.tipuri:colenchin-este tesut viu alcatuit din cellule cu pereti
pectocelulozici cu termic ingrosat se intilneste in petiol si lamina foliala.ingroselele peretilor sunt
lamerali si angular.scherenchin-sunt de doua tipuri :fibre scherenchematice si sclenide(cellule
petroase) fibre scherenchematice reprezinta cellule puternic alungite ,se intilneste la tei Tola cordata
din fam.Tileciale. Fibre ale peretilor ligmifecati(sunt celulele moarte).slereide-sunt celule moarte cu
pereti lignificati puternic ingrosati se intilnesc la fructele de gutui Cydonia oblonga din
fam.Rosaceae, la prasade Pyrus communis.

8. Tesuturi secretoare.tesuturi cu secretie

externa (peri secretori

si nectarine) si tesuturi cu secretie interna (idioblaste, cavitati
secretorii, laticifere,canale secretorii)
Tesuturile secretoare produc anumite substante care sunt secretate de cellule,sunt de doua
tipuri:exogena si endogena.Idioblaste sunt cellule solitare depuse in perenchin,si la diferite specii
sintetizeaza diferite substante.(uleiul,mucilagii ,saruri minerale. Peri secretori se intilnesc la
izmabuna,menta Mentha piperita din fam. Lameaceae ,urzica vie Urtica dioica din fam.Urticaceae.
nectarine- sunt glande secretoare,se intilnesc la baza staminelor si a petalelor.cavitati sau
buzunare secretare sunt de doua tipuri:1.schizogene-se intilnesc in frunza coniferilor,cavitatea este
captusita de tesut epithelial care elimina secretul in cavitate. Lizigene se intilnesc la fructele
citrice,celulele se distrug,se formeaza cavitate cu secretul respective:canale secretare,se intilnesc in
tulpina coniferilor,acumuleaza ulei volativ. Laticifere sunt canale foarte lungi fara pereti
transversali,in ele se acumuleaza latex alcatuit din ulei volativ,cauciuc,gutapercea,se intilneste la
papadie ,arboreal de cauciuc..si la multe plante din fam.Asteraceae.

9. tesuturi conducatoare.
Tesutul conductor
este reprezentat de xylem care in current ascendant transporta de la radacina spre restul organelor
transporta seva bruta si floem.transporta de la frunza spre restul organelor seva elaborate spre restul
organelor.xilemul consta din trahei(vase conductoare )care au pereti despartitori transversali,peretii
celulari au ingrosari lignificate,inelae,spiralate,raticulate,punctiforme.la conifer sunt prezente
traheide,celulele fusiforme care strins contacteaza intre ele. Floemul consta din tuburi ciuruite si
cellule anexe,tuber,coir,au peret transversali numitiplaca ciuruita. Celulele anexa transporta de la
parenchin seva elaborate in tubul ciuruit si prin aceasta se transporta mai departe.On plante xilemul si
floemul sunt grupate in fascicule conductoare.

10.organografie.particularitati specifice organismelor

vegetale:polaritate,simetrie,homeostazie.organe vegetative si
reproductive (generative).
Planta are doua tipuri de organe : vegetative (radacina,tulpina,frunza) si
generative(floarea,fructul,seminta). Plantele se caracerizeaza prin polaritate care poate fi pozitiva sau

negative,simetrie,autoreglare,autoconservare,autoreproducere. Autoreproducerea organismul se

dezvolta .radacinele provin din radicula embrionara care creste toata viata,se transforma in radacina
principal pe ia apar radacini laterale.se formeaza system radicular ramuros.la plantele Poaceae :
(iarba,griuTriticum vulgare, porumb Zea mays ,orz)radicula embrionara moare timpuriu,de la
tulpina se dezvolta radacini advenctive si se formeaza sistemul radicular fidrofascicular la
(morcovi,patrungel,postirnac) radacina principal este putrnic ingrosata,carnoasa.radacinele laterale
sunt subtiri se formeaza system radicular pivocant.mai exista radacini contrative ele se intilnesc la
plantele de stepa.radacini aerifere(arhideile,plante).
Macrostructura (zonele morfologice)1. Zona diviziunelor celulare-se afla ina apex (permanent se
divid0 este acoperita caliptra(scufie radiculara) cu functie protectoare .celulele cresc prin restrindere
pina la marimea normal specifica. 2.zona absorbanta zona cu peri,celulele epibleme cresc puternic
si se transforma in peri absorbanti unicelulari care se lipesc strins de sol si absorb apa cu sarurile
minerale. 3.zona de diferentiere- in care apar tesuturile tipice (radacinele). Metamorfozele
radacinii o modificare a organelor.radacini ingrosate la morcov Dancus carota sfecla Bela
vulgaros din fam.Chnopodiaceae.si radacini tuberizate la ghiorghina. Microstructura-structura
fistologica .(anatomia plantelor) In sectiunea transversal destingem doua zone : 1. Scoarta primara 2.
Cilindrul central. Scoarta primara este acoperita de epiblema care ulterior va fi substituita de tesut
protector secundar (periderma)Scoarta primara consta din 3
subzone;exoderma,mezoderma,endoderma. 1.exoderma- consta din 4-5 straturi de cellule poligonale
lipsite de straturi intercalare sub ia se afla mezoderma.carentil fundamental tipic.2. Mezodermaparenchin fundamental tipic cu spatii intercelulare in ea se acumuleaza diferite substante.
3.endoderma consta dintrun strat de cellule moarte cu pereti puternic ingrosati ins ape alocuri
contine cellule vii,se numesc tranzitorei,asigura transportul intre scoarta primara si cilindrul central.
Cilindrul central este alcatuit din pericitum-strat de cellule (meristem primar) localizat intre
endoderma din el se formeaza radacinele laterale central este ocupat de xilen e tim radiar in unghi
extern al razelor xelenice este localizat floeml, cind va incepe cresterea secundara al radacinelor intre
floem si xylem apare cambiu(meristem secundar )care asigura cresterea in grosime.