Botanica

Celula vegetala
Planta
Organe 2 tipuri:
a) Vegetative: - radacina }
- tulpina } rol in nutritia plantelor
- Frunze }

b) Generative: - floare }
- samanta } rol in perpetuarea speciei
- fruct }
Rolul respiratiei plantelor este de a produce energie.
!!! 98% din apa absorbita de o planta este eliminate prin transpiratie -> De ce plantele transpire?
Def: Tesutul este o grupare de celule, care au aceeasi originie, forma si structura. Ele
indeplinesc aceleasi roluri.
Tesutul este de 2 tipuri: in functie de varsta sau de gradul de diferentiere al celulor:
1. Tesuturi meristematice: formate din celule tinere; cu pereti celulari subtiri; nucleu mare
situat central cu numerosi vacuoli si proplastide dispersate in citoplaste. Au capacitatea
de a se divide continuu, asigurand astfel cresterea plantei.
2. Tesuturi definitive: formte din celule mature difentiate cu structure bine definite care
asigura functii specific:
a) tesuturi de aparare – impotriva factorilor externi
b) tesuturi fundamentale
c) tesuturi conducatoare
d) tesuturi mecanice: rol in rigiditate si rol in flexibilitate
e) tesuturi secretoare: elibereaza uleiuri volatile
Def: Celula este unitatea de baza, morfologica, structurala si functionala a materiei vii.
Celula vegetala este formata din:
a) perete celular;
b) membrane plasmatice (plasmalema si tonoplastul)
c) citoplasma + organite;
Organite: a1) delimitate de membrana dubla: - nucleu
- plastid
- mitocondrii
 a2) delimitate de membrana simpla: - reticul endoplasmatic neted si rugos
- complexul Golgi
- peroxizomi
- glioxizomi
- vacuola
- vezicule proteice
a3) delimitate de o jumatate de membrana: - sferozomi
a4) fara membrana: - ribozomi
- microfilamente
- microtubuli.
Def: Ozmoza: proces fizic de transport al apei de la o solutie diluata spre o solutie
concentrata. Cele 2 solutii sunt separate de o membrana semipermeabila.
Def: Curgescenta: stare normala de saturare a celulei cu apa.
Nutritia plantelor cuprinde aspecte legate de absorbtia apei si elemente minerale,
circulatia in corpul plantei si in final eliminare acestora din corpul plantei.
Tipuri morfologice de radacini:
a) pivotanta (ex. Morcov)
b) fasciculate (ex. Grau, ceapa)
c) ramuroase (ex. Arbori, arbusti, pomi fructiferi)

Organe vegetative: Floarea, Sămânța si Fructul

Î: Ce rol are fructul pentru sămânță?
R: Au rol de protecție și regenativ. Pentru perpetuarea speciei.
Aceste organe ale plantelor îndeplinesc aceleași funcție?
1) Rădăcina: Are rol de fixare a plantei în sol?
R: Plantele sunt organisme fixe. Contează însă unde alegem să le plantăm: Mediu
(surse de apa, minerale, nutrienti în sol sau în completare, ce tip de tehnologie
folosim pentru dezvoltarea culturii)
2) Tulpina:
R: Are rol de susținere a ramurilor, frunzelor, fructelor.
3) Ce rol au frunzele:
R: Au rol de fotosinteză... adică de nutriție, respirație a frunzelor, al consumului de
substanțe
Î: Dar de ce?
R: Rolul respirației este acela de a produce energie.
 Î: Frunzele transpiră?
R: Transpirația frunzelor este (procentual) 98% din apa absorbită de o plantă.
Aceasta se elimină prin transpirație. De ce?

Î: Toate celulele plantelor sunt identice? Ale rădăcinii, ale frunzei?

R: Unele da, altele nu
Î: De ce?
R: Toate organele plantelor sunt formate din țesuturi.

ȚESUTUL
Este o grupare de celule care au aceeași origine aceeași formă și structură și îndeplinesc
aceleași roluri. Sunt două tipuri de țesuturi:
- În funcție de vârsta sau gradul de diferențiere al celulelor;

Se numesc țesuturi meristematice. Sunt formate din celule tinere cu pereți celulari subțiri,
cu nucleu mare situat central și numeroase vacuole promitocondri și proplastide dispersate în
citoplasmă. (celule tinere)

Acestea au capacitatea de a se divide continuu, asigurând astfel creșterea plantelor. Dintr-

o celulă se fac 2, 4, 8 (așa se face această diviziune)... Celulă totipotentă.. (înseamnă mărirea
și sporirea)

Țesuturi definitive
Acestea sunt formate din celule mature, definitivate, cu structuri bine definite, care
asigură, funcții specifice:
1. Țesuturi de apărare: protecția factorilor externi (intemperii, dăunători)
2. Țesuturi fundamentale:
3. Țesuturi conducătoare: Conduc seva (atât cea brută către tot corpul plantei, dar și seva
elaborată către rădăcină (transport ascendent și excedent – floarea soarelui, sfecla de
zahăr, morcovi... )
4. Țesuturi mecanice: asigură rigiditate (rezistență) și altele care asigură (flexibilitatea)
5. Țesuturile secretoare: (uleiuri volatile) – perișorii secretori la nivelul epidermei, care
eliberează aceste uleiuri volatile. Flori, buzunare secretoare (coaja de portocala)

Plante carnivore – au creat mecanisme de prindere și digestie (lipsa de azot în sol),

Plante rezistente pe soluri sărate – au pe frunze ...
 – Capitol întreg (țesuturi) –
Carte: Botanica și fiziologia plantelor, Aurelia Dobrescu

CELULA – Definiție:
Celula vegetală este unitatea de bază morfologică, structurală și funcțională a materiei vii.
Celula vegetală este formată din:
a) perete celular,
b) membrane plasmatice (plasmalema, tonoplasma)
c) Citoplasmă plus organisme (delimitate de membrană dublă) – nucle, plastide,
mitocondri.

Organite delimitate de membrane simple: retrneticul enoplasmatic plasmatic, rugos, neted

- Complex GOLGI
- Peroxizoni
- Giioxizoni
- Vacuola

Perozon = Fără membrană (microtubuli, microfilamente și ribozomi) - de învățat

Lipide (la plante) = uleiuri (Vezi Fig. Celula vegetală)

DESCRIERE COMPONENTE:
--
Perete celular: Este o structură de rezistență și protecție, este o structură rigidă care dă formă
celulei. Este o structură care permite tranzitul, formând o rețea (apa și ionii circulă prin
difuziune). Este una din cele mai importante cai pentru apă și ceilalți nutrienți.
Lamela mediană – liantul dintre cei doi pereți.
În unele situații are loc cutinizarea:

SUBER – (coaja de cartof) – un strat de celule (precum un zid) impermeabil la apă și gaze.
(mere, cartofi)

LIGNIFICAREA – un strat antimicrobian (coaja copacilor) oferă și rezistență pereților

celulari

GELIFICAREA – este formată din tectine. (cimentul dintre celule) – la fructele maturate se
pierde fermitatea.
MINERALIZAREA – specifică cerealelor păioase. (nu au în interior măduvă). Impregnare
cu dioxid de siliciu.

Structura membrana plasmatice

Este format dintr-un strat de fosfolipide. Sunt selective, reprezintă o barieră în apărarea celulei
vegetale.

CITOPLASMA: (precum abușul de ou)

Este vâscoasă, este formată din proteine. La căldură se denaturează, se transformă într-o
masă solidă (Ex: Frunzele arse de soare).

Are rolul de a fixa fiecare elemente în locul lor. Este o ordine foarte precisă. Are loc sinteza
vitaminelor, aminoacizelor, licoliza, sinteza zaharozei... În plus, toate reacțiile redox, de
îndepărtare a oxidanților, cu rol de antioxidanți se desfășoară în citoplasmă.

Știți de ce sunt bogate în antioxidanți?

- Pentru că în plante există foarte mulți oxidanți. Atunci sintetizează din start cantități
foarte mari de radicali liberi.

NUCLEUL:
Îl numim centrul cinetic al celulei. El coordontează întreaga activitate a celulei.

Carioplasmă, ADN, ARNm, etc.

 Î: Cum reușește acest nucleu să coordoneze activitatea celulei? Care este
mecanismul...?
R: În ADN (nucleu) Este o moleculă dublă, suficient de mare ca să nu poată părăsi
nucleul. Doar că în nucleu are loc copierea ADN într-o moleculă de ARNm, este o
singură catenă. Acesta este în nucleu, poate ieși prin citoplasmă. Acest se cuplează pe
ribozomi. Au capacitatea de a citi informația prin ARNm și dictează ordinea de
aminoacizi într-o proteină.
Această copiere din ADN în ARNm se numește transcripție, iar invers... translație.
Î: Ce pot să facă aceste proteine?
R: O proteină structurală din structura citoplasmei... Toate reacțiile sunt catalizate de
enzime. Dacă nu există enzima, nu există reacție.
Amidonul este un plimer de glucoză... (o moleculă de amidon)... dacă ea nu există, nu
există amidon. Atunci, sinteza nu se realizează corect.

CLOMOPLASTIDE:
Au o formă sferică sau alungită:
- Plastidele verzi (Floroplaste) – fiind sediul fotosintezei, toto ceea ce este verde face
fotosinteză.
REȚINEȚI: Membrana internă, grana de culoare verde

Structura Celula Vegetala

- O granulă de amidon, foarte intensă, reținerea și transportul de amidon.

 - La nivelul croloplastului se realizează reducerea nitraților și nitriți (din apă și sol)...
îngrășăminte. După absorbie el ajunge în frunze și se reaizează ionu amoniu.
Atenție însă la concentrație. Aceasta se realizează la acțiunea luminii.
- Recoltarea nu se realizează (salată, spanac) în timpul zilei... doar seara. Cu o zi înainte
se asigură lumină în plus.

MITOCONDRI:
- Asigură respirația – asigură energie. Se realizează tot în membrana internă.

RETICULUL ENDOPLASMATIC
- Reticulul endoplasmatic rugos
- Reticulul endoplasmatic neted.

(Complexul GOLGI are rolul de transportor al veziculelor)

– sistemul de endomembrane –

COMPLEXUL GOLGI

PEROXIZOMII:
- Enzimele peroxizomice (ex. Apa oxigentată). Sunt extrem de toxice, extrem de
instabilă. Formează doi radicali liberi (H2O2 HO-OH) acționează asupra legăturii dube
dintr-o asemena fosfolipidă (radicali liberi)... (Figură) – distrugerea membranei și a
hemogetamiei celulare.
 - Cum se oprește acest șir de reacții? – Folosind aceste organisme care au atât de multe
gata pregătite încât formează î interior un cristal. Care nu este toxic la nivel de celulă
vegetală.

GLIOXIZOMI:
- Realizează ciclul acidului gioclizomi.

RIBOZOMII:
- Denmiți si granulele lui Palade (savant român), sunt cei care descifrează informația
genetică a mARN

VACUOMUL:
- Conține apă, înseamnă că este rezervorul de apă al celulei, dacă sunt ioni, sau glucide
(rezervorul...)
- Sucul vacuoal: (Ex. mustul, sucul de lămâie), conține 20-25% zaharuri (lămai) – acid
citric.
- De ce tomatele nu au gust: lipsa unei balanțe între glucide și acizi organici. Echilibrul
dau gustul fructelor maturate (coapte)
- Măceșe – gust astringent (fenoli), cei care se găsesc în struguri, în must... vin care duc
la tanin. (vin roșu... spre exemplu), vinuri seci. Toate se găsesc în vacuolă.
 - Antociani (pot da culoarea roșie, albastră sau violacee) unor petale de flori
(Hortensie). – Exemple de fructe: Prune, Măr, Cartof.

Definiția OSMOZEI:
Este un proces fizic de transport al apei de la o soluție diluată,
spre o soluție concentrată - când cele două soluții sunt separate de o membrană
semipermeabilă. (delimitarea vacuolei) - plasmalema (perete celular
interior) – perete celular (de rezistență... elastică)

SUNTESENȚA:
- Este saturarea celulei cu apă. Turgescența este starea normală.

Partea a II-a

REGIMUL DE APĂ AL PLANTELOR – NUTRIȚIA PLANTELOR

Cuprinde aspecte legate de absorbția apelor și elementelor minerale, circulația sau transportul
acesteia în corpul plantei și în final, eliminarea acestora din corpul plantei.

ABSORBȚIA:
Rădăcina este principalul organ, aceasta poate fi însă și prin intermediul frunzelor
(tratamente foliare), administrarea îngrășămintelor foliare? Tratamente date prin stropiri
pentru combatere a dăunătorilor... (organe aeriene care au capacitatea de a absorbi nutrienți
și apă)
În general 80% din general de apă și ioni la nivel solului, și cam 20% la nivelul frunzelor.
Există și situații (plante exotice) provenite din zone cu atmosferă umedă (Păduri tropicale),
umiditatea scăzută din casă să fie mult prea mică... (efectul este de uscare frunze), indiferent
câtă apă primesc la rădăcină. (apă prin pulverizare)
Radacina are 2 functii principale:
- fixarea plantei in sol
- rol important in absorbtia apei si elementelor minerale
Tipurile morfologice de rădăcini:
- Rădăcina pivotantă (țăruș) – morcov, pătrunjel, floarea soarelui.
- Rădăcini fasciculate (grâu, ceapă, praz) – sunt ca un mănunchi (nu au rădăcină
principală) toate au aceeași lungime și vârstă.
- Rădăcini rămuroase (plante lemnoase) – arbori, arbuști, liane, pomi fructiferi.
Particularități: Rădăcina principală și secundară au același diametru și lungime.
(exemplu: Conifere)
- Rădăcina (toate) au rol de fixare.

Radacina functioneaza ca o pompa aspiro-respingatoare. Intre perisorul absorbant si

endoderma este functia de aspire (apa si ionii au tendinta sa intre in celule), iar dincolo de
endoderma pana la vasul lemnos este partea respingatoare (ies din celule, se foarmeaza seva
bruta si tot o data se formeaza o presiune radiculara care impinge seva bruta in vasul
lemnos si incepe circulatia prin vasul lemnos).
Forta de aspiratie a frunzelor este principala fortei care asigura ascensiunea sevei
brute. Este generata de transpiratia de la nivelul frunzelor si este o forta pasiva (nu se
foloseste energie biochimica, ci doar energie calorica adica: caldura pe care frunzele o
absorb). La nivelul frunzelor exista in permanenta o cerinta de apa si de rehidratare a
celulelor.

Zonele radacinii:
1. Varful vegetativ
- este format din meristeme si este protejat de caliptra (sau scufie)
- are rolul de a se multiplica celulele
2. Zona neteda
– este o zona de importanta maxima pentru ca celulele cresc si se diferentiaza (se
transforma in celule mature)
3. Zona perisorilor absorbanti
- este zona de maxima absorbtie a radacinii
- aici gasim toate celulele mature
- gasim vase lemnoase care transporta seva bruta pana la nivelul organelor aeriene
- vasele liberiene – cele care coboara cu seva elaborate pana la nivelul radacinii
(aprovizionand-o pentru o crestere continua, sau pentru respiratie)
- gasim scoarta (cortexul) – celule parentimatice care depoziteaza temporar substante
de rezerva
- perisorii absorbantii traiesc cateva zile
4. Zona aspra
– aici se observa cicatricile perisorilor absorbanti morti
– are loc ramificarea radacinii
Tulpina (Creste in sus) - prezinta noduri (frunze, lastari sau gasim muguri) si internoduri
Mugurii reprezinte niste tulpini in miniatura (fragmente meristimatice).
Mugurii se clasifica in mai multe feluri dupa tipul de organe la care dau nastere:
- vegetativi ( formeaza ramuri si Frunze)
- floriferi (formeaza flori)
- micsti (Frunze si flori)
Mugurii se gasesc in:
- varftul ramurilor sau al tulpinilor (determina cresterea in lungime)
- axilari, la subsora frunzei, la internoduri (acolo unde determina ramificarea tulpinei)
- dorminzi, se afla sub scoarta la plantele perene
Clasificarea tulpinilor:
1. Tulpini aeriene, care pot fi:
a) anuale:
- caulis (cea pe care o gasim la majoritatea speciilor de plante, la tomate, la morcov, la
floarea soarelui – este cu internodii egale)
- culm (sau pai – este evident caracteristica a gramineelor, asta inseamna ca lipseste maduva
si are aspectul unei tulpini goale)
- scap (se intalneste la papadie, datoriita internodiilor foarte mici toate funzele sunt la baza
sub forma unei rozete, iar tulpina cu floarea creste din varful acesteia)
b) perene:
- arbori, formati din: trunchi si coroana (care contine ramuri)
- arbusti (ex. muri, smeuri sau afini), toate tulpinile sunt egale si pornesc dintr-un nod aflat
aproape de sol (radacina)
- subarbustii (ex. Lavanda, cimbru): au tulpinile perene scurte si in fiecare an pornesc tulpini
anuale si care se usuca.
- lianele (ex. Vita de vie): sunt tulpini care nu se pot sustine singure, au nevoie de suporti si
se prin cu ajutorul carceilor.
2. Subterane (ex. tuberculi:cartofi, rizomii: stanjenel, stolonii: capsuni, bulbii: ceapa, lalea
3. Acvatice

Frunzele au urmatoarele roluri principale:

- in eliminarea apei (se realizeaza sub vapori de apa, fie prin picaturi)
- in fotosinteza
- in respiratie
Def.: Transpiratia este un proces fiziologic de eliminare a apei sub forma de vapori la nivelul
osiolelor stomatelor, porilor cuticulari si lenticelelor suberului.
Def: Gutatia este procesul fiziologic de eliminare a apei sub forma de picaturi, la nivelul unor
structuri specializate, numite hidatode in conditii de mediu speciale, in care transpiratia nu
poate avea loc, insa absorbtia la nivelul radacinii decurge normal.
Planta ori transpira, ori are loc gutatia!!! Niciodata planta nu guteaza in acelasi timp cu
transpiratia.
Apa de transpiratie este apa pura (pentru ca apa se elimina sub forma de vapori), pe
cand in gutatie se elimina seva bruta diluata!!
Transpiratia este un rau necesar pentru ca elimina 98% din apa, dar totusi aceasta
eliminare a apei are urmatoarele roluri:

- de a evita suprasaturarea celulelor cu apa,

- se evita supraincalzirea plantelor

- se genereaza forta de aspiratie a frunzelor.

Radacina, tulpina si frunzele au urmatoarele roluri secundare:

- depozitarea substanelor organice de rezerva (ex. Morcov, gulie, frunzele de aloe)
- inmultire vegetative (radacinile plantelor se pot inmulti vegetative, tulpinele: butasire,
marcotaj, frunzele: violeta de parma)

Frunza este alcatuita din:

- limb (limbul foliar, partea latita a frunzei cu functie in: elimiarea apei, in fotosinteza, in
respiratie)
- petiol (sau codita frunzei, are rolul in a orienta limbul foliar dupa soare, sau rol de transport
al sevei brute si sevei elaborate)
- teaca (parte lata de la baza frunzei care se prinde de tulpina sau de ramura)
Pe frunza sunt nervurile (acele liniute). Totalitatea nervurilor se numeste nervatiuni. La
majoritatea speciilor nervatiunile sunt de tip penat (seamana cu o pana); exista o nervura
principala si nervurile secundare care se desprind din nervura principala.
Formele frunzelor sunt: eliptica, ovala, ciruculara, ovata, opovata.
Marginile frunzelor pot avea incizii mari de tip lobat, fidat, sectat.
Alt tipuri de Frunze:
- frunza incompleta, la care de regula lipseste petiolul.
- Frunze compuse: au teaca, au petiol dar limbul este format din mai multe foliole (daca sunt
in numar par se numesc pari-penat compuse ex mazare, sau in numar impar se numesc
impari-penat compuse ex trifoi si soia)
Anatomia frunzei – este formata din 2 epiderme dispuse una superior si una inferior.
Frunza este acoperita de cuticula (o pelicula impermeabila la apa si gaze), care mentine
umiditatea in interiorul organelor aeriene ale plantei, evident si in interiorul frunzei. Numai
ca din loc in loc aceasta cuticula are niste pori, daca exista acesti pori inseamna ca pe acolo
are loc procesul de transpiratie, de asemenea acesti pori au inca un rol foarte important in
absorbtia foliara a substantelor pe care dumneavoastra le administrati prin spraiere.
Unele celule ale epidermei sunt transformate in peri:
- peri tectori (cu rol de protectie) ex. Urzica
- peri secretori (care secreta diferite substante organice) ex: uleiurile volatile
Tot la nivelul epidermei gasim si alte structuri, cum ar fi:
- stomatele, sunt alcatuite din 2 celule de garda care protejeaza ostiola (care asigura schimbul
de gaze dintre frunza si mediul inconjurator); aceste stomate se pot deschide si se pot inchide
- sub celulele de garda se afla un spatiu care se numeste camera substomatica (in camera
substomatica are loc vaporizarea apei adica, transformarea apei lichide in vapori de apa si
eliminarea in aerul inconjurator producand transpiratia plantelor).
In afara de aceasta epiderma superioara si inferioara intre cele 2 se afla: mezofilul
(frunzele sunt mai verzi spre epiderma superioara si mai albicioase spre epiderma inferioara
pentru ca aceste tipuri de frunza au mezofil bifacial)
Sub epiderma superioara se afla tesutul palisadic format din celule care sunt in pozitie
verticala, 2 3 straturi de celule foarte bogate in cloroplaste. Cloroplastele contin clorofila –
pigmentul verde care absoarbe energia luminoasa si o utilizeaza in procesul de fotosinteza.
Celalalt tesut dispus spre epiderma inferioara se numeste: tesut lacunar (are spatii
intre celule). Datorita acestor spatii mari, apa ajunsa la nivelul frunzei sub forma de seva
bruta este vaporizata, deci ajuta la procesul de transpiratie
La nivelul mezofilului gasim din loc in loc nervuri se numesc fascicole libero-
lemnoase care sunt:
- vase lemnoase care transporta seva bruta pana la frunza
- si fascicule liberiene cele care preiau seva elaborata si o transporta catre toate orgnaele
plantei.
Aceste nevuri sunt inconjurate de un strat de celule care se numeste: placa perivasculara.
Fotosinteza
Def: Fotosinteza ste procesul fiziologic prin care plantele verzi biosintetizeaza primii
compusi organici din dioxid de carbon, apa si elemente minerale, in prezenta luminii
captata de pigmentii asimilatori cu producere de oxigen care se degaja.

Dioxid de carbon + apa + elemente minerale ---------------------------- substante organice si

oxigen care se degaja

Plantele isi produc singure substanele organice. Apa si elementele minerale sunt
luate din sol dar la nivelul frunzei si in fotosinteza se foloseste seva bruta. Substantele
organice sunt transmise sub forma de seva elaborate la planta.
Importanta procesului de fotosinteza:
- se utilizeaza energia inepuizabila provenita de la soare
- se utilizeaza dioxidul de carbon si mentinerea concentratiei acestuia la 0,03%, ceea
ce diminuiaza efectul de seră
- producerea de oxigen, care contribuie la mentinerea concentratie in atmosfera de
21%, concentratie care este propice organismelor aerobe - pentru realizarea respiratiei
- compusii organici, care reprezinta baza nutritionala pentru cresterea si dezvoltarea
plantelor, dar totodata reprezinta hrana pentru animalele ierbivore si omnivore, si materie
prima pentru diferite industrii (industria alimentara, industria celulozei, industria lemnului,
industria textila, industria farmaceutica, industria a materialelor de constructii, etc)
Mecanismul procesului de fotosinteza
Procesul de fotosinteza se realizeaza in 2 etape:
- faza de lumina a fotosintezei care se realizeaza in tilacoidele ale cloroplastelor in
care se utilizeaza energia luminoasa (solara) pentru descompunerea apei in oxigen care se
degaja, electroni si protoni, care sunt utilizati pentru producerea unei substante puternic
reducatoare (NADPH+H) si ATP – un compus bogat in energie biochimica, astfel in faza de
lumina energia solara este transformata in energie biochimica
- faza enzimatica are loc in stroma cloroplastelor in care se fixeaza dioxidul de
carbon de catre enzima RUBISCO cu formarea primilor compusi organici, glucide cu 3
atomi de carbon numite trioze. Din 2 trioze se poate forma glucoza sau fructoza (o glucoza +
o fructoza = zaharoza) sau prin polimerizarea glucozei se formeaza amidonul.
Recapitulare:– rezumate
Fotosinteza (definitii si ecuatii generale, importanta si mechanism), celula, tesuturi, Organe
vegetative (radacinca, tulpina, frunza), Absorbtie, transport si eliminare