CURS 2-CITOLOGIE VEGETALA

Organismele animale sunt alcatuite din una sau mai multe celule EK=>Celula=unitatea
structurala, funcBonala, geneBca pentru organismul vegetal

CaracterisBci:
• ADN asociat cu proteine histonice si complex impachetat
• Stocarea informaBei geneBce in ADN
• mitocondrii -> reacBi de oxidoreducere, eliberare de energie
• perete celular, plasBde
• sistem exBns de citomembrane. 2 citomembrane pentru mitocondrii, nucleu, plasBde.
1 citomembrana pentru lizozom, vacuole
• nucleu, el e delimitat de un invelis dublunuclear format din 2 citomembrane+ 1 spaBu
intermediar
• un citoschelet proteic
• mecanisme complexe de mulBplicare celulara

Dimensiuni:
• microscopice
• 10-100 micrometri diametru, dar exista cazuri in care se ajunge la 200-500 micrometri
(general normal)
• EXCEPTII: -Fibre sclerenchimaBce:
Ex: Linum usita-ssimum (in) fibre sgrupate in pachete mari. Peretele NU conBne
lignina => perete moale. Au 65 mm lungime
-Fibre sclerenchimaBce:
Ex: Boehmeria nivea (uBlizare texBla). Au 550mm lungine
-Celulele la-cifere (acumuleaza latex)
Ex: Specii arborescente de Euphorbia, ca-va m lungime
Microscopia opBca ofera detalii de pana la 0,24 micrometri, iar microscopia electrica are o putere de
rezoluBe de pana la 0,1 nanometri/ 1 A.

Forma:

pg. 1
 • Depinde de funcBe, origine, poziBa pe care o au
• Plantele cresc prin meristeme= zona de crestere (varful tulpinii, varful radacinii=
crestere in lungime); meristeme circulare=crestere in grosime
• Forma sferica= forma fundamentala (celule parenchimaBce sau izodiametrice, celule
prozenchimaBce sau heterodiametrice)

celule sferice: alga verde unicelulara (Chlorella vulgaris-talofite) cu cromatofor

campanulat. Tal sferic lipsit de polaritate-unicelular.

PlasBde fotosinteBzante: 1. Cromatofori: plasBdele algelor, talofite

2. Cloroplas7de: plasBdele plantelor, muschilor, ferigilor

Pirenoid=>sinteza de amidon

I.celule parenchimaBce/izodiametrice
1.Celula ovala: Chlamydomonas sp: talofita, tal unicelular cu polaritate.

Polaritatea este data de prezenta celor doi flageli. Elementele componente: perete celular, plasmalema,
citoplasma, cromatofor (litera U), pirinoizi, vacuola cu 2 flageli de -p PK ce au la baza un blefaroplast

pg. 2
(corpuscul cu rol in moBlitatea flagelului; permit sesizarea intensitaBi de lumina).

2. celule ovale- mezofilul frunzei de Sedum sp

MEZOFIL= tesut din interiorul laminei frunzei, cuprins intre cele doua epiderme (superioara si inferioara)
Frunzele sunt bifaciale, epiderma superioara -> tesut unistraBficat .
Corpul plantelor e acoperit de CUTICULA (element impermeabil pentru apa si gaze).
Respira7a si transpira7a se realizeaza prin stomate.

pg. 3
 3. astrosclereidele (stelate)
In corpul lor exista celule moarte cu rol de sus7nere.
Canalele aerifere au rol in sus7nele si strabat peBolul.
In secBune transversala prin nufar galben (Nuphar lutea)- celula nodala se observa un perete gros,
depuneri de CaCO3 (carbonat de calciu).
ColoraBe: verde de iod-lignina; Carmin alaunat- pereBi celulozici

pg. 4
 4.celule cu pereB cutaB (frunze aciculare)
Pinus sp
Celule asimilatoare din mezofilul unor conifere(mezofil=tesut din interiorul laminei frunze, cuprins intre
cele doua epiderme).
Prezinte frunze aciculare pentru a crea un spaBu mai mare pentru fotosinteza, plantele s-au adaptat prin
plierea catre interior a pereBlor celulari si plasmalemei, deoarece cloroplastele se dispun de-a lungul
pereBlor celulari

5. celule reniforme
Celulele stomaBce ale dictoBledonatelor (stomata are rol in: transpiraBe, respiraBe) ale
dicoBledonatelor.
Angiospermele se impart in dicoBledonate (fasole) si monocoBledonate (embrion cu 1 coBledon: grau,
porumb)

pg. 5
 6. celule cu lumen in forma de mosor
Osteosclereidele din tegumentul seminal de la fasole, Phaseolus vulgaris
Osteosclereide- celula are forma aproape parenchimaBca, iar lumenul forma de mosor/os
-perete inegal dezvoltat
-rol mecanic, de protecBe a embrionului
-structura dura

II.celule prozenchimaBce
1. Celule cu lumenul in forma de mosor- macrosclereide din structura
tegumentului seminal de la Phaseclus vulgaris (fasole).
Celule cilindrice+tesut pluricelul
Macrosclereidele-celula are forma prozenchimaBca, iar lumenul are forma de mosor/os

pg. 6
 -peretele celular este inegal ingrosat
-rol mecanic
-structura dura

2.Celule cilindrice
Vase conducatoare liberiene, descendent -> seva elaborata
Vase conducatoare lemnoase, ascendent-> apa,saruri minerale
Vase conducatoare lemnoase:

Trahee
-vase conducatoare pluricelulare formate din
mai multe celule puse cap la cap cu aspect de
tuburi lungi
-celulele se numesc “par-cule de vas lemnos”
-traheele au diferite dimensiuni si grosimi ale
peretelui (ex: planta varstnica -> trahee mare)
Traheide
-vase conducatoare unicelulare cilindrice
-aranjate succseiv -> siruri lungi
-numite “vase imperfecte”
-dpv evolu7v, trahee > traheide
-la maturitate celulele sunt lipsite de vitalitate

Spirogyras sp are mai mulB cromatofori in forma de banda/spirala.

In structura cromatoforului exista numerosi pirenoizi (cu rol in producerea de amidon.)

3.celule paralelipipedice
Celulele palisadice la Ilex aquifolium (laur)
*Celulele palisadice=celule asimilatoare, alungite,
heterodiametrice, asezate unele langa altele precum
scandurile unui gard.
Izofil=celule heterodiametrice + celule izodiametrice
-celulele hetero- formeaza PARENCHIMUL ASIMILATOR
-celulele izo- formeaza PARENCHIMUL LACUNOS. Alcatuire:

pg. 7
1.epiderma
2.hipoderma
3.Tesutul palisadic, care este unul dintre cele mai importante tesuturi.
*Celulele suberului sunt heterodiametrice, alungite, fara spaBi
intercelulare, conBn suberina .
Suberina=substanta impermeabila pentru apa si gaze.
Ex: Sambucus nigra (soc) si Quercus suber (arbore de pluta)

*Celulele stomaBce ale monocoBletonadelor (Zea nays-porumb)

=celule heterodiametrice paralelipipedice, lungi, pereB inegali ingrosaB => lumenul celulei are forma de
haltara. (exista in coaja de cartof).

4.celulele in forma de palnie

Ex: in lamina frunzei de Taxus baccata

5. celule conice- parul urBcant

Ex: Ur-ca dacica
Celula conica de la UrBca dacica formeaza parul urBcant si prezinta o parte bazala laBta susBnuta de un
socru celular epidermic, o panta alungita si varf maciucat.

pg. 8
6. celule fusiforme
- Fibra sclerenchimaBca e alcatuita dintr-o singura celula.
- Sunt ascuBe
- Au perete uniform ingrosat
- In sec-une transversala se pot observa: celule grupate in
pachete si lumen.
- Fibre sclerenchimaBce
- Perete celular unifrom ingrosat
- Lumen ingust
- La maturitate isi pierd vitalitatea
- Rol mecanic (asigura rezistenta)
- Grupate in parenchime => fibra texBla

7.celule semilunare
Ex: Closterium sp (celula biplasBdiala)
Gamet masculin (spermia)

pg. 9
8. celule piriforme
Ex: gamet feminin
NU are perete celular!
*ereditate: 1. Nucleara
2. Extranucleara

pg. 10
CURS 3- CITOLOGIE VEGETALA

Compozi5a chimica a celulei vegetale

1.Macroelemente - 98-99% din greutatea uscata a materiei vegetale

- C 50%
-O 40%
-H 6%
-N 2%
2.Microelemente- 1-2% din greutatea uscata a materiei vegetale
K,Ca, Fe, Si, S, F, Cl
3. Ultramicroelemente: Cu, Zn, Ni, Co

MOLECULE
I.MOLECULE ORGANICE SIMPLE
a. apa 85-90% din greutatea PROASPATA a materiei vegetale
b. compusii minerali
Can5tatea de apa se modifica in func5e de specie, ano5mp, organul plantei pe care il analizam (spre ex:
semintele cu 5-6% apa compara5v cu fructele).
Func5i: -solvent pt s.o si s.an
-vase conducatoare liberiene: seva elaborata
-vase conducatoare lemnoase: apa+saruri minerale
-termoreglator chimic
-amidonul prin inghet devine an5gel cu rol in ANTIinghet, avand rol important in fotosinteza
Compusii minerali:
K, Ca, Mg, Cu, Zn
Func5i: -sinteze
-men5n echilibrul acidobazic al celulei
-men5n presiunea osmo5ca
II.MOLECULE ORGANICE COMPLEXE

pg. 1
 1. Glucide
-se formeaza NUMAI in corpul plantei, NUMAI in procesul de fotosinteza
-cons5tuie masa principala a plantei
-domina in fructe
Pot fi: a. monozaharide: glucoza, fructoza, manoza
b. polizaharide: celuloza, substante pec5ce, amidon
Celuloza- element esen5al al peretului celular,, NUMAI LA PLANTE
-o substanta formata din 2000-3000 molecule de glucoza
Substante pec5ce- in structura peretelui celular + lamela mijlocie
Lamela mijlocie= structura de natura pec5ca care solidarizeaza intre ele celulele vegetale
Amidon-rezultat al fotosintezei, NUMAI LA PLANTE . Este si o substanta de rezerva a organismelor
vegetale.

2. Lipide
-in perete, citomembrane, membrana plasma5ca
-domina in seminte, unele fructe, epiderma (se acumuleaza mai ales in momentul in care lipidele sunt
produse de aceste celule )
a.Acizi grasi: -acid lauric (Laurus nobilis, condiment)
-Acid linolic: ulei de in (e secretat NUMAI la plante)
O carenta de acizi grasi esen5ali determina tulburari grave, oprirea cresterii organismelor animale
b.Lipide saponifiabile
-Gliceride: forma de depozitare a lipidelor in corpul plantelor si animalelor
-Fosfolipide: citomembrane, membrane celulare (plante + animale)
-Ceruri: produs specific organismelor vegetale . Au rol de a NU permite deshidratarea celulelor de sub
epiderma.
Lipide nesaponifiabile
-steroizi: fitosteron (sisterol in seminte de porumb, fasole arahide; pe organismul uman are efect
an5inflamoator si de scadere a nivelului de colesterol)
-carotenoizi-pigmen5 cu rol in fotosinteza
-terpene-ofera miros specific (ex: fructele de eucalipt)

3. Proteine

pg. 2
Se gaseste o can5tatea de proteine mai mica in celulele vegetale(soia) compara5v cu celulele animale
(ele produc cea mai mare can5tate de proteine)
De precizat, in leguminoase se gaseste o can5tate semnifica5va de proteine vegetale.
Roluri:
• Catalizator
• Transport
• Depozitare
• Structural (structura membranei celulare)
-Aminoacizii (8 esen5ali) se sinte5zeaza NUMAI la plante:
o Valina
o Leucina
o Izoleucina
o Lizina
o Me5onina
o Treonina fenilalamina
o Triptofan
Principalul sediu de sinteza al aminoacizilor sunt frunzele. In cazul arborilor, se adauga si radacina.
-Pep5de: Gluta5on: ac5une an5infec5oasa, an5toxica
Viscerotoxina: Viscum album (vasc), ac5une an5mito5ca, hipotensiva
-Holoproteinele- au densitate mare
-Heteroproteine Glicoproteine
Lipoproteine (seminte de porumb, grau)
Xantofile (pigmen5 accesori in fotosinteza)
Nucleoproteine:structura acizilor nucleici

pg. 3
 SUBSTANTE CARE INFLUENTEAZA SI CONTROLEAZA PROCESELE CARE AU LOC IN
SISTEMELE BIOLOGICE

1. Vitamine: frunze, fructe, polen

B1,E-NUMAI la plante
B1(5amina)-pt SN
E(tocoferol)-fer5litate
K(fitochinona)-an5hemoragica
C(an5scorbu5ca)-patrunjel verde, cea mai mare can5tate de vitamina C
B2(riboflavina)-respira5e 5sulara
PP(nico5namida)-imunomodulator, an5inflamator
B6(piridoxina)-cresterea si dezvoltarea normala a SN

2. Enzime
Peste 2000 la plante, cu rol de catalizator(ex: Oxidoreductaze, Hidrolaze, Transferaze, Ligaze…)
3. Fitohormoni- NUMAI la plante
Roluri:
o Implica5 in desfasurarea proceselor biologice
o Regleaza cresterea, dezvoltarea
o metabolism
o sensibiliate
o imbatranire

ROL Crestere+dezvoltare=HORMON Maturare Inhibitor al cresterii si dezv

DE DEZVOLTARE plantelor
FITOHORMON Auxina E5len Acid abscizic
Gibereline
Citokine5ne

pg. 4
E5len- la baza frunzei se sinte5zeaza o can5tate mare de e5len care ac5oneaza asupra lamelei mijlocii.
Acest fitohormon determina caderea frunzei toamna. Secre5a de e5len este influentata de atacul unor
microorganisme, lipsa de clorofila . Copacul “ia” toate substantele u5le din frunze (deoarece are nevoie
primavara de acestea), iar frunza cade “goala”.
De asemenea, e5lenul se foloseste si industrial, avand rol in coacerea bananelor, spre exemplu.
Auxine (sporeste cresterea) si acidul abscizic(stopeaza cresterea) ac5oneaza antagonic.

SUBSTANTE INTERMEDIARE SI FINALE DE METABOLISM=SUBSTANTE ERGASTRICE

Se pot acumula in plante si reu0liza (amidon), spre exemplu: fasole, SAU pot fi eliminate la exterior,
spre exemplu: trandafir pentru dulceata.
1. Taninuri-Substante an5putrescibile
-se produc in niste vacuole (taninifere), ele prezinta citomembrana puternic ingrosata.
-produs de catre planta cand o insecta inteapa frunza acesteia
Ex: Juglans regia (nuc)
` 2. Uleiuri volaNle
Papilele secretoare sunt asezate pe epiderma petalei. In interiorul celulei se produc uleiuri care
strabat suprafata epidermei si ies la exterior. (Rosa sp)
Perii secretori produc uleiuri (ex: muscata, Pelargonium zonale) sunt pluricelulari si prezinta in
varf o celula secretoare mare.
Menta (Mhenta spicata), spre exemplu, produce uleiuri secretoare cu efect an5bacterian, an5inflamator.
Exista, de asemenea, si celule secretoare izolate, spre exemplu la Laurus nobilis(dafin), unde uleiul este
pus in libertate prin rupere sau fierbere.
Uleiurile vola5le sunt produse de cavita5le secretoare, ele sunt structuri din pericarp (invelisul fructului),
frunze.
Cavitate secretoare= un spa5u de dimensiuni diferite care este captusit cu un strat de celulele secretoare
care produc uleiuri vola5le acumulate sub forma de picaturi.
3.Glicozidele-deriva5 glucidici stoca5 in organismul plantelor, UNELE sunt cardios5mulatoare.
Ex: Stevia rebandiana (stevie)
Agave americana (agave)
4.Rezinele

pg. 5
-caracteris5ce gimnospermelor rasinoase
-orice canal rezinifer este captusit cu un strat de celule secretoare
-celulele din structura scoartei au rasina care “acopera” ranile aparute la nivelul trunchiului, ramurilor
5. Amidon
-substanta de rezerva caracteris5ca celulei vegetale
-este un polizaharid
-se afla in structura cloroplastelor in faza de intuneric a fotosintezei
(tuberculul cartofului este tulpina subterana)
6.Aleurona
-incluziune proteica solida care se formeaza in unele 5puri de seminte in cursul maturarii lor
Ex: samanta de ericin
7. Flavone (bioflavone)
- in mirodenii
-fructele, legumele de culoare rosie-violeta
Rol: Supliment alimentar
Efect an5oxidant, an5alergic
4000-6000 de 5puri
8. Antociani
-substante colorate in rosu-portocaliu fructe, legume
-efect protectopr, an5inflamator si an5bacterian
9. Fitoncide
-la TOATE plantele
-reprezinta UNUL DINTRE factorii majori ai imunizarii plantelor
Ex: ceapa, usturoi, hrean etc.
10. Chinone
-Compusi cu o baza larga de raspandire in natura, con5n pigmen5 de culoare galben, portocaliu, rosu.
Efecte: an5bacterian
An5fungic
An5viral
Impotriva parazi5lor

pg. 6
 11. Cauciuc natural
Rol: protec5e
Ex: Heveea brazilias (arborele de cauciuc)
La5ciferele produc LATEX (con5ne glucide: amidon), uneori pana la 40% din aceasta planta poate
produce produce cauciuc natural.
12.Cristalele minerale
R: cresterea rezistentei organismului= substante solide, carbonat de calciu CaCO3, bioxid de siliciu.
13.Principiile amare=produs natural netoxic cu gust amar
->fitoterapia ficatului
->creste func5a ficatului, creste secre5a de bila
Ex: radacina Gen5ana lutea
Radacina+frunze Artemisia sp
Radacina+frunze Cynara scobinus

pg. 7
CURS 4

Componentele celulei vegetale sunt: neprotoplasma7ce si protoplasma7ce.

I. Componentele protoplasma7ce:
1. Citoplasma este alcatuita dintr-o parte apoasa (hidrosolubila), situata in afara celulei si o parte
numita granuloplasma, aceasta este faza par7culata a organitelor celulare + citoschelet .
In ochiurile citoscheletului exista organite celulare.
2. Re7culul endoplasma7c este delimitat de o singura membrana celulara. Acesta este de doua
7puri: Re7cul endolamsa7c neted si re7cul endoplasma7c rugos (pe fata externa exista ribozomi
atasa7, acesta are rol I sinteza proteica)
3. Aparatul Golgi(dic7ozomi) este delimitat de o singura membrana.
4. Lizozomi si Peroxizomi sunt delimita7 de o singura citomembrana .
5. Mitocondria este delimitata de doua citomembrane, una interna si una externa.
6. Plas7dele sunt delimitate de doua citomembrane netede.
7. Nucleul este delimitat de doua citomembrane

II. Componentele neprotoplasma7ce:

1. Perete celular
-structura TUTUROR celulelor vegetale
EXCEPTII
game7 : feminini (oosfera) si masculini (sperma7e)
zigot: la inceput nu are perete celular, dar si-l sinte7zeza
-forma inalt specializata de matrix
-grosime variabila, dimensiune variabila in func7e de gradul de maturitate
Ontogeneza= proces de dezvoltare al unei celule din momentul in care s-a format panna la maturitate
-dimensiuni: 0-1 micrometri pana la mai mul7 micrometri
-adera strans la suprafata externa a plasmalemei
-in viata unei plante, exista 3 pere7: primordial, principal, secundar
a. Perete celular primordial
-natura predominant pec7ca
-se formeaza la sfarsitul diviziunii celulare din fragmoplasm (imparte citoplasma in doua fragmente)
-devine lamela mijlocie
-exista la TOATE 7purile de celule vegetale
-lamela mijlocie=forma7une intercelulara omogena, predominant pec7ca (pectat de Calciu),
solidarizeaza celulele vecine fara a impiedica cresterea
-celulele sunt interconectate prin: -lamela
- punctua7uni
- plasmodesme
b. Perete celular primar
- la TOATE celulele
-toata viata la UNELE 7puri de celulele: - embrionare -meristema7ce
- epidermice -parenchima7ce, mai pu7n specializate
- sub7re, pu7n rigid, usor permeabil pentru apa, gaze
-Nu trec moleculele organice mari
-plasmalema asigura permeabilitatea selec7va a celulei
-alcatuit din:
• Gel polizaharid: - hemiceluloze
- Substante pec7ce acide neutre
- Glicoproteine
- 60% apa
• Un sistem 3D de microfibrile celulogice:
-60-70 lanturi liniare de molecule de celuloza cu aceeasi polarita7e
-sunt ingloate in gelul polizaharid
- e strabatut de punctua7uni primare: celulele din tesutul plantelor sunt conectate intre ele prin canale
citoplasma7ce=plasmodesme. Ele strabat la nivelul punctua7unilor pere7ii ascenden7 si lamela mijlocie.
Plasmodesma:
-canal cilindric de citoplasma delimitat de plasmalema dintr-un desmotubul (apar7ne RE) si este
marginita de pere7 celulari primari ai doua celule invecinate
-rol in legaturile intercelulare
-frecventa diferita care depinde de 7pul de celula
- mai mult de 8 plasmodesma/micrometru^2 de perete celular
-15 plasmodesme/micrometru^2 perete celular , celulele din tesut secretor
-moleculele cu greutate moleculara mai mica de 800 dalton trec PASIV
Cresterea peretelui celular primar :
Celule de crestere in volum => sporire a peretelui celular, se face :
1. Prin in7ndere: microfibrele de celuloza (neelas7ce) aluneca unele peste altele in urma sporirii a
peretelui celular datorita hidratarii (RAPID)
2. Intrussuscep7une: intercalarea de noi microfilamente de celuloza printre cele existente (LENT)

c. Perete celular secundar

-NU exista la toate celulele
-exista la celulele care indeplinesc func7e mecanica: celulele sclerenchima7ce, celulele cu rol de
conducere a apei + sarurilor minerale=> vase lemnoase : trahee(pluricelulare), traheide (unicelulare)
-rigid, fooooooarte rezistent
-produs de protoplast
-intre peretele celular primar si plasmalema
-alcatuit din:
• Celuloza
• Hemiceluloza
• Substante pec7ce
• Lignina
-prezinta:
o Gel polizaharid: unde exista microfilamente celulozice (compoara7v cu peretele celularr primar)
are lignina care ajunge la 20-30% din greutatea USCATA a celulei care formeaza vasul conducator
lemnos
o 4 straturi care sunt rezistente datorita ligninei: I. langa peretele celular microfibrile celulare,
helicoidal, in rest gel polizaharid
II.Microfibrile celulare paralele, in rest gel zaharid
III.Microfibrile celulare incrucisate, in rest gel polizaharid
IV.Microfibrile celulare scurte, pu7ne, mult gel polizaharid
Peretele celular secundar atunci cand se formeaza POATE sau NU sa respecte punctua7unile primare din
peretele celular primar. Daca DA, atunci se formeaza punctua7uni secundare =>celula se men7ne vie.
Prin punctua7unile secundare circula plasmodesma. Daca NU, atunci punctua7unile sunt ocupate de
materialul peretelui celular secundar => celula moare.
 Modalitati de modificare a peretelui celular in ontogeneza

1. Ingrosarea centripetala a peretelui celular primar

-de la exterior la interior
NEUNIFORM: Cistolit, celululele colenchimului (tesut mecanic)
UNIFORM: Celule epidermice, fibre sclerenchima7ce

2. Ingrosarea centrifugara (RARA)

-granule de polen angiosperme care e formata din 2 celule: vegeta7va
Germina7va (game7 masculini)
-celule delimitate de: in7na
Exina (se ingroasa centrifugar)

3.Prin formare de pere7 celulari secundari

Traheide, ar7culi de trahee, celule sclerenchima7ce, verdele de iod eviden7at , lignina

4.Depunerea peste sau in grosimea peretelui celular primar/secundar a unor noi straturi de
substante schele7ce secretate de catre protoplast; care au ca urmare schimbarea insusirilor
celulei
SUBERIFICAREA=impregnarea peretelui celular cu suberina amorfa
Pere7i celulari devin elas7ce si impermeabili pentru H2O+gaze
Exista 3 7puri de suberificare: -usoara (celulele exodermei)
Exoderma= in radacina plantei, sub epiderma
-puternica (celulele endodermei)
Endoderma=ul7mul strat al scoartei, radacinii
-completa (tesutul suber, alcatuit din celule heterodiametrice,
lipsite de spa7i intercelulare, pere7 ingrosa7, suberine)

5.Lignificarea
Lignificarea este procesul carcateris7c plantelor superioare, impregnarea cu lignina amorfa care
inconjura microfibrile celulozice din structura lor si astupa spa7ile microinterfibbrilare
-creste rezistenta peretelui celular
-scade elas7citatea
-peretele celular indeplineste:
o Func7e mecanica (celule sclerenchima7ce)
o Func7e de trasnport: H2O+saruri minerale (vase conducatoare lemnoase: traheide si
trahee)
6.Delignificarea (RAR)
-fructe de par, gutuie
-pericarp=partea comes7bila
In 7mpul coacerii, celulele din pericarp produc enzime care indeparteaza lignina din pere7i
sclereidelor => fructe moi.
Curs 5 4 noiembrie 2020

Citologie vegetala
1. LIGNIFICAREA-prezenta la plantele superioare
-proces de impregnare a p.c. cu lignin amorfa
-astupa spaEile intermicrofibrilare=>mareste rezistenta p.c., reduce elasEcitatea sa

Cel. cu fct. Mecanice-cel. SclerenchimaEce

Cel. Cu fct. Conducere-traheide, arEcule de vas din str. Traheelor= vase cond. Lemnoase
Colorant-floroglucira
2. CUTINIZARE-proces de impregnare a PC tangenEali
Externi-subst.=cuEna
Clivia miniata=crin de iarna
Colorant: SUDAN 3
3. CUTICULARIZARE-proces de depunere-exces de cuEna pe suprafata epidermului=>cuEcula neteda/cu
mici creste.
Grosimea cuEculei-legata de economia de apa
*groasa-reduce transpiraEa*
• Plante xerofite-uscaciune aer/sol
*cuEcula groasa*
• Plante neofite-umiditate medie
• Plante higrofite- plante iubitoare de apa-langa apa
• Plante hidrofite- plante traiesc in apa
*cuEcula f.f. subEre*
4. CERIFICARE- ceara veg. produsa in exces se depune in grosimea cuEculei/pe suprafata ei
-sub forma de bastonase si lamele
-reduce transpiraEa, protector UV, frunzele de varza, unele mere
5. MINERALIZAREA: CaCO3, SiO2
- cistolit-str. Ce se formeaza in lamina de ficus
- frunzele gramineelor- frunza de porumb- rigide(perete cellular cu SiO2)
-parul urEcant-UrEca dioica
6. LICHEFIERE- distrugere PC transversali dintru cel.=>formarea de tuburi
Ex. Vasele cond. Lemnoase
-confera calitaE
SISTEMUL VACUOLAR- totalit. Vacuolar dintr-o celula=VACUOM
*Vacuom-50%(medie) din vol. cel. Veg.
*Tipul de cel.-5%-95% din vol. cel. Veg.
-la fasole-vacuom redus-5%
-pericarpul citricelor- vacuum 95%
* Vacuomul se form. Dupa diviziunea celulei-nucleu
-citoplasmei
*unele vezicule REN fuzioneaza intre ele, sau cu vezicule din str. A.G.
Vacuolele- delimitate de o singura citomembrana=TONOPLAST
*Rol vacuole: 2 fct.
a) SpaEul de acumulare al apei
b) SpaEal de stocare pentru nutrient, metabolite, alte subst. de rezerva
a)Majoritatea cel. Acumuleaza apa in vacuole cond. Incep sa creasca in inEndere.
Cel. Isi maresc vol. fara o crestere a citoplasmei.
Apa patrunde rapid prin PC Preimari->osmoEc.
*Citoplasma-str. Periferic, interconectal prin cordoane de cit. in zona cit. perinucleare
EvoluEe- la unele plante- cateva vac. Mari
-nucleu impins la pereE
-vac. mici
-nucleul central
- 1 vacuola, nucleu poziEe parietala
Importanta pentru dezvoltarea plantei.
*Suc vacuolar- lichid, comp. complexa si f. diferita de comp. citosolului( partea lichida a citoplasmei)
-pres.osmoEca,vascozitarea pH Suc vacuolar diferite de ale citosolului si depend de Epul de
subst. si concentraEa lor
Suc vac.- apa 5-95%
-subst. org.
 -subst. anorganice: clorura de sodium, KCl, MgCl2, azotaE, fosfaE
Vegetalele-castraveE, tomate,vinete cu azotaE, fosfaE
Chimici->vacuole->in org. uman-> in cel. Noastre
Subst. organice-Monozaharide- in vacuolele din celulele pericarpului fructelor
-Acizi organic- diferiE in funcEe de plante.
• Acid malic- fructele Malus domesEca(mar)
• Acid tartric- boabele de struguri(ViEs vinifera)
• Acid oxalic- Oxalis acetosella(Macris), gust acrisor
• Acid citric: Citrus limon(lamaie)
Citrus sinensis(portocala)
Citrus auranEifolia(Limeta)
Citrus reEculata(Mandarina)
Citrus maxima(Pomelo)
-Glicozide-toxice pentru org. uman
• ArbuEna:Pyrus communis(Par)
Arctostaphylor uva-ursi(Strugurii ursului)
• Amigdaliva(cant. F. mare, moarte prin asfisiere): Anydgalus(Migdal)*samburi de cais, cires*
• Saponine(anemie): Saponaria officinalis (SapunariEa)
• Cumarina:Anthoxanthum odoratum(vitelar)
• Alcaloizi-aparare, acEune farmaceuEca SN
i. Coniina-Conium maculatum L.(Cucuta)*paralizia SN*
ii. Solanina-Solanum tuberosum(cartof)*partea verde de pe cartof*
iii. NicoEna:NicoEana tabacum(tutun, tutunul culEvat)
N. rusEna(Mahorca)
iv. Opiu:Papaver somniferum(sEmulator SN)
v. Stricnina:Strychnos nux-vomica(sEm. Contr.=> infarct
vi. Cofeina: Coffea Arabica(Arbore de cafea- sEmulator SN)
vii. Colchicina:Colhicum autumnale( brandusa de toamna)=> buna pt tumori
viii. Papaverina:Papaver somiferum(anEsepEc, calmant)
-AMINOACIZI
 • Glicocol: Phaseolum vulgaris
• Glutamina: Beta vulgaris(sfecla de zahar)
• Valina:Linum sp.
• HisEdina:Cucunis melo(Pepene galben)
Cucunis lanatos(Pepene verde)
-TANINURI: Juglans regia(Nuc)
Quercus sp.
-Flavone- querciEna:Quercus sp.
-morina:Mous alba(Dud negru)
-Uleiurile solide/grasimi
1) Helianthus annus(Floarea soarelui)
2) Juglans regia
3) Zea mays
-Uleiurile eterice
1) Laurus nobilis
2) Rosa sp.
3) Citrus sp.-in celulele paricarpului-buzunarele secretoare
-Aleurona-incluziune solida, natura proteica, in vac. Cel. Endospermului:Ricinus
communis(Ricin)
-Insulina:Dahlia varabilis
-vacuolele celulelor ne se vad la microscop, dacat daca cel. Sunt tratate in
laborator cu alcool
-Substantele ergasEce-produsi intermediari/finali ai met. Cel.
-calitatea unor produse veg. cu omportanta ind. , arg.
-pot urma 2 cai:
*produse stocate, apoi intra in cel.
Amidonul- se formeaza si se depune in plasEd=amiloplaste si se descompune cu
eliminare de energie la germinarea secveitei
*produse si excretate:Uleiurile eterice volaEle-atrag insectele
Ex.: Rosa, Lavanda
CATEGORII:
 I. S.E. Anorganice:cristalele minerale CaCo3, SiO2
II. S.E. Organice-depoziteaza in vacuole/canale rezinifere, leucoplaste, laEcifere, citoplasma
In vacuole-monozaharide, acizi org., glucozide, aminoacizi, tanim, flavoni, uleiuri solide, eleiuri
eterice,aleurona, insulin.
Nu se depoziteaza in vacuole:
-cauciucul natural in laEcifere
-cristale de oxalate de calciu
-amidon
-rasina
Cauciucul natural-Euphorbia splendeus(Laptele cucului)
-Hevea brasiliensis
LaEcifere:- unicelulare
-pluricelulare
Latex-cauciuc natural, amidon
Rasina-canale gimnosp. Rasinoase, captusite cu un strat de cellule producatoare de
rasina
Ex. , Pinus sylvestris(Pin), Abies alba(Brad), Picea abies(Molid)
Amidon-in cel. De tuberculul de cartof(solanum tuberosum)
-cel. De fasole(Phaseoulus vulgaris)
-cel de grau( TriEcum boeoEcum)
Cristale de oxalate de calciu- in citoplasma
-Forme diferite:*Allium cepa(Ceapa/cristale isolate, de
forma prismaEce, PisEa straEotes-cristale aciculare, Begonie-cristale-cep de buzdugan=
CURS 6 11 noiembrie 2020

Citologie Vegetala

PLASTIDELE-sunt prezente doar in celulele vegetala;

-sunt legate de procesul de fotosinteza;
-sunt organite SEMIAUTONOME si AUTOREPRODUCTIVE.
Organit semiautonom-au inf. GeneLc stocata in ADN (unele procese se desfasoara singure)
Organit autoreproducLv-nu se formeaza niciodata de noi, ci din plasLdele preexistente;
-se modifica structural si funcLonal(starea celulei si modificarile factorilor
abioLce);
-plasLdele cu rol in fotosinteza se modifica structural in funcLe de modificarile
climaLce(ex.:toamna, cand cad frunzele);
-totalitatea plasLdelor formeaza PLASTIDOMUL;
-dupa funcLe se impart in:
1.PlasLde implicate in fotosinteza=FOTOSINTETIZATE;
2.PlasLdele neimplicate in fotosinteza=NEFOTOSINTETIZATE.
PlasLdele FOTOSINTETIZATE: -plasLde VERZI-conLn clorofila a, b si pig. auxiliari(au rol de a prelua
energia luminoasa, ex.: xantofile, caroteni);
-plasLdele verzi sunt: 1. CLOROPLASTE
2.CROMATOFORI
1. CROMATOFORI-plasLde verzi ale algelor verzi;
2.CLOROPLASTE- plasLd verzi prezente in celulele muschilor si plantelor vasculare(ferigi, gimnosperme si
angiosperme).
INTRE CROMATOFORI SI CLOROPLASTE exista diferente structural- cromatoforii au structura mai simpla si
lipsita de zone de GRANA.
-plasLde BRUNE(FEOPLASTE):-alge brune;
-conLn clorofila a, c si FUCOXANTINA.
-plasLde ROSII(RODOPLASTE):-alge rosii;
-conLn clorifila a, d si FICOERITRINA(mai ales
in zonele tropicale exista alge rosii).
PlasLdele NEFOTOSINTETIZATE:- LEUCOPLASTE, plasLd incolore cu rol de depozitare a diferitelor
substante;
-CROMOPLASTE, plasLd colorate in care se depoziteaza diversi pigmenL.
Leucoplastele si Cromoplastele SE FORMEAZA din CLOROPLASTE, in momentul in care acestea se
modifica si preiau alta funcLe.
PlasLdele Verzi:-implicate in fotosinteza;
-au rol de a capta si fixa energia luminoasa la nivel celular in cadrul procesului de
fotosinteza;
-forma si structura variaza si se modifica cu Lpul de celula;
-sunt Cromatoforii si Cloroplastele.
CROMATOFORII-in funcLe de ei algele verzi se grupeaza in:-alge monoplas1diale(ex.: Chlorella sp.,
Chlamydomonas sp.,
Cladophora sp.,
Spirogyra sp.(alga
filamentoasa, cromatofor in forma de banda, in grosimea cromatoforului se gasesc pirenoizi. Sp. de
Spirogyra se deosebesc intre ele dupa numarul de cromatofori. Are celulele uninucleate, iar catre
toamna celulele isi modifica dimensiunea, condenseaza material celular si vor ramane in acest stadiu pe
fundul apelor)
MongeoLa sp.)

-alge biplas1diale( ex.: Zygnema sp.,

Closterium sp., Spirogyra sp.);
-alge pluriplas1diale(ex.: Spirogyra sp.)
CROMOPLASTELE:- plasLde fotosin., prezente in celulele muschilor, plantelor vasculare si lamina frunzei
de Egeria densa;
-au dimensiuni mici( 5-10 microni lungime si 2-4 microni diametru);
-forma de lenLl biconvex;
-numarul cromoplastelor pe celula este intre 20-60, exista plante care traiesc la
umbra(OMBROFILE) care au mai mult de 60, dar exista si plante care traiesc la lumina puternica
(SCIANDOFILE) care au mai puLn de 20 de cromoplaste;
-structural un cromoplast este format din:1.INVELIS DIMEMBRANAR/PERISTROMUL;
2.STROMA/ SPATIUL STROMATIC;
3. SPATIUL TILACOIDAL.
1. PERISTOMUL-invelis dublu, cu 2 membrane netede;
 -membrana externa prezinta puLne protein de transport si pot trece din citoplasma in
stroma numai molecule mici;
-membrana interna este bogata in protein de transport.
2.STROMA-substanta fundamental a cloroplastului;
-conLne mai mult de 50%proteine, aproximaLv 30% globule lipidice, amidon de
asimilaLe(procesul de fotosinteza incepe la nivelul sistemului Llacoidal si se incheie in stroma cu
formarea de glucide), ribozomi, divid enzime implicate in biosinteza, micro- si macroelemente);
-Exista ADN plasLdial(sub forma a 3-30 de copii ale unei molecule de ADN per cloroplast).
ADN-ul este procariot(bicatenar, circular, inchis), moleculele de ADN au o greutate de 85-97x106 daltoni
-exista ARN plasLdial
-inf. Gen. este copiata cu formarea de ARN mesager
-pH alcalin(8)
3. SPATIUL TILACOIDAL-delimitat de un sistem de citomembrane, separat, de dubla membrane a
peristromului,, system care pluteste in interiorul STOMEI”;
-acest sistem de membrane delimiteaza 2 Lpuri de structuri:1.saci membranari
aplaLzaL/Llacoizi-asezaL in STIVE unii peste alLi si delimiteaza canale lungi=LAMELE STROMATICE , prin
care sunt conectaL Llacoizii din diferite zone de GRAMA.(STIVE=GRAMA).
Daca cromat. Nu are zone de grana, ei au numai lamele stromaLce
Prin folosirea fotosintezei se obLne glucoza

CO2 +H2O--(lumina)!O2 +C6H12O6(GLUCOZA)

FOTOSINTEZA-este un process complex;
-are 2 rc.: 1. Care se produc la lumina(zi)
2.care se produc la intuneric(noaptea) /AMBELE REACTII se succed(intai reacLa
de lumina, apoi reacLa de intuneric);
-procesul incepe prin absorbLa energiei luminoase;
-centrii de reacLve absorb energia luminoasa, sunt prezenL sub forma de
parLcule=FOTOSISTEME(localizate la nivelul mb. Tilacoidale), in acest centru se produc reacLi
depozitoare de lumina;
-fotosistemele sunt localizate pe fata interna si externa a mb. Tilacoidale;
-exista 2 rc. Ce se desfasoara in prezenta de lumina:
1.FOTOLIZA APEI-produce O gazos si elib. De CO2;
-OXIGENUL eliberat este uLlizat la sinteza a 2 comp. care servesc la stocarea de scurta
durata a energiei(acest process se numeste FOTOFOSFOLIRARE)
2. FOTOFOSFOLIRARE-proces care form. ATP si NADPH( nicoLnanid adenid din nucleoLde fosfat)
PLASTIDELE NEFOTOSINTETIZATE:
LEUCOPLASTELE-plasLde incolore;
-funcLe de stocare;
-pot si sferice,ovale,alungite;
-se formeaza in organe subterane(bulbi, tuberculi) si mai puLn expuse
luminii(epiderma inferioara a frunzelor);
-se fromeaza din cloroplaste;
-in funcLe de subst. care se dep. Ele sunt:
1.AMILOPLASTE(amidon), in amiloplaste se depoziteaza amidon,care conLne HIL si in jurul caruia se
depun straturi de crestere si formeaza granule de amidon mai mari( ex.:btubercul de cartof)
2.PROTEOPLASTE(proteine), epiderma conLne celule epidermice si celule stomaLce.
Stomata are 4 celule anexe, in jurul nucleului stomatei sunt prezente leucoplastele->proteoplaste.
3.OLEOPLASTE/LIPIDOPLASTE, in cant. Mare la floarea soarelui
CROMOPLASTELE:-plasLde colorate, se acum. Pig. caroLnoidici;
-dau culoarea frunzelor, fructelor, etc.
TOATE TRANSFORMARILE SUNT CONTROLATE FITOHORMONAL.
Pig. CAROTINOIDICI pot fi:-dizolvaL;
-fixaL de filament(citoschelet);
-gamapina(galben);
-licipina(rosu-violet)
-derivaL oxigenaL a hidrocarburii ca:-xantofile;
-cetone carotenoidice.
Ex.: xantofile luteina(galben sau chiar port.-rosu) si insoteste beta-caroLna si clorofilele)
ZeaxanLna(portocalui)se gaseste in caliopsele de porumb
Cetone carotenoidice: ridoxanLna(rosu-albastru) si se intalneste la pl. acvaLce si conifere.
CITOLOGIE VEGETALĂ 18 noiembrie 2020

Lecția 7 – Nucleul și diviziunea celulelor somatice

Nucleu = cel mai mare organit din celula vegetală, e autoreproductiv (nu se formează decât prin
divizarea unui nucleu preexistent).
Diviziunea nucleului poate fi – ecvațională (dintr-un nucleu 2n rezultă 2 nuclee cu 2n) = mitoză sau
reducțională (din nucleu 2n rezultă 2 nuclee n) = meioză.
După nr. de nuclee celulele pot fi:
1. Uninucleate = majoritatea
2. Binucleate – celulele țesutului tapet din structura anterei
3. Plurinucleate – Cladophora sp (>1000 nuclee/celulă), Euphorbia sp. (laticiferele conțin >
100 nuclee/celulă)
Dimensiunile nucleului: 1-10 µm diametru (talofite), 10-50 µm diametru (cormofite), excepții –
zigotul de la Cycas sp. (500-1000 µm)
Nucleul se poate găsi în celulă în 3 stări:
1. Interfază – celulele se divid continuu
2. Starea de diviziune – nereducțională (mitoză) sau reducțională (meioză)
3. Stare de travaliu – nucleul în etapa G1
Ciclul celular este ciclul de viață al unei celule și are 2 faze (interfaza și faza de diviziune).
Interfaza are 3 etape:
1. G1 = etapa presintetică = precede replicația ADN
2. S = etapa de replicație/sinteză ADN
3. G2 = etapa postsintetică = după sinteza ADN
Mitoza are următoarele etape:
1. Profază
2. Prometafază
3. Metafază
4. Anafază
5. Telofază
În G1 au loc transcripția și translația. Se copiază informația din ADN pe ARN-m și are loc traducerea
informației de pe ARN-m în sinteza proteică.
- Mitoza = diviziunea celulelor somatice (ex – epidermice)
- Meioza = diviziunea celulelor reproducătoare (rezultă gameți haploizi)
Interfază: Nucleul prezintă un înveliș nuclear, o stromă nucleară și un/mai mulți nucleol/i.
Învelișul nuclear (anvelopă nucleară) este alc. din 2 citomembrane (externă și internă). Grosimea
citomembranelor 70-80 Angstrom fiecare. Spațiul intermembranar 100-500 Angstromi grosime.

1/6
CITOLOGIE VEGETALĂ 18 noiembrie 2020

Învelișul prezintă și lamină nucleară. Lamina nucleară este alcătuită dintr-o rețea de proteine
fibrilare. Lamina nucleară are grosimea variabilă de la celulă la celulă dar întotdeauna aderă intim la
fața nucleoplasmatică (internă) a membranei nucleare interne. Lamina are 2 funcții majore –
implicată în organizarea cromatinei în interiorul nucleului și rol în dezasamblarea învelișului nuclear
la începutul diviziunii celulare și în reasamblarea învelișului nuclear la sfârșitul diviziunii celulare.
Membrana externă se află în legătură cu REG. Ribozomi se găsesc și pe fața externă a membranei
nucleare externe.
Anvelopa nucleară este porată (prezintă pori). Porii pot reprezenta 5-25% din suprafața nucleului. Cu
cât celula e mai activă cu atât numărul porilor e mai mare. Densitatea medie a porilor = 10-11 pori/1
µm2 de anvelopă nucleară. Porii sunt structuri complexe/complexe porale care au o structură
supramoleculară.
Stroma nucleară conține ADN, ARN, proteine, ioni de Ca, Mg și ribozomi. Stroma e alc. din 3
elemente:
1. Nucleoplasmă = partea fluidă/apoasă în care sunt dispersate diferite substanțe
2. Matricea nucleară = un schelet microfibrilar proteic la care sunt conectate în mod ordonat
fibrilele de cromatină. Acest endoschelet are rol în menținerea formei nucleului și este implicat
în procesarea noilor molecule de ADN sintetizate în faza S a ciclului celular.
3. Cromatina = complexul de macromolecule care formează materialul cromozomial al unei celule
amitotice
Fibra de cromatină e alc. din ADN și proteine histonice. Macromolecula de ADN e înfășurată pe un
suport format din proteine histonice. La toate speciile de plante există 5 clase de proteine histonice:
1. H1
2. H2A
3. H2B
4. H3
5. H4
Proteinele histonice H2A, H2B, H3 și H4 formează miezul histonic al nucleosomului. Pe miezul
histonic se înfășoară macromoleculele de ADN. Macromolecula de ADN bicatenar are 2 nanometri
diametru.
1 nucleosom = miez histonic (H2A, H2B, H3 și H4) + o macromoleculă ADN bicatenar + 2 zone de
proteine H1
Macromolecula de ADN care se înfășoară pe miezul histonic are o lungime de 140-146 perechi de
nucleotide. ADN-ul dintre 2 zone de miez histonic are 60 de perechi de nucleotide lungime. 1
nucleozom are aproximativ 200 de perechi de nucleotide.
În organizarea fibrei de cromatină se disting mai multe etape:
1. ADN bicatenar cu 2nm diametru
2. Fibra nucleosomală – ADN bicatenar 2nm se înfășoară pe nucleosom => fibra nucleosomală
cu diametru de 11 nm. Fibra nucleosomală se spiralizează și împachetează

2/6
CITOLOGIE VEGETALĂ 18 noiembrie 2020

3. Fibră cu 30nm diametru – se cuplează

4. Fibra de cromatină cu 300 nm diametru – se condensează
5. Fibră cu 700 nm grosime – se găsește în structura cromozomului bicromatidic
6. În cromozom bicromatidic – fibra are 1400 nm grosime
Procesele se produc și invers – decondensare.
G1 – decondensarea fibrei de cromatină
G2 – condensare a fibrei de cromatină
Cromozom bicromatidic – 2 cromatine unite în zona numită centromer.
Nucleolul este o structură formată din ARN și proteine. Este important pt că la nivelul lui se produce
sinteza și procesarea (micșorarea) celor 2 subunități ale ribozomilor 80S care sunt ulterior exportate
în citoplasmă. Pe ARN-m în translație se fixau ribozomi 40S și 60S. Urma sinteza proteinelor.
Nucleolii au mărimi diferite. Există celule cu nr diferit de nucleoli. Nr nucleolilor și mărimea depind
de intensitatea metabolică a celulei.
Celulă secretoare la Pelargonium – activă, nucleol mare (poate ocupa și 25% volumul nucleului)
Celulă din sămânță – inactivă
Diviziunea celulelor somatice
Nivelele de organizare ale fibrei de cromatină de-a lungul ciclului celular ale celulelor somatice
În anafază se încheie replicația ADN la nivelul centromerului și se formează 2 cromozomi
monocromatidici. Acești 2 cromozomi intră în telofază.
Condensarea = metodă de conservarea a ADN
În microscopie optică în interfază nu se observă cromozomii decât când ajung la condensarea
maximă.
O celulă poate urma în corpul unei plante cel puțin 5 căi:
1. Celula parcurge continuu ciclul celular (cu diviziune mitotică) – celulă în stare de diviziune
2. Celula se poate opri în timp în interfază (în G1) și nu mai realizează diviziuni. La un moment
dat intervine un factor stimulator și își continuă ciclul celular = remeristematizare
3. Celula se oprește definitiv și ireversibil în interfază în G1 – aceste celule nu se vor mai divide
niciodată. În această etapă nucleul este în stare de travaliu – trasncripție și translație pt
sinteză proteică
4. Nucleul suferă meioză
5. Celula poate suferi modificări morfo-structurale puternice, să își piardă vitalitatea și să
îndeplinească în corpul plantei funcție mecanică sau de conducere a H2O cu săruri minerale.
1 – celule în stare de diviziune sunt 2 tipuri cel puțin – celulele embrionului și celulele meristematice
(în structura meristemelor)

3/6
CITOLOGIE VEGETALĂ 18 noiembrie 2020

2 – epiderma e în general unistratificată. Unele celule se divid și altele nu. Dacă planta crește în
volum, celulele staționare în G1 se remeristematizează aî epiderma să își mărească suprafața.
3 – celule specializate – ex celulele colenchimului, celulele din structura vaselor conducătoare
liberiene atunci când sunt foarte tinere.
4 – celule din organele reproducătoare ale plantelor
5 – funcție mecanică au celulele de sclerenchim, funcție de conducere a apei cu săruri minerale au
traheele și traheidele
Diviziunea celulară (în general la plante) implică 2 procese diferite ca extindere în timp și
importanță:
1. Diviziunea nucleului = cariochineză (karyon – nucleu)
2. Diviziunea citoplasmei = citochineză
Diviziunea nucleului este de 2 tipuri:
1. Cariochineză ecvațională = mitoză = descoperită în 1882 de Fleming
2. Cariochineză reducțională = meioză = descoperită în 1888 de Strassburger
În corpul plantelor există celule somatice și celule reproducătoare.
Diviziunea celulelor somatice = mitoza + diviziunea citoplasmei => 2 celule fiice diploide dintr-o
celulă mamă diploidă
Diviziunea celulelor reproducătoare = meioza + diviziunea citoplasmei => dintr-o celulă mamă 2n se
vor forma în primă fază 2 celule fiice haploide.
Celulele fiice haploide vor forma 4 celule haploide.
Diviziunea somatică
Exemplu – celulă diploidă 2n = 2 cromozomi
Diviziunea nucleului celulelor somatice – Mitoza
Profaza – învelișul nuclear NU este dezorganizat. Cromozomii se scurtează progresiv, se îngroașă
(1400 nm diametru) și devin vizibili la microscop. Sunt cromozomi bicromatidici. Replicația ADN
nu este finalizată la nivelul centromerului. Formarea/biogeneza ribozomilor este stopată. Nucleolii se
fragmentează și se dezorganizează. O parte din microtubulii citoscheletului se dezasamblează și
generează o rezervă de molecule de tubulină care va fi folosită la formarea fusului de diviziune.
Prometafaza – durează 10-20 minute. Începe când se dezorganizează învelișul nuclear pentru că 3
tipuri de proteine ale laminei nucleare sunt fosforilate. Ca urmare anvelopa nucleară se
dezasamblează. Începe formarea fusului de diviziune. Fusul de diviziune e alc din microtubuli polari.
La majoritatea plantelor inferioare și toate plantele superioare centrul de organizare al microtubulilor
polari este reprezentat de calotele polare. Calotele își au originea în materialul perinuclear (din jurul
nucleului) și polarizează celula. Microtubulul are capătul negativ înăuntrul calotei polare pentru a
evita depolimerizarea. Capătul + al microtubulului e liber – se poate atașa tubulina.
De o parte și de alta a cromozomilor bicromatidici se formează chinetocori (sg chinetocor). De
chinetocori se atașează un set de microtubuli chinetici (fibre chinetocorale). Microtubulii chinetici

4/6
CITOLOGIE VEGETALĂ 18 noiembrie 2020

sunt polarizați și alc din tubulină. Capătul + polimerizant e adăpostit în chinetocor pt a nu crește în
lungime. Capătul – e liber pentru depolimerizare/scurtare.
Microtubulii chinetici interacționează cu microtubulii polari. Ca urmare cromozomul intră într-o
mișcare de agitație și e adus către zona ecuatorială a celulei.
Metafaza – se formează placa cromozomială ecuatorială simplă. Cromozomii sunt menținuți prin
interacțiunea dintre microtubulii polari și microtubulii chinetici.
Anafaza timpurie – durează câteva minute și are loc separarea sincronă a cromozomilor dedublați
în cromozomi monocromatidici. Între cei 2 cromozomi apare o forță de respingere care împinge
cromozomii monocromatidici către polii fusului de diviziune cu o viteză de 1 µm/minut. În acest
proces microtubulii chinetici încep să se scurteze, iar microtubulii polari se alungesc.
Anafaza avansată – cromozomii monocromatidici se găsesc poziționați la ½ distanței dintre zona
ecuatorială a fusului de diviziune și calotele polare. Cromozomii se deplasează prin forțele de
respingere și prin alungirea, respectiv scurtarea microtubulilor.
Ana-telofaza – etapă intermediară între anafază și telofază. Microtubulii chinetici sunt foarte scurți.
Microtubulii polari sunt alungiți foarte mult. Cromozomii sunt aproape de calotele polare.
Telofaza – cromozomii individualizați ajung la polii celulei. Microtubulii chinetici sunt total
despiralizați. Cele 3 tipuri de proteine ale laminei nucleare se defosforilează, iar învelișul nuclear se
reface împrejurul celor 2 grupe de cromozomi. La finalul telofazei începe citochineza care se
soldează cu formarea a 2 celule fiice diploide dar cu cromozomi monocromatidici.
Aceste celule pot parcurge mai departe ciclul celular.
Citochineza – urmează de regulă după mitoză. La plante, spre deosebire de animale, citochineza se
realizează din interiorul celulei prin formarea unui perete celular nou perpendicular pe fusul de
diviziune. Citochineza are 3 etape:
1. Fragmoplast – structura care se formează în zona ecuatorială a celulei mame din microtubuli
reziduali ai fusului de diviziune + vezicule golgiene + profile/tuburi de REN. Fragmoplastul
crește în dimensiuni în sus, jos, spate, față până când atinge PC primar al celulei mamă.
Fragmoplastul e străbătut de desmotubuli (tubuli ai REN). Desmotubulii vor fi elemente ale
viitoarelor plasmodesme.
2. Perete celular primordial – este de natură celulozo-pectică și va deveni lamelă mijlocie
3. Perete celular primar – nou, produs de către fiecare celulă fiică
Observații
Mitoza și meioza se referă la diviziunea nucleului și nu la diviziunea celulară. Din mitoză rezultă 2
nuclee identice cu nucleul mamă, din meioză rezultă 2 nuclee cu nr de cromozomi redus la ½ .
Mitoza este diviziunea nucleului celulelor somatice. Meioza este diviziunea prin care se obțin
gameții.
Celulă amitotică = celulă care nu se află în diviziune
Plantele cresc altfel decât animalele. Plantele nu cresc prin toate celulele sale ci prin anumite grupe
de celule numite meristeme. Meristemele sunt localizate în vârfurile de creștere ale tulpinilor și
rădăcinilor sau în structura tulpinii și trunchiului.

5/6
CITOLOGIE VEGETALĂ 18 noiembrie 2020

În microscopie optică nu se vede fusul de diviziune. Tubulina este o substanță acromatică.

Tratamentul celulelor preparatului a presupus utilizarea fuchsinei și hematoxilinei.
Hematoxilina și fuchsina dau culoare roșu-violet cromatinei.
Stamină = filament + anteră
Antera = partea fertilă a staminei, în anteră se formează granulele de polen
Substanță acromatică – nu se colorează cu diferiți coloranți

6/6