Data: 23.09.

2020
Cap. Țesuturi vegetale și animale
Țesuturile vegetale
Def. Țesutul = grupare de celule independente care au aceeași origine, formă, structură
și îndepliesc aceeași funcție.
Clasificarea țesuturilor
a) după forma celulei – țesut →parenchimatic (lungimea egală cu lățimea)
→ prozenchimatic (lungime mai mare ca lățimea)
b) după gradul de diferențiere celulară – țesut →embrionar =MERISTEMATIC
  →definitiv = adult
c) după funcție – țesut de apărare, fundamental, mecanic, secretor,conducător
I. Țesuturi MERISTEMATICE
►CARACTERISTICI
 celulele sunt diferențiate, specializate, fără capacitate de diviziune
  celule mici, pereți subțiri, citoplasmă abundentă, 
 fără spații intercelulare, se divid mereu prin mitoză, 
 sintetizează intens substanțe organice
►CLASIFICARE
a)după poziția pe care o ocupă 
- meristeme →apicale (în vîrful rădăcinii , tulpinii)
       →intercalare (deasupra nodurilor plantelor cu tulpini
articulate :graminee)
      →laterale (sunt dispuse în jurul axului plantei, determină creşterea în
grosime)
b) după origine și gradul de dezvoltare – meristeme →PRIMORDIALE(alcătuiesc embrionul
seminței)
→PRIMARE (ex. meristeme
apicale+intercalare ) – asigură creșterea în lungime a plantei
→SECUNDARE– asigură creșterea în
grosime a plantei(la rădăcină și tulpină)
II. Țesuturile DEFINITIVE
►CARACTERISTICI
-celulele sunt diferențiate, specializate, fără capacitate de diviziune
►CLASIFICARE
1.Țesuturi de apărare – formează  epiderma frunzei, celulele sunt aplatizate, acoperite de
cuticulă, prezintă stomate , rol de apărare și schimb de gaze cu mediul
- la plantele cu îngroșare anuală se formează un meristem secundar-  cambiul
suberofelodermic din care se dezvoltă : 
 suber spre exterior cu celule moarte, impregnate cu suberină, are rol pretector
și izolator termic
 feloderm spre interior cu celule vii, la unele tulpini cu cloroplaste.
2.Țesuturi fundamentale 
– formate din celule vii, cu pereți subțiri cu rol în producerea sau depozitarea unor substanțe
- cuprinde a)țesut asimilator – abundent în frunză, bogat în cloroplaste format din
țesut palisadic și lacunaralca
b)țesut de depozitare – depozitează diferite substanțe amidon în tulpinile
subterane (rizomi, bulbi, tuberculi), rădăcini tuberizate ( morcov, sfeclă, ridiche)
- depozitează aer -  țesut aerifer  – ex. nufărul
- depozitează apă -  țesut acvifer – ex. cactus.
3.Țesuturi conducătoare 
formate din celule alungite dispuse cap la cap, formând:

►vase conducătoare lemnoase ( trahee,= vase perfecte deschise) la angiosperme  - celule

moarte , cu pereții îngroșați, conduc seva brută ( apă cu săruri minerale) și (traheide = vase
imperfecte închise )la gimnosperme 

►vase conducătoare liberiene  - celule vii, alungite cu pereții transversali perforați = tuburi
ciuruite, conduc seva elaborată
 la plantele cu creșteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-
lemnos ce produce liber spre exterior și lemn spre interior determinând îngroșarea
rădăcinii și tulpinii ( inele anuale de creștere)

- vase conducătoare – lemnoase=xilem → trahei și traheide

   -  liberiene = floem→plăci ciuruite
- vasele conducătoare +parenchim+fibre (lemnoase , liberiene)=fascicule conducătoare
(lemnoase și liberiene)

4. Țesuturi mecanice – celule cu pereți îngroșați, au rol de susținere

Clasificare – după tipul îngroșărilor – COLENCHIM (pereți inegali îngroșați, celule vii)
 SCLERENCHIM  (celule moarte, pereți uniform
îngroșați).

5. Țesuturi secretoare – produc și elimină diferite substanțe (nectar, latex, rășină, arome,
uleiuri eterice, tanin)
- există în frunze, flori, semințe.

Data: 25.09.2020
 Țesuturile animale

Țesutul epitelial și conjunctiv

Țesuturile  animale →epitelial, conjunctiv, muscular,nervos

A.ȚESUTUL EPITELIAL
►CARACTERISTICI 
 Celule cu forme  și dimensiuni variate
 Nu sunt vascularizate, se hrănesc prin difuziune din țesutul conjunctiv
 Sunt separate de țesutul conjunctiv prin membrana bazală.
►CLASIFICARE – după funcție:
♣ Epitelii de acoperire
♣ Epitelii glandulare (secretoare)
♣ Epitelii senzoriale

I. EPITELII DE ACOPERIRE
► CARACTERISTICI
- acoperă suprafața corpului(epiderma) sau căptușesc interiorul organelor cavitare
(mucoasele)
- celulele sunt stâns unite între ele , au forme variate, dispuse pe 1-mai multe straturi
►Clasificare – după numărul straturilor: 
Țesutul epitelia de acoperire – unistratificat
      - pluristratificat 
     - pseudostratificat
1. Epitelii unistratificate – după forma celulelor sunt:
 EPITELII PAVIMENTOASE SIMPLE : pleură, pericard, peritoneu
 EPITELII CUBICE SIMPLE: bronhiole
 EPITELII CILINDRICE :de la stomac la rect .
2. Epitelii pluristratificate – după forma celulelor  sunt:
- Epitelii pavimentoase  stratificate→cheratinizate (epiderma)
          → necheratinizate (mucoasa
bucală,faringiană)
 Epitelii cubice stratificate :canalele glandelor exocrine
 Epitelii cilindrice stratificate : canalele glandelor exocrine
 Epiteliul de tranziție = uroteliu : în vezica urinară

II. EPITELII GLANDULARE 

 Celule ce produc și elimină diferite substanțe 
 Se asociază cu țesut conjunctiv+vase de sînge+nervi = glande
► Clasificare  - după prezența sau absența canalelor de excreție a produșilor
a. Glande exocrine (elimină produsul la exterior sau în cavități) 
Ex.  glande salivare, sudoripare ,gastrice, sebacee.
b. Glande endocrine (nu au canale de excreție, secretă hormoni)
Ex. hipofiza, tiroida, suprarenale.
c. Glande mixte (au secreție exocrină și endocrină)
Ex. pancreas, testicul, ovar

III. EPITELII SENZORIALE

  Alcătuite din celule ce au capacitatea de a recepționa diferite informații și de a le
transforma în influx nervos
 Ex. intră în alcătuirea organelor de simț.

B. ȚESUTUL CONJUNCTIV
►CARACTERISTICI 
- are celule conjunctive
-are fibre conjunctive: de COLAGEN ( groase), de RETICULINĂ, ELASTINĂ
- Substanță fundamentală: moale, semidură și dură.
►CLASIFICARE – după tipul de substanță fundamentală:
♣Țesuturi conjunctive moi
♣Țesuturi conjunctive semidure
♣Țesuturi conjunctive dure
♣ Țesut conjunctiv fluid (sîngele)
1. Țesut conjunctiv moale 
a.  LAX : însoțesc alte țesuturi, ex. hipoderm
b.  ADIPOS: hipoderm, în jurul ochilor, rinichilor
c. FIBROS: tendon, ligament, capsulă articulară, derm
d. ELASTIC:  pereții vaselor de sînge (artere și vene)
e. RETICULAT: splină, ganglioni limfatici, măduva osoasă roșie.
2. Țesut conjunctiv semidur (cartilaginos)
 Nu sunt vascularizate
 Substanța fundamentală= CONDRINĂ - (are Ca și Na)
 Are celule tinere = CONDROBLASTE, celule mature =CONDROCITE (situate
în CONDROPLASTE = cavitățile substanței fundamentale)
a) Țesut cartilaginos HIALIN : cartilaje costale, traheale, laringeale
b) Țesut cartilaginos ELASTIC :pavilionul urechii și epiglotă
c) Țesut cartilaginos FIBROS: discuri intervertebrale, meniscuri articulare.
      3. Țesut conjunctiv dur(osos)
- substanța fundamentală =OSEINĂ  - (are Ca și P)
- celule tinere = OSTEOBLASTE , celule mature = OSTEOCITE (situate în
OSTEOPLASTE= cavitățile substanței fundamentale), OSTEOCLASTE (celule gigantice)
 -prin impregnarea cu  săruri minerale substanța fundamentală devine dură și formează lamele
osoase.
►CLASIFICARE – după modul de dispunere al lamelor osoase:
1. Țesut oso compact  : →lamelele osoase dispuse sub formă de cercuri
→în diafiza osului lung
→la suprafața epifizelor (la oase scurte și late)
→are ca unitate structurală ți funcțională OSTEONUL 
 Ex. Osteonul = canal  Havers + lamele osoase concentrice +osteocitele (situate în
osteoplaste).
2. Țesut osos spongios (trabecular)
 Lamelele osoase =TRABECULE  se întretaie  delimitîncavități numite AREOLE
 Se găsește la epifizele oaselor lungi +interiorul oaselor late și cele scurte

4.Țesut conjunctiv fluid  - substanța fundamentală = plasmă

- celulele– sunt elementele figurate ale sîngelui : →hematii = globule roșii
→ leucocite = globule albe
 → trombocite  - plachete sangvine

Data: 28.09.2020
Țesutul muscular și nervos
I.Țesutul muscular
 Format din celule alungite = fibre musculare
 Fibra musculară - membrana = SARCOLEMĂ
 citoplasmă = SARCOPLASMĂ
 organite celulare  - comune + specifice(ex.
miofibrile)
      -      1 – mai mulți nuclei
►CLASIFICARE 
- după particularitățile miofibrilelor există;
1. Țes. muscular striat – se contractă voluntar
2. Țes. muscular neted – se contractă involuntar
3. Țes muscular cardiac –se contractă involuntar
1. Țesutul muscular striat
 intră in alcătuirea  - mușchilor scheletici (40% din greutatea corpului)
                                         -organe interne – limba, faringe, laringe, porțiunea
superioară a esofagului, mușchii extrinseci ai globului ocular, sfinctere
(mușchi circulari)
2. Țesut muscular neted– formă fusiformă, nucleu central, lungimea de 0,5
mm
- ex. Intră în alcătuirea organelor interne.
3) Țesutul muscular striat de tip cardiac -celule striate, un nucleu central,
formează miocardul.
 II. Țesutul nervos– neuroni + celule gliale=NEVROGLII
A) Neuronul = unitatea morfofuncțională a  sistemului nervos
-rol – celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor nervoase
- Alcătuire – corp neuronal = PERICARION
                  - prelungiri  →scurte (DENDRITE) + prelungire lungă (AXON)
1) Corp neuronal –  formă stelată 
- neurilemă (membrana corpului neuronal)
      - neuroplasma = citoplasma
                               - nucleu
              - neurofibrile
-corpii neuronali formează substanșa cenușie a sistemului nervos central
2) Prelungirile neuronului – intră în alcătuirea substanței albe + nervilor
          a) dendritele  – scurte, ramificate, au neurofibrile, corpi tigroizi
 Rol -  conduc impulsul nervos centripet (de la exterior la interior)
          b) axon – are axolenă +axoplasmă + neurofibrile + mitocondrii
                    - teacă de – mielină 
- teacă Schwana
 - teacă Henle
          - strangulația Ranvier
                    - ramificații terminale
                    - butoni terminali (cu mediatori chimici)
Rolul axonului - conduc impulsul nervos centrifug (de la interior la
exterior)
NEURONUL NU SE DIVIDE
Legătura între minim 2 neuroni se numește SINAPSĂ
Ex Sinapsa – neuron presinaptic, fantă sinaptică, neuron postsinaptic.

B) Celule gliale – NEUROGLII

-  de 10 ori mai multe ca neuronii, forme + mărimi diferite
- rol – susținere (pentru  neuroni)
        - hrănirea neuronilor
        - sinteza tecii de mielină
        - rol fagocitar
        - cicatrizarea țesut nervos
-  se divid intens, dau naștere tumorilor în SNC
-NU AU – neurofibrile + corpusculi Nissl (corpi tigroizi)