ŢESUTURI VEGETALE

Definitie: tesuturile sun t grupari de celule interdependente care au aceeasi origine, forma, structura si
functie.
Stiinta care studiaza tesuturile se numeste HISTOLOGIE 
Dupa gradul de diferentiere celulara, distingem:
A. ŢESUTURI EMBRIONARE (formative = meristematice)
- sunt formate din celule care se divid continuu.
- celulele: - sunt mici, rotunjite, cu pereţi subţiri, fără spatii libere între ele.
- sintetizează intens substanţele organice.
- pot fi observate în diferite faze ale mitozei.
Clasificare: a. meristeme primordiale – se gasesc in embrion
b. meristeme primare, pot fi: - apicale - localizate în vârfurile rădăcinilor şi tulpinilor,
- asigură creşterea în lungime.
- intercalare - localizate deasupra nodurilor tulpinii,
- prezente la unele familii de graminee
c. meristeme secundare (laterale)
- apar din celulele ţesuturilor definitive care redobândesc capacitatea de diviziune.
- sunt situate paralel cu axul longitudinal al organelor, pe două cercuri concentrice
- asigură îngroşarea secundară (creşterea în grosime) a rădăcinii şi tulpinii.
- se mai numesc şi cambii, apar la plantele bienale sau perene
 Exemple:
• cambiul subero-felodermic (sau felogen),
- se formează în scoarţa rădăcinii şi tulpinii
- contribuie la formarea ţesuturilor de apărare secundare
(suber spre exterior şi feloderm spre interiorul cambiului)
• cambiul vascular (sau libero-lemnos),
- se formează în cilindrul central al rădăcinii şi tulpinii
- contribuie la formarea de ţesuturi conducatoare secundare
(tesut liberian spre exterior şi lemnos spre interiorul cambiului).
B. ŢESUTURI DEFINITIVE
- provin din celulele ţesutului embrionar care isi pierd capacitatea de diviziune
- celulele sunt specializate si diferentiate
- după rolul lor, tesuturile definitive, pot fi:
1. De apărare - sunt formate din unul sau mai multe straturi de celule care acoperă
organele plantei
- pot fi: a. primare, ex:
epiderma - este formată, de regulă, dintr-un singur strat de celule strâns unite între ele.
- prezinta din loc in loc stomate cu rol in fotosinteza, respiratie si transpiratie
- la rădăcină, unele celule, formeaza perişori absorbanţi şi se numeste
rizodermă
exoderma - se obseva în rădăcină, sub rizodermă
- prezinta 2-3 straturi de celule, cu rol protector, după ce rizoderma este distrusă.
- prezintă celule cu pereţii îngroşaţi şi fără funcţie de absorbţie
endoderma - se găseşte spre cilindrul central fiind ultimul strat de celule al scoarţei
- are celule cu pereţii îngroşaţi şi tot cu rol de protecţie.
 b. secundare - se formeaza la plantele cu îngroşare anuală, din activitatea
cambiul subero-felodermic
- prin diviziuni celulare cambiul, genereaza cele doua tipuri de
ţesuturi de aparare secundare si anume:
suberul - se formeaza spre exteriorul cambiului
- are celule paralelipipedice ce acumulează în peretele celular o substanţă
grasă, impermeabilă pentru apă şi gaze, numită suberină.
- este un ţesut mort, cu rol de protecţie mecanică şi izolare termică.
- prezinta din loc in loc deschideri= lenticele
felodermul - se formeaza spre interiorul cambiului
- este un ţesut cu celule vii, rotunjite, cu spatii intre ele, iar la unele tulpini
cu cloroplaste
2. Fundamentale, produc sau depozitează substanţe
Pot fi: a. de depozitare, depozitează substanţe de rezervă ale plantei (ex. amidon)
b. asimilatoare, depozitează clorofila, se găsesc în frunze, ex:
- tesutul palisadic are celule alungite cu multă clorofilă
- tesutul lacunar are celule cu spatii între ele şi cu mai putina
clorofilă
c. acvifere, depozitează apa (la plante din deşert)
d. aerifere, depozitează aer (la plantele acvatice)
3. Conducatoare - transportă seva în corpul plantei.

- celule sunt alungite si formează vasele conducatoare:

a. lemnoase numite trahee (la angiosperme) si traheide (la gimnsperme)
- prin ele circulă seva brută (apa cu sarurile minerale), ascendent
- celulele sunt cilindrice (alungite), dispuse cap la cap (formand tuburi), nu
prezinta citoplasma
- pereţii celulari sunt ingrosati în formă de inele, spirale sau reţea, pentru a
da rezistenţă.
b. liberiene - sunt formate din celule vii, prin care circulă seva elaborată
(apa cu substantele organice = hrana plantei)
- celulele au pereti despartitori perforati = placi ciuruite
Vasele conducatoare se grupează, formând fascicule, ce sunt însoţite de celule cu rol
de hrănire (tesut fundamental) şi susţinere (mecanic).
4. Secretoare, sunt formate din celule care produc şi elimină diferite substanţe:
răşină, nectar, latex, arome, etc.
 Vase conducatoare
Vase lemnoase Vase liberiene
 5. Mecanice (de susţinere)

- dau organelor rezistenţa, pentru a susţine

propria greutate
- au celule cu pereţii îngroşaţi, ex:
sclerenchim, celulele au pereti îngroşati
uniform
colenchim, celulele au pereţii îngroşaţi
neuniform