Histologie vegetală: Test grilă 9.

Țesutul conducător secundar este produs de:

1. Procesul de dediferențiere duce la formarea a) meristeme apicale
celulelor: b) felogen
a) idioblaste c) meristeme intercalare
b) specializate d) zona generatoare libero-lemnoasă
c) mature e) meristeme primare
d) embrionare 10. Meristemele primare:
e) diferențiate a) provin din celule definitive, revenite la starea meristematică
2. *Îndeplinirea funcției comune de către celulele b) generează organe cu structură primară
unui țesut se poate realiza datorită: c) formează țesuturi care se interpun printre cele de origine
a) comunicării intercelulare primordială
b) formei diferite a celulelor d) apar mai târziu în viața plantei
c) existenței plasmodesmelor e) se dispun sub forma unor cordoane paralele cu axa
3. O celulă nediferențiată se caracterizează prin: longitudinală a rădăcinii sau tulpinii
a) forma diferită față de restul celulelor din țesut 11. Zona generatoare subero-felodermică produce:
b) un cod genetic care cuprinde toată informația necesară a) liberul secundar
funcționării plantei b) țesuturi ale embrionului
c) activarea anumitor gene pentru îndeplinirea unor funcții c) lemnul secundar
precise d) meristeme apicale
d) funcții diferite față de celelalte celule ale țesutului e) un țesut de apărare și unul parenchimatic
e) lipsa protoplasmei 12. * Meristemele laterale sunt:
4. *Întâlnim țesuturi propriu-zise la: a) cordoane paralele cu axa longitudinală a organelor plantei
a) mușchi b) întâlnite la extremitățile plantei
b) ferigi c) cele care determină creșterea în grosime
c) angiosperme 13. *Țesuturile de protecție de origine primară pot
5. Numim celulă idioblast cea care: avea originea în:
a) are aceeași formă ca restul celulelor din țesut a) procambiu
b) îndeplinește aceeași funcție ca restul celulelor din țesut b) plerom
c) are aceeași componenți celulari ca restul celulelor din țesut c) periblem
d) îndeplinește funcții specifice în cadrul țesutului 14. *Felogenul:
e) are origine diferită față de restul celulelor din țesut a) formează pe partea internă celule ale felodermei
6. Separarea mediului extern, cu entropie ridicată, de b) generează numai țesutul de suber la cartof
cel intern, al plantei, este realizată de țesuturi: c) poate fi monopleuric
a) meristematice 15. Stomatele sunt structuri care asigură:
b) de susținere a) absorbția apei și sărurilor minerale
c) conducătoare b) protejarea vârfului de creștere al rădăcinii
d) de protecție c) schimbul de gaze cu mediul extern
e) secretoare d) protecția organelor aeriene
7. Meristmele intercalare asigură: e) secreția în mediul extern a unor compuși metabolici
a) ramificarea tulpinii 16. Complexul de țesuturi moarte, aflate la exteriorul
b) formarea țesuturilor de susținere ale plantei trunchiului copacilor, formează:
c) revenirea tulpinii afectate de intemperii la poziția verticală (la a) ritidomul
graminee) b) rizoderma
d) creșterea în grosime a culmului c) caliptra
e) refacerea celulelor inițiale d) epiderma
8. *Revenirea la starea embrionară a celulelor are loc e) exoderma
prin: 17. Rizoderma reprezintă:
a) diferențiere celulară a) țesut de protecție al vârfului rădăcinii
b) dediferențiere celulară b) anexă a epidermei
c) înlocuirea funcțiilor celulelor diferențiate cu cea de diviziune c) țesut de absorbție caracteristic embrionului
mitotică d) grupare de celule cu rol în protecția rădăcinii și absorbția
apei din sol
 e) strat rizogen 27. La nivelul parenchimurilor de asimilație au loc
18. Suberul primar reprezintă un țesut de protecție procese de:
aflat la nivelul: a) creștere
a) tulpinii plantelor lemnoase b) depozitare
b) apexului rădăcinii c) absorbție
c) zonei perișorilor absorbanți d) transport
d) organelor aeriene ale plantei e) fotosinteză
e) zonei aspre 28. *Celulele buliforme sunt:
19. * Exoderma: a) parenchimuri de rezervă
a) provine din meristemul fundamental b) caracteristice frunzei poaceelor
b) se evidențiază după exfolierea rizodermei c) responsabile de reducerea suprafeței de transpirație a
c) are rol de protecție la nivelul zonei pilifere limbului foliar
20. *Endoderma, ca țesut de protecție: 29. Pentru a rezista presiunii exercitate de soluția
a) reprezintă un caz frecvent solului, plantele care cresc pe terenuri bogate în
b) este mai rar întâlnită săruri au în componența lor parenchimuri:
c) este localizată la nivelul zonei aspre a) aerifere
21. Schimbul de gaze la nivelul lenticelelor apare în b) de rezervă
cazul: c) acvifere
a) epidermei d) de absorbție
b) stomatelor e) de asimilație
c) suberului 30. În parenchimurile de rezervă are loc:
d) exodermei a) schimbul de gaze cu mediul
e) endodermei b) asimilația carbonului
22. *Dintre funcțiile auxiliare ale epidermei fac parte: c) trecerea substanțelor din mediul extern în mediul intern al
a) protecția împotriva pierderilor de apă prin transpirație plantei
b) fotosinteza d) depozitarea amidonului, aleuronei etc.
c) perceperea stimulilor e) depozitarea apei și sărurilor minerale
23. Aspectul pubescent al unor organe ale plantei este 31. Aerul acumulat în spațiile intercelulare din
conferit de: parenchimurile aerifere poate asigura:
a) cuticulă a) protecția împotriva patogenilor
b) celulele lipsite de conținut viu al perilor protectori b) micșorarea greutății specifice a corpului
c) stomate c) absorbția apei din mediul înconjurător
d) peri secretori d) depozitarea substanțelor de rezervă
e) stratul gros de ceară e) transferul substanțelor din țesutul de rezervă către
24. Lenticelele: embrion
a) se găsesc la nivelul ritidomului 32. Vasele liberiene (de floem):
b) constituie barieră împotriva agenților patogeni a) sunt lipsite de conținut viu
c) au proprietăți ignifuge b) asigură transportul sevei în sens ascendent
d) permit schimbul de gaze și au aspectul unor mici ridicături c) sunt astupate de prelungiri ale celulelor parenchimatice
pe ramurile tinere numite tile
e) reprezintă un ansamblu de țesuturi moarte d) prezintă între ele pereți transversali perforați care formează
25. *În zona perișorilor absorbanți se află: plăcile ciuruite
a) rizoderma e) sunt numite și vase imperfecte
b) un parenchim de asimilație 33. *Seva brută:
c) un parenchim de absorbție a) este condusă în sens ascendent
26. Parenchimurile au în componența lor celule: b) se găsește în toate componentele țesutul conducător
a) cu pereți subțiri, celulozici și spații între ele lemnos
b) lipsite de cuticulă, între care nu există spații c) circulă prin vasele de xilem
c) cu pereți îngroșați cu ulei eteric 34. Traheidele sunt numite vase imperfecte deoarece:
d) care se exfoliază la contactul cu particulele solului a) porii din pereții transversali sunt acoperiți cu caloză
e) cu pereți suberificați care formează papile sau peri b) au pereții laterali îngroșați cu inele de lignină
c) circulația sevei are loc prin porii pereților transversali
 d) tilele le scot din circulație b) sclerenchimul fibros
e) nu au pereți transversali c) colenchimul lacunar
35. Activitatea din vasele liberiene este controlată de d) sclerenchimul scleros
celulele: e) colenchiumul unghiular
a) anexe 43. Formarea tulpinilor plagiotrope indică prezența
b) stomatice masivă în planta adultă a țesuturilor:
c) de parenchim a) conducătoare
d) meristematice b) de colenchim
e) fibrelor liberiene c) meristematice
36. Vasele lemnoase sunt numite reticulate atunci d) de susținere
când lignina este depusă: e) de sclerenchim
a) pe toată suprafața peretelui lateral 44. *Fibrele de sclerenchim au în alcătuire:
b) sub formă de rețea a) osteosclereide
c) la colțurile vasului b) macroslereide
d) sub formă de spirală c) brahisclereide
e) pe toată lungimea vasului 45. Un țesut colenchimatic este de tip tabular atunci
37. *Tilele reprezintă: când:
a) prelungiri ale celulelor parenchimatice înconjurătoare a) celuloza este depusă în benzi paralele cu suprafața
vaselor xilemice organelor plantei
b) modalitatea prin care vasele lemnoase ale plantelor b) celulele sunt de tip prozenchimatic
lemnoase sunt scoase din circulație c) celuloza este depusă uniform pe toți pereții interni ai celulei
c) porii prin care circulă seva d) celulele sunt izodiametrice
38. La reluarea circulației sevei primăvara este topită e) celuloza este depusă în colțurile celulelor
caloza aflată în porii vaselor: 46. *Se numesc glande extraflorale cele care:
a) xilemice a) depun nectarul la exteriorul plantei
b) traheelor b) se află în exteriorul florii
c) floemice c) sunt poziționate în floare
d) traheidelor 47. Dintre țesuturile cu secreție intracelulară fac parte:
e) punctate a) buzunarele secretoare
39. În alcătuirea fibrelor lemnoase sau liberiene intră b) glandele saline
fibre de sclerenchim de tip: c) canalele rezinifere
a) libriform d) glandele nectarifere
b) cortical e) laticiferele
c) periciclic 48. Hidatodele asigură eliminarea excesului de:
d) scleros a) sare
e) colenchimatos b) rășini
40. Spre deosebire de celulele de sclerenchim, cele de c) apă
colenchim: d) nectar
a) au pereții îngroșați uniform cu lignină e) latex
b) sunt lipsite de conținut viu 49. *Caracterisic pentru solzii secretori este:
c) pot fi de tip fibros a) forma conică a celulelor epidermale
d) se numesc și celule pietroase b) cuticula comună sub care sunt depuși produșii secretați
e) au depozite neuniforme de celuloză în pereți c) dispunerea în rozetă a celulelor secretoare
41. *Colenchimul poate fi: 50. Glandele digestive își depun produșii de secreție
a) produs și de meristeme secundare în:
b) de tip libriform a) exteriorul organelor plantei
c) lacunar b) lacune
42. Aglomerările de țesut din pulpa unor fructe sunt c) interiorul celulelor
formate de: d) canalele secretoare
a) colenchimul tabular e) spațiile dintre celule