Fiziologia plantelor II

1.Ce sunt glucidele?

-Substanţe ternare ce conţin: C, H, O
Biosinteza – apar ca produşi primari în timpul fotosintezei
Prin oxidări – glucidele se transformă în acizi organici
Prin reducere - glucidele se transformă în lipide
Prin oxidare+adiţie de amoniac - glucidele se transformă în aminoacizi
Formele din plante
- glucide simple sau monoglucide
- glucide complexe sau poliglucide

2. MONOGLUCIDELE - se găsesc sub formă de: pentoze (C5) si hexoze (C6)

Pentozele - reprezentate de: dezoxiriboză si riboză
Hexozele - reprezentate de: glucoză, fructoză, manoză , galactoză

3. POLIGLUCIDELE - substanţe care rezultă din polimerizarea glucidelor

simple:
- polimeri ai pentozelor - pentozani
- polimeri ai hexozelor: - amidonul
- celuloza

4.Ce este amidonul?

Este cel mai raspandit poliglucid din celula vegetala ca substanta de rezerva si
sursa de hrana, este o substanta organica ce se gaseste in seminte, fructe si
tuberculii plantelor si care se gasesc in industria alimentara, chimica.
Granula de amidon este formată :
- un înveliuş extern - avand la baza o substanta numita amilopectină –
76-80%
- partea internă - amiloză - 20-24%
Sinteza amidonului:
- în timpul zilei - în frunze
- în timpul nopţii - amidonul hidrolizat este transportat în locurile de
consum sau depozitare ;

5. Celuloza rezulta din polimerizarea a peste 3000 de molecule de glucoză,

cuplate prin legături C1-C4, cele pare fiind răsturnate.

6. Rolul fiziologic al glucidelor

a. energetic= in procesul de respiratie elibereaza energia inmagazinata, ce
va fi utilizata in procesul de crestere si dezvoltare;
 b. structural= sub forma de celuloza, hemiceluloza si substante pectice,
intra in componenta membranei celulare si a lamelei mediane;
c. de depozitare= sub forma de zaharuri solubile, dar si amidon,
principalele substante depozitate in seminte si fructe;
d. genetic= sub forma de riboza si dezoxiriboza intra in structura acizilor
nucleici.

7. PROTEINELE = Substanţe cuaternare (C, H, O, N), rezultate din

polimerizarea aminoacizilor. Biosinteza proteinelor prezintă 2 etape :

o biosinteza primară
 biosinteza secundară
8. Biosinteza primară - constă în sinteza aminoacizilor
- are loc numai în celula vegetală
Sinteza aminoacizilor - aminarea radicalului -NH2 unor acizi organici
Radicalul NH2 provine din sărurile din sol: NH4+ , NO3-, NO2 –
Acizii organici provin din procesul de fotosinteza si respiratie prin
degradarea glucidelor.

9. Biosinteza secundară – constă în incaternarea aminoacizilor în molecule

proteice complexe.
Se realizează în special în :
 meristeme
 frunze tinere
10. Care sunt organitele celulare implicate in sinteza proteinelor?
La nivel celular, sinteza proteinelor are loc in ribozomi pe baza
informatiei dictate de codul genetic prin procesele de transcriptie si translatie cu
participarea acizilor nucleici si ATP.

11.Rolul proteinelor:
- structural= sub forma de fosfolipoproteine, intra in structura componentelor
celulare;
- metabolic= sub forma de metal-proteine participa in structura enzimelor;
- de depozitare= in fructe si seminte sub forma de grauncioare de aleurona;
(albumina, globulina, glutelina, prolamina);
- genetic= intra in structura nucleoproteinelor ce realizeaza trensmiterea codului
genetic.
12. LIPIDELE = Substanţe grase, ternare - C, H şi O, ce provin din esterificarea
acizilor graşi cu alcooli ;
Lipidele din plante sunt :
- simple (gliceride, steride, ceride)
- complexe (fosfolipoproteine si leticine)
13. Rolul fiziologic al proteinelor:
-structural= sub forma de fosfo-lipo-proteine intra in structura componentelor
celulare;
- energetic= alaturi de glucide pot fi utilizate ca substrat respirator;
- protector= depunerea de cutina, ceara si suberina protejeaza celula impotriva
transpiratiei excesive;
- de depozitare= sub forma de gliceride (pl.oleaginoase) si sitosterol (f-
soarelui);

14.VITAMINELE= substante bioactive nehormonale in doza redusa, cu efect

catalitic asupra cresterii si dezvoltarii plantelor;
Rolul fiziologic al vitaminelor.
 participă în principalele procese metabolice din plante
 pigmenţii carotenoizi – pigmenţi accesorii în sistemele
fotosintetice
 vitamina PP - intră în structura NADP + (nicotin amid
adenin - dinucleotid fosfat )
 vitaminele B1 şi B2 - intră în structura enzimelor ce
catalizează transportul e- şi H+ în lanţul respirator în
respiraţie
 vitaminele B6, B9, B12 - catalizează sinteza proteinelor
 vitamina B12 - rol în fixarea N2 atmosferic
 vitamina C - stimulează diviziunea celulelor şi
rezistenţa la stress a plantelor

Substante organice cu rol secundar:

- acizii organici= substante organice ce contin grupari COOH; biosinteza are
loc in frunze prin oxidarea glucozei;
- taninuri= compusi ai glucidelor cu acizii aromatic-in frunze/fructe;
- rasinile= compusi alcatuiti din hidrocarburi, aicizi si alcooli prezenti in
scoarta coniferelor;
- uleiuri eterice= substante cu miros placut sintetizate in Frunze si flori;
- alcaloizii= subst. organice ce contin C, H, O, N- in cantitati foarte mari pot
constitui otravuri puternice (nicotina, cofeina);
- glicozizii= compusi ai glucidelor, a hexozelor, cu o grupare neglucidica
numita aglicon; [ cianogenetici, tioglicozizi, glicoalcaloizi (confera character
toxic), flavonici, antociani (dau culoare petalelor) ].

15. Sensul circulatiei prin vasele de floem

Circulatia substantelor organice se efectueaza in sens descendent si in sens
ascendent. Punerea in evidenta a caii de circulatie prin tesutul liberian se face
prin metoda decorticarii inelare. Translocatia substantelor organice din frunze,
creste presiunea osmotica in vasele liberiene si este urmata de absorbtia
osmotica a apei din vasele de lemn invecinate;
Circulatia se realizeaza pe 3 cai: apoplastica, simplastica si transmembranara;

16. Respiraţia – procesul de degradare oxidativă a substanţelor organice

proprii, din care se eliberează energia necesară proceselor vitale. Reprezinta
latura catabolica a metabolismului.

17. Tipuri de respiratie la plante:

-aeroba
-anaeroba (fermentatia)

18. Respiratia aeroba:

Procesul de oxidare completa a substantelor organice proprii cu ajutorul O
atmosferic pama la CO2, H2O şi energie;
C6H12O6 + 6 O2 ¾® 6CO2 + 6H2O + E(674kcal)
Metode de determinare:
Metoda manometrică Warburg
Metode titrimetrice
Metoda Pettenkoffer
Metoda Boysen-Jensen
Substratul respirator - substanţele organice oxidate în respiraţie
Coeficient respirator - Q = CO2/O2
Substrat respirator glucidic - Q = 1
C6H12O6 + 6 O2 à 6 CO2 + 6 H2O + E
 Q = 6CO2/6O2 = 1
Substratului respirator lipidic - Q < 1
C18H26O2 + 26 O2 à 18 CO2 + 18 H2O + E
Q = 18 CO2/ 26 O2 = 0,69
Substrat respirator - acizi organici - Q > 1
2C2O4H2 + O2 à 4 CO2 + 2 H2O + E
Q = 4 CO2/ O2 = 4
Substrat respirator proteic - Q = 0,8

19.Ce organite celulare sunt implicate in in respiratia aeroba?

Condriozomii= organite celulare cu rol energetic; adevarate uzine energetice
care realizeaza producerea, transformarea si stocarea energiei.
Respiratia aeroba cuprinde 2 faze:
- anaeroba (glicoliza)
- aeroba (ciclul Krebs si lantul respirator)
20. In ce consta faza anaeroba (glicoliza) a respiratiei?
Consta in transformarea glucozei in 2 molecule de acid piruvic. Nu necesita
participarea O, se desfasoara in hialoplasma;
Etapele glicolizei:
- fosforilarea si izomerizarea glucozei la 1,6 difosfofructoza
- scindarea 1,6 difosfofructozei in aldehida 3-fosfoglicerica
- oxidarea aldehidei 3-fosfoglicerica in acid 3-fosfogliceric pana la acid piruvic.
Faza aeroba a respiratiei aerobe se desfasoara numai in prezenta O
atmosferic si are loc in mitocondrii;

21.Care sunt principalele reactii ale Ciclului Krebs?

- reacţiile de decarboxilare- cu eliminarea a două molecule de CO2;
- reacţiile de dehidrogenare are loc oxidarea substratului, din care rezultă
degajarea treptată a energiei;
- reacţiile de oxidare a substratului în ciclul Krebs determină formarea
de H+ şi electroni e-.

22.Definiti respiratia anaeroba.

Cunoscuta sub numele de fermentatie ce consta in degradarea incompletă a
substanţelor organice prin dehidrogenare, până la diferiţi compuşi organici mai
simpli, bogaţi în energie;
Poate fi : alcoolica, lactica, butilica, acetica si propionica;
23. Fermentatia alcoolica= consta in degradarea glucozei pana la alcool etilic,
CO si energie; Ecuatia:
Aplicaţii practice ale fermentaţiei alcoolice:
 obţinerea berii din amidon şi orez
 obţinerea spirtului din cartof, cereale, celuloză
 obţinerea vinurilor din glucide solubile
 obţinerea pâinii din aluat dospit

24. Aplicaţii practice ale fermentaţiei lactice

1. Conservarea legumelor în saramură şi oţet
2. Obţinerea furajelor însilozate
3. Prelucrarea laptelui – transformarea lactozei în monoglucide şi în acid
lactic.
Ecuatia:

Fermentatia butilica: are loc la degradarea produselor lactate, insilozarea

gresita a furajelor, topirea inului si canepei;
Fermentatia propionica: transforma lactoza in monoglucide solubile;

25.Definiti procesul de crestere.

Procesul de mărire stabilă şi ireversibilă a volumului şi greutăţii celulelor,
ţesuturilor şi organelor plantei, datorită sporirii continue a cantităţii de substanţă
uscată, ca urmare a unor procese biosintetice, de transformare şi depunere a
substanţelor organice proprii.

26.Care sunt cele 3 etape ale cresterii celulare?

 etapa creşterii embrionare (celulele se inmultesc prin cresterea nr lor, nu in
dimensiune)
 etapa creşterii prin extensie (celulele isi maresc volumul prin elongatie)
 etapa diferenţierii celulare (celulele de diferentiaza in functie de forma si
functie);

27.Care sunt tipurile de crestere la tulpina?

 creştere apicala- meristemul apical
 crestere intercalara- la baza tulpinii
 crestere liniara- pe toata lungimea internodurilor
Tipuri de crestere la frunze: in lungime si in suprafata;

28. In ce consta faza intramugurala a cresterii lastarului?

 formarea elementele structurale
  creşterea primordiilor
 diferenţierea ţesutului conducător

29. In ce consta faza extramugurala a cresterii lastarului?

-extensia elementelor formate în mugure -----partea preformată a lăstarului
- adăugarea de elemente noi ----duc la formarea partii neoformate a
lăstarului
- dureaza de la 1-3 luni

30. Clasificarea pomilor fructiferi in functie de temperatura optima.

- specii puţin pretenţioase: măr, prun, vişin, agriş, coacăz, zmeur, căpşun
- specii cu cerinţă moderată: cireş, gutui, nuc
-specii cu cerinţe mari: piersic, cais, migdal;

Lumina:
- actiune directa: - intensitatea- plante iubitoare de lumina (heliofile) si de
umbra (ombrofile);
* plante pretentioase: tomate, ardei, vinete;
* putin pretentioase: spanac, morcov;
* nepretentioase: mazare, ceapa pt frunze;
* nu au nevoie de lumina: andive, sparanghel.
- calitatea- radiatii rosii si UV;
- durata de iluminare:
- actiune indirecte:
Umiditatea- faze critice: cresterea lastarului, inflorirea (la pomi);
Cerinte ale speciilor pomicole:
-foarte exigente: 700mm: arbusti fructiferi;
- mari: 600-700mm: mar, prun, gutui;
- moderate: 600mm: par, nuc, cires;
- reduse: <600mm: cais, piersic;

31. Enumerati 3 tipuri de hormoni stimulatori de crestere:

-auxine
-gibereline
-citochinine

32. Unde au fost descoperite auxinele?

Au foste descoperite de Went şi Holodnii in 1928 in coleoptilul de ovăz. In
plante se gasesc in: varful radacinilor si tulpinilor, muguri, flori, seminte in curs
de germinare;

33.Actiuni fiziologice ale auxinelor:

 modificări citologice :- stimularea diviziunii şi extensiei celulare
  stimularea germinaţiei seminţelor
 stimularea înrădăcinării butaşilor, puieţilor
 stimularea altoirii
 vindecarea rănilor
 stimularea formării mugurilor şi florilor inclusiv polenizarea
 stimularea formării fructelor şi evitarea căderii fiziologice a fructelor şi
frunzelor

34.Actiuni ale giberelinelor:

Au fost descoperite de Kurosawa - 1926 , in plantele de orez bolnave de
boala - "bakane" - Gibberella fujikuroi. Se gaseste in plante: varful tulpinii si
radacinii, muguri, flori, seminte in curs de germinare.
 sporirea conţinutului de auxine
 stimulează biosinteza acizilor nucleici
 implicate in:
- stimularea alungirii internodurilor
- activitatea cambiului
- morfogeneza ţesutului conducător lemnos

 întreruperea stării de repaus mugural şi seminal

 stimularea creşterii tulpinilor şi învingerea nanismului fiziologic
 stimularea creşterii frunzelor
 stimularea înfloririi

35. Actiuni ale citochininelor:

Sintetizate pe cale chimică – substanţe cu rol în stimularea diviziunii
celulare. Se gasesc in: seminte germinate, radacini, lastari, fructe tinere;
● stimularea diviziunii celulare
● diferenţierea şi formarea organelor vegetative
● stimularea germinării seminţelor
● stimularea creşterii tulpinilor
● stimularea formării fructelor, tuberculilor şi a rădăcinilor
● stimularea fecundării, dezvoltării ovarelor şi creşterii
fructelor

36. Ce este acidul abscisic?

Principalul hormon cu actiune inhibitoare asupra cresterii plantelor.
-inhibă diviziunea şi extensia celulelor
- favorizează diferenţierea celulară
In plante, continutul acidului abscisic este ridicat in seminte si muguri in
perioada de repaos, determina oprirea cresterii lastarului la plantele perene;

37. Ce sunt retardantii?

 Reprezinta o grupa de substante inexistente in mod natural in plante, dar au
rolul de a dirija diferite procese fiziologice si in general prin intarzierea cresterii;

Auxinele sintetice sunt derivati ai indolului, naftalenului, acidului

fenoxiacetic;
Giberelinele sintetice prezinta un shelet comun: giban+diferite grupari lateral;
Citochininele sintetice, identificate in plante ca: zeatina, izopentenil-amino-
purina;

39. Corelaţia - fenomenul de interacţiune între organele plantei, care asigura o

creştere armonioasă a acesteia.
Corelaţia de stimulare - fenomenul prin care creşterea unui organ
stimulează creşterea altui organ .
Corelaţia de inhibare - fenomenul prin care creşterea unui organ
inhibă creşterea altui organ.

40. Ciupitul sau pensatul – operatie efectuata la plantele ornamentale prin care
se înlătură vârful vegetatie al tulpinii, favorizând astfel ramificarea acesteia si
formarea de ramuri secundare.
Carnitul= indepartearea varfului de crestere dupa aparitia unui numar de
inflorescente/ retezarea lastarilor la 6-8 frunze de la varf la intrarea strugurilor in
parga;
Tunsul= indepartearea varfului vegetativ la plantele de mozaic, borduri.
Copilitul – îndepărtarea copililor în scopul :
-menţinerii unei tulpini principale viguroase
-favorizării înfloririi
Tăierile – constau în:
♠dirijarea creşterii ramurilor
♥formarea coroanei la arbori şi arbuşti
 Tăierile "în verde" se fac prin:
- ciupit -înlăturarea vârfului lăstarului în scopul opririi creşterii şi a
stimulării ramificării .
- plivit - suprimarea lăstarilor de la bază, în scopul stimulării regimului de
lumină al coroanei .
 Taierile „in uscat”
Regenerarea= organismul plantei se reface din fragmente izolate ale
diferitelor organe, numite butasi.
Polaritatea= insusirea plantei intregi de a avea in pozitie verticala o
axa longitudinala ce prezinta un pol rizogen indreptat spre sol si un pol
caoligen in directia opusa;

41. Auxinele - stimulează morfogeneza rădăcinilor în zona bazală – rizogeneza.

 Giberelinele -stimulează pornirea mugurilor în zona aplicală şi formarea
lăstarilor – caulogeneza.

42. Care sunt micarile de crestere a plantelor?

-tropisme
-nastii

43. Clasificarea tropismelor?

In functie de directia de crestere:
- pozitive
- negative
După natura factorului de mediu pot fi:
GEOTROPISME
FOTOTROPISME
HIDROTROPISME
CHIMIOTROPISME
TIGMOTROPISME

44. TROPISMELE
Mişcări orientate de creştere provocate de acţiunea unilaterală a unui factor
de mediu.

45. Care este rolul geotropismului pt. plante?

Mişcarea orientată de creştere provocată de acţiunea unilaterală a forţei de
gravitaţie.
Rolul geotropismului - realizează orientarea organelor în mediul care le
asigură desfăşurarea normală a funcţiilor fiziologice: absorbtia si fixarea (la
radacina) si sustinerea organelor aeriene (tulpina);

46. Care este rolul fototropismului pentru plante?

Miscare orientata de crestere a plantei provocata de actiunea unilaterala a
luminii. Este deosebit de important in orientarea frunzelor spre o intensitate
luminoasa optima, capabila sa realizeze intensitatea maxima a fotosintezei.

47. Care este rolul hidrotropismului pentru plante?

Mişcarea orientată de creşterea provocată de acţiunea unilaterală a apei.
Asigura manifestarea functiei radacinii de absorbtie a apei si a elemenelor
minerale din sol.

48. Care este rolul chimiotropismului pentru plante?

Mişcare orientată de creştere provocata de acţiunea unilaterală a unui factor
chimic.
Favorizeaza polenizarea si fecundarea cu polenul compatibil.
Tigmotropismul- miscare de crestere provocata de actiunea unilaterala a
substratului solid. Frecvent la carcei.

49. Definitia si clasificarea nastiilor.

Nastiile sunt miscari neorientate de crestere,provocate de actiunea neuniforma
cu intensitate variabila,a unui factor de mediu. Pot fi:
-epinastii- deschiderea florii
-hiponastii- inchiderea florii
Dupa natura factorului de mediu nastiile pot fi:
-termonastii
-fotonastii
-nictinastii
-seismonastii

50. Ce sunt termonastiile?

Miscari provocate de intensitatea variabila a temperaturii.Sunt evidente la
florile de lalele, inchise, care aduse la temperatura camerei se deschid.

51. Ce sunt fotonastiile?

Sunt miscari caracteristice inflorescentelor speciilor composite,cat si in cazul
foliolelor unor specii ca:mimosa, phaseolus etc.

52. Ce sunt nictinastiile?

Sunt provocate de alternanta zilei cu noaptea. Ele sunt evidente la frunzele de
Stellaria care in timpul noptii se ridica si se apropie de tulpina si la Impatiens la
care frunzele se lasa in jos

53. Ce sunt seismonastiile?

Sunt provocate de actiunea unui factor mecanic. Ex:Mimosa pudica- atingerea
frunzelor este urmata de lăsarea acestora în jos;