GLUCIDE - Monoglucide, Oligoglucide,

Poliglucide
GLUCIDE
1.
Generalitati

2. Nomenclatura glucidelor
3. Clasificarea glucidelor
4. Monoglucide
5. Oligoglucide
6. Poliglucide
1. Generalitati
Substantele organice din constitutia celulelor vegetale sunt biomolecule formate din C,
H, O, N si mai putin S si P ce reprezinta principalele elemente biogene cu rol plastic.
Substantele organice din organismele vegetale pot fi grupate astfel:
- substante plastice - intra in compozitia tuturor structurilor celulare, subcelulare si
supracelulare si a sucurilor si lichidelor din organismul vegetal. Acestea sunt glucide, lipide,
protide.
- substante active - care activeaza reactantii biochimici si determina, influenteaza si
dirijeaza reactiile biochimice din organismul vegetal. Acestea sunt:
- substante cu rol catalitic enzimele;
- substantele cu rol de reglare: vitamine, enzyme, anticorpi, pigmenti;
- substante cu rol informational - acizii nucleici;
- substante cu rol energetic - compusii macroenergici;

- substante intermediare si finale de metabolism - care se formneaza din substantele

plastice in urma unor transformari metabolice, contribuie la formarea aromelor,
gustului, mirosului, au rol de protectie. Acestea sunt: glicozide, taninuri, lignine,
uleiuri eterice, aldehide, cetone, esteri, alcooli, .amide, amine.
Substantele plastice ale organismelor vegetale
Acestea sunt: glucidele, lipidele, protidele
Glucidele sunt substante organice cu functiuni mixte ce contin in molecula lor grupari
carbonilice si grupari hidroxilice.
Glucidele sunt substante ternare formate din C, H, O cu exceptia unor derivati azotati
(aminoglucidele).
Glucidele reprezinta o clasa de substante universal raspandite in organismele vii
formand cea mai mare parte a substantei organice de pe pamant. Din punct de vedere
cantitativ ele predomina in organismul vegetal - 65-90% - in functie de specie, varsta, felul
organului, conditiile si perioadele de vegetatie.
Din punct de vedere biochimic si fiziologic, glucidele au rol structural si energetic.
- glucidele cu rol structural (celuloza, chitina) reprezinta principalele substante de
sustinere pentru plante. De asemenea din glucide se formeaza compusi intermediari care
contribuie la biosinteza altor grupe de substante (protide, lipide, acizi organici);
- glucidele nestructurale - reprezinta principala sursa de energie .a organismului
vegetal. Substantele de rezerva de natura glucidica (amidonul) sunt usor utilizate de catre
celule si tesuturi pentru procurarea energiei necesara proceselor fiziologice.
Plantele sintetizeaza glucide din substante anorganice: CO2 si H2O prin procesul de
fotosinteza, cu consum de energie luminoasa. Spre deosebire de plante animalele sintetizeaza
glucide numai din substante organice.
Continutul de glucide totale din principalele legume si fructe(% din s.u.):
ardei

3,0

Banane

18,0

cartofi

1,2

Caise

10,1

castraveti

1,9

Castane

28,0

morcov

6,9

Struguri

16,3

varza

4,5

Lamai

2,2

ceapa

8,4

Portocale

8,3

Patrunjel

9,5

Mandarine

9,2

Mere

14,6

2. Nomenclatura glucidelor
In anul 1844 C. Smidt a propus denumirea de hidrati de carbon. Aceasta nomenclatura
s-a adoptat ca urmare a faptului ca intre atomii de hidrogen si cei de oxigen din molecula lor
este 2:1 ca si in cazul moleculei de apa. Majoritatea glucidelor corespund formulei generale
Cn(H2O)m Intrucat atomii de H si O nu se leaga sub forma de apa de atomul de carbon s-a
renuntat la aceasta nomenclatura si s-a propus (Bertrand, 1923) termenul de glucida care a
fost adoptata de Comisia Internationala de Chimie Biologica de la Cambridge, 1923.
Exista substante glucidice care nu corespund formulei generale dar sunt glucide, ex.:
desoxiriboza si exista substante care corespund formulei si nu sunt glucide, ex. : acidul acetic:
C2(H2O)2, acidul lactic: C3(H2O)3.
Denumirea de glucida provine de la procesul glykys, iar cea de zaharida de la
sakkharom - dulce. Nici aceste denumiri nu sunt riguros stiintifice deoarece exista substante
dulci care nu sunt glucide (zaharina, glicerolul) si substante glucidice care nu sunt dulci
(celuloza, amidonul).

3. Clasificarea glucidelor
- Oze sau monozaharide sau monoglucide - sunt substante monomoleculare care nu
hidrolizeaza;
- Ozide - substante formate prin unirea mai multor molecule de monoglucide prin
eliminare de apa. Ozidele hidrolizeaza transformandu-se in substantele din care s-au format.
Dupa structura moleculara ozidele sunt:
- oligoglucide - sunt formate dintr-un numar mic de resturi de monoglucide (2-8);
- poliglucide - sunt formate dintr-un numar foarte mare de resturi de monoglucide
(sute, mii).
Dupa natura compusilor care intra in constitutia lor poliglucidele sunt:
- holozide - formate numai din resturi de monoglucide (aceleasi sau diferite);
- heterozide - contin in molecula lor pe langa resturi de monoglucide si alte resturi de
substante neglucidice (alcooli, alcaloizi) numite agliconi.

4. Monoglucide
Substante cu functiuni mixte care contin in molecula o grupare carbonilica (aldehida
sau cetonica) si mai multe grupari hidroxilice.
- hidroxi aldehide - aldoze

- hidroxi cetone

- cetoze

Monoglucidele pot fi considerate ca aldehide sau cetone ale polialcoolilor naturali.

Monoglucidele sunt foarte raspandite in natura: in organismul vegetal se afla in sucul
celular cu precadere in fructe, seminte in stare de germinatie, muguri, etc.
Monoglucidele au rol biochimic in procesul de respiratie, ca principale substante
furnizoare de energie. Ele au si rol structural fiind principalele substante din care se formeaza
oligoglucidele, poliglucidele si alte substante care contin in molecula lor glucide (acizi
nucleici, coenzime, lipide complexe, glicoproteide etc.).
4.1. Nomenclatura monoglucidelor
In general se adauga sufixul oza la radacina cuvintelor din limba greaca: di, tri, tetra,
penta, hexa, hepta, octa, noua, deca ce desemneaza numarul atomilor de carbon din molecula
monoglucidei. Ex: dioza, trioza heptoza etc.; desemnarea grupei carbonilice se face cu
prefixele aldo si ceto.
Ex.:
O
C

CH2 - OH

H
H-

C-

OH

C = O

HO -

C-

HO -

C-

H-

C-

OH

C-

OH

C-

OH

H-

H-

C-

OH

H-

CH2 - OH

CH2 - OH

glucoza -aldohexoza
cetohexoza.
1,3,4,5,6 penta

fructoza 1 aldo, 2,3,4,5,6

penta hidroxihexan

2 ceto hidroxihexan

Formula generala:

- aldoze:

O=CH-(CH-OH)n-CH2OH;

- cetoze:

OH-CH2-C-(CH-OH)n

Monoglucidele au catena liniara, foarte rar ramificata. Au 2-10 atomi de carbon in

molecula. Numerotarea atomilor de carbon incepe cu carbonul aldehidic sau cu capatul cel
mai apropiat de carbonul cetonic.
Cand o grupare hidroxilica este inlocuita cu un atom de hidrogen se obtine o
dezoximonoglucida (la carbonul secundar) sau metilmonoglucida (la carbonul primar).
4.2. Clasificarea monoglucidelor
Dupa natura gruparii carbonilice:
2

aldoze si cetoze

Dupa numarul de atomi de carbon

- di, tri .., oze
4.3. Reprezentanti mai importanti
Cele mai raspandite monoglucide sunt triozele, pentozele, hexozele. Aldehida glicerica
tetrozele, heptozele, octozele, nonozele - mai putin sunt produsi de metabolism: fotosinteza,
degradarea anaeroba si aeroba a monoglucidelor.
Dioze:

Trioze
O

H
CH2-

OH

H
HC

OH

CH2 - OH
Aldehida glicolica
glicerica

Aldehida

Tetroze
O
C

CH2 - OH

H
H-

C-

OH

C = O

H-

C-

OH

H-

C-

OH

CH2 - OH

CH2 - OH

Eritroza

Eritruloza

Pentoze
O
C

CH2 - OH

H
H-

C-

OH

C = O

H-

C-

OH

H-

C-

OH

H-

C-

OH

C-

OH

H-

CH2 - OH

CH2 - OH

Riboza

Ribuloza

O
C

H
CH2

HC
OH

HOH

CH2 - OH

Desoxiriboza
O
C

CH2 - OH

H
H-

C-

OH

C = O

HO -

C-

HO -

C-

H-

C-

OH

C-

OH

H-

CH2 - OH

CH2 - OH

Xiloza

Xiluloza

O
C

H
HO

C-

HC
OH

HOH

CH2 - OH

Arabinoza
Hexoze

O
C

CH2 - OH

H
OH -

C-

C = O

HO -

C-

HO -

C-

H-

C-

OH

C-

C-

OH

H-

H-

C-

OH

OH -

CH2 - OH

CH2 - OH

Manoza

Sorboza

4.4. Obtinerea monoglucidelor

In organismul vegetal se obtin prin fotosinteza si mai putin prin chimiosinteza.
Plantele sunt laboratorul viu in care substantele minerale, cu ajutorul energiei luminoase, sunt
transformate in monoglucide.
Industrial monoglucidele se obtin prin hidroliza oligoglucidelor (lactoza - glucoza si
galactoza) sau poliglucidelor (amidon, celuloza: amidon - glucoza, inulina - fructoza).
Monoglucidele se obtin si prin extractia din materiile prime: glucoza din fructe
(struguri), fructoza din mierea de albine.
In mod sintetic:
2

Condensarea aldehidei formice in prezenta de Ba(OH)2 sI Ca(OH)2 prin care se

obtine un amestec de monoglucide:
O

6HC

C6H12O6

2. Tratarea aldozelor cu HCN (sinteza Kiliani Fisher astfel se obtin aldoze cu un

atom de carbon in plus.
Nitrili
(sinteza)

acizi aldonici
(hidroliza)

aldoze

(reducere)

4.5. Izomeria monoglucidelor

Izomerii sunt substante care au aceeasi compozitie chimica, aceeasi formula
moleculara dar au structura diferita care determina proprietati fizice si chimice diferite.
Izomerii glucidelor se intalnesc la compusii cu mai mult de 3 sau mai mult de 4 atomi
de carbon in molecula si se disting in cinci tipuri.
a. Izomeria datorita gruparii carbonilice
Se mai numeste izomerie de compensatie functionala.
Aldozele si cetozele au proprietati fizico-chimice foarte diferite.
b. Izomeria datorita pozitiei gruparilor hidroxilice secundare din catena carbonica a monoglucidelor

Se mai numeste stereoizomerie sau izomerie stereochimica.

Monoglucidele care au atomi de carbon asimetrici formeaza stereoizomeri in
conformitate cu legea lui Van t Hoff : Z=2n
Z = numarul de stereoizomeri
n numarul de atomi de carbon asimetrici
Triozele au un atom - 2 izomeri, tetrozele 2 at. asim. - 4 izomeri; pentozele 3 at. - 8 iz.,
hexozele 4 at. - 16 iz.
Stereoizomerii formati sunt 2 cate 2 enantiomeri adica unul reprezentand imaginea in
oglinda a celuilalt. Gruparile hidroxilice de la atomii secundari se afla la stanga sau la dreapta
atomului de carbon, respectiv forma L si forma D.

H - C-

OH

OH - C -

CH2 - OH

D aldehida glicerica

CH2 - OH

L aldehida glicerica

Deci cei 16 izomeri ai hexozelor sunt 8 Dsi 8 L.

In cazul monoglucidelor cu mai multi atomi de carbon asimetrici, forma structurala D
sau L se determina dupa pozitia penultimului hidroxil din molecula monoglucidei.
Stereoizomerii cei mai intalniti in natura sunt din forma D: D glucoza, D manoza, D
galactoza etc.

c. Izomeria optica
Monoglucidele cu atomi de carbon asimetrici prezinta activitate optica. Ele rotesc
planul luminii polarizate spre dreapta sau spre stanga fiind astfel optic dextrogire respectiv
optic levogire. Numarul izomerilor se stabileste tot cu legea lui Vant Hoff.

Izomerii optici nu sunt dependenti de izomeria structurala astfel ca fructoza este

structural D si optic levogira, insa majoritatea monoglucidelor care structural apartin seriei D
sunt si optic dextrogire.
Fructoza
Glucoza

D (-) fructoza
D (+) glucoza

Compusii optic (+) se pot prezenta si in forma optic (-) perechile numinduse enantiomeri sau antipozi optici.
Amestecul in parti egale de enantiomeri este optic inactiv si se numeste amestec
racemic, notat cu () sau (dl).
Substantele cu atomi de carbon asimetrici obtinute in laborator sunt racemice, iar cele
sintetizate sunt antipozi optici.
Cetozele au un numar mai mic de izomeri deoarece si numarul atomilor asimetrici este
mai mic.
d. Izomeria datorita ciclizarii monoglucidelor
Coexistenta in aceeasi molecula a gruparilor carbonilice si a celor hidroxilice face ca
acestea sa interactioneze si sa formeze legaturi interne. In general, o grupare aldehidica
reactioneaza cu doua grupari hidroxil, formand acetali. In cazul aldozelor gruparea .CHO
reactioneaza cu un OH din molecula proprie dand un semiacetal si apare un oxidril glicozidic,
capabil sa reactioneze numai cu un singur OH apartinand altei molecule.
Semiacetalii monoglucidelor sunt compusi ciclici stabili formati prin aditie
intramoleculara intre gruparea carbonilica si o grupare hidroxilica de la C-4, C-5, C-6.
Ciclizarea monoglucidelor incepe prin ruperea unei legaturi dintre atomul de C si cel
de O din gruparea carbonilica. In urma acestei reactii atomul de C si cel de O dobandesc o
valenta libera. La nivelul valentei libere a atomului de O va migra un atom de hidrogen de la
C4 sau C5. Rezulta hidroxilul glicozidic (contribuie la formarea glicozidelor). Valenta libera a
C se uneste cu valenta libera a atomului de O de la care a migrat hidrogenul si se formeaza o
legatura moleculara. Apare un heterociclu format din 4 atomi de C - ciclu furanic sau un ciclu
format din 5 atomi de C - ciclu piranic.
Monoglucidele formate se numesc de ex.: glucofuranoza respectiv glucopiranoza. La
cetoze ciclul se formeaza intre C2 si C5 sau C2 si C6.


HC -

OH

CH -

OH

H-

C-

OH

C - OH

HO -

C-

HO -

C-

H-

C-

OH

H-

C-

C-

OH

H-

H-

CH2 - OH

CH2 - OH

D glucopiranoza

D glucofuranoza

Formele furanozice sunt mai reactive si de aceea se gasesc in cantitati mai mici in
stare libera in organismul vegetal. Ele contribuie la formarea unor nucleotide (pentoza),
oligoglucide, poliglucide.
Formele piranozice se gasesc in cantitati mai mari in stare libera, contribuie la unele
procese biochimice dar intra si ele in compozitia oligo si poliglucidelor.
Formulele de mai sus au fost propuse de T. Fisher, dar ele nu tin seama de forma reala
a catenei carbonice care nu este de fapt liniara. De aceea s-au propus formulele de proiectie
(Haworth):

-D-glucopiranoza
-D-glucopiranoza
(proiectia Fischer)

(proiectie Haworth)

-D-fructofuranoza
(proiectia Fischer)

-D-fructofuranoza
(proiectie Haworth)

Aceste formule nu sunt nici ele strict stiintifice deoarece sugereaza ca ciclurile sunt
plane ceea ce nu este real.
Prin determinari fizice (difractia razelor X, spectrul infrarosu)s-a aratat ca structura
ciclica reala a monoglucidelor este conformationala de scaun sau baie (Reeves ,1958)
e. Izomeria datorita hidroxilului semiacetalic
Dupa pozitia acestuia se cunosc 2 stereoizomeri: OH in jos izomer ; OH in sus
izomer .Trecerea din unul in celalalt se numeste mutarotatie.

4.6. Proprietati fizice ale monoglucidelor

Monoglucidele sunt substante cristaline, inodore, solubile in apa, greu solubile in
alcool, insolubile in solventi organici. Solutiile monoglucidelor sunt incolore, prezinta
fenomenul de izomerie optica si mutarotatie.
Majoritatea au gustul dulce si solutiile concentrate sunt siropoase.

4.7. Proprietati chimice

Sunt determinate de existenta individuala a unor grupari functionale, de prezenta
concomitenta a acestora sau de ansamblul catenei.
I. Proprietati determinate de gruparea carbonilica
a) Reactii de reducere
Prin hidrogenarea monoglucidelor la nivelul gruparii carbonilice in prez. de
catalizatori (Pt, Pd, Ni) se obtin polialcooli.
In general aldozele dau prin reducere un poliol iar cetozele 2 polioli izomeri. In natura
reducerea are loc sub influenta unor hidrogenaze. Pentolii si hexolii se gasesc frecvent in
regnul vegetal mai ales sub forma ciclica: quercitoli (5) si inozitoli (6)
(ciclici)
b)Reactii de oxidare
Acid sau neutru
Monoglucidele au un puternic caracter reducator. Oxidarea lor se produce in trei
moduri:
- oxidarea blanda: rezulta acizi aldonici (in prezenta de apa de clor, brom, iod,
hipocloriti)
D glucoza acidul Dgluconic
- oxidarea energica - cu oxidanti puternici (acidul azotic, permanganat de potasiu,
dicromat de potasiu)
Rezulta acizi zaharici - bibazici: (C1 - C6)
Cetozele se rup si dau compusi cu numar mai mic de atomi de C - fructoza : acid
oxalic si acid tartric.
- oxidarea protejata
Se protejeaza gruparea carbonilica prin condensare sau esterificare a hidroxilului
semiacetalic apoi se oxideaza gruparea OH de la C6 rezultand acizi uronici.

In mediu bazic

Se oxideaza cu formare de hidroxiacizi cu 6 pana la doi atomi de carbon. Aceasta este

reactia de recunoastere a monoglucidelor datorita caracterului lor reducator.
c) Reactii de aditie sI condensare
La nivelul gruparii carbonilice reactioneaza cu hidroxilamina, acidul cianhidric, ureea,
mercaptanii, hidrocarburile aromatice dand produsI de condensare: oxime, cianhidrine etc.
II. Proprietati chimice determinate de prezenta gruparilor hidroxilice
o

Reactii de eterificare

Acestea au loc:
- la nivelul gruparilor semiacetalice, rezultand glicozide; legatura dintre partea glucidica sI aglicon se numeste legatura
glicozidica; compusii rezultati se numesc O glicozide, N glicozide sau S glicozide;
- la nivelul gruparilor hidroxilice alcoolice- aceste grupari sunt mai putin reactive de aceea dau eteri cu derivatii halogenati.
Reactii de esterificare

- cu acizii anorganici: acid fosforic, acid azotic, acid sulphuric. De mare importantta in organismul vegetal sunt esterii
fosforici care au rol in metabolismul glucidelor.
- Cu acizii organici..
Formarea dezoximonoglucidelor

Prin eliminarea unei grupari hidroxilice si inlocuirea ei cu un atom de hydrogen. Cea mai importanta
dezoximonoglucida estte dezoxiriboza care intra in compozitia acizilor nucleici.
Formarea aminoglucidelor

Reactia are loc prin inlocuirea unei grupari hidroxilice cu una aminica.
Reactia de anhidrificare

Are loc prin eliminarea unei molecule de apa intre hidroxilul semiacetalic sI un hidroxil alcoolic; se formeaza legaturi
intramoleculare care dau compusI numiti glicozani.
III. Proprietati chimice determinate de prezenta ambelor grupari functionale.

Reactia de epimerizare

Sub actiunea bazelor slabe se produce izomerizarea monoglucidelor epimere ( care se deosebesc prin configuratia
unui singur atom de carbon). Exemplu: D glucoza, D manoza, D fructoza care se transforma unele in altele prin intermediul
unui enol. In mod natural aceste reactii au loc sub actiunea unui complex enzymatic.

Transformarea monoglucidelor sub actiunea acizilor

Glucidele se deshidrateaza formand furfuralul; reactia serveste la identificarea glucidelor.

Reactia de condensare cu fenilhidrazina cu formare de fenilhidrazona.

Degradari biochimice

Sub actiunea microorganismelor se produc degradari fermentative care prezinta importanta pentru industria
alimentara.
4.8. Monoglucide naturale mai importante
Pentoze
Cele mai raspandite in organismwele vegetale sunt : arabinoza, xiloza, riboza, dezoxiriboza, ribuloza( rol in procesul
de fotosinteza). Pentozele se gasesc atat in stare libera cat sI sub forma de oligo sI poliglucide.
Hexoze
Sunt cele mai raspandite monoglucide din naturea; se gasesc sob forma de oligo sI poliglucide, glicozide dar sI sub
forma libera.D(+) glucoza ( dextroza) se gaseste in struguri, fructoza in mierea de albine; glucoza sI fructoza suntprincipalele
zaharuri simple care formeaza zaharul liber reducator din plante.
5. Oligoglucide
Sunt substante organice care se formeaza din 2-8 resturi de monoglucide ( olygos in limba greaca inseamnaa putin)
unite prin legaturi glicozidice.Legatura glicozidica se formeaza prin eliminarea unei molecule de apa intre gruparea
hidroxilica semiacetalica a unei monoglucide sI o grupare hidroxilica a altei monoglucide.
Oligoglucidele sunt substante de tip glicozidic in care ambele componente sunt glucide( identice sau diferite).
5.1. Clasificarea oligoglucidelor
Dupa caracterul chimic:
reducatoare
nereducatoare
Dupa numarul de monoglucide componente:
diglucide
triglucide
tetraocta glucide
5.2. Oliglucidele reducatoare
Se formeaza prin eliminarea unei molecule de apa intre hidroxilul semiacetalic al uneia sI cel nesemiacetalic al alteia.
Maltoza
Se formeaza din doua molecule de D glucopiranoza unite prin legaturi 1-4 glicozidice.

Celobioza reprezinta unitatea structurala a celulozei. Prin hidroliza enzymatica resulta 2 molecule de Dglucoza
( in stomacele ierbivorelor). Organismul uman nu hidrolizeaza celobioza deoarece nu dispune de celobiaza.

5.3. Triglucide

Rafinoza, gentianoza, maltotrioza

Rafinoza
D glucoza, D galactoza sI D fructofuranoza .
Se gaseste in sfecla de zahar alaturi de zaharoza. La extractia zaharozei rafinoza trece
in melasa. Continutul de rafinoza creste in anii ploiosi sI in timpul conservarii sfeclei .
Serveste ca substanta de rezerva.
Gentianoza in rizomii de gentiana
2 molecule de glucoza(alfa sI beta) sI beta fructofuranoza.
Maltotrioza
Trei resturi de glucoza unite prin leg. 1-4 glicozidice.
Rol in biosinteza amidonului, apare la hidroliza amilozei, alaturi de maltoza sI
glucoza.
5.4. Oligoglucide nereducatoare

Se formeaza prin eliminarea unei molecule de apa intre hidroxilii semiacetalici ai monoglucidelor constituente.

Trehaloza se gaseste in conul secarei, in ciuperci sI drojdii. Formeaza legatura C1C1 la hidroxilii glicozidici ai D glucozei.

Zaharoza
Este o diglucida formata dintr-un rest de D glucopiranoza sI unul de D
fructofuranoza unite printr-o legatura 1,2 glicozidica.
Zaharoza este cea mai raspandita diglucida naturala. Este o substanta solida alba,
cristalizata, solubila in apa, insolubila in solventi organici.

zaharoza
6. Poliglucide
Sunt substante macromoleculare formate dintr-un numar mare de resturi
monoglucidice unite prin legaturi glicozidice.
Poliglucidele au rol fiziologic important fiind substante de rezerva ( amidon), sau de
sustinere( celuloza, hemicelulozele).
Poliglucidele sun materii prime pentru industria usoara sI alimentara.
6.1. Proprietatile poliglucidelor

Sunt substante solide, cristaline cu aspect amorf, insolubile sau greu solubile in apa;
formeaza solutii coloidale.
Poliglucidele au activitate optica, slab caracter reducator deoarece legaturile dintre
molecule se realizeaza la gruparile hidroxilice semiacetalice astfel ca ele au hidroxili
semiacetalici liberi doar la capetele catenelor.
Poliglucidele hidrolizeaza in mediu acid sau in prezenta unor enzyme
specifice formand monoglucide.
6.2. Clasificarea poliglucidelor
Poliglucide omogene sau holozide se formeaza din resturi de monoglucide identice.
Exemple: hexozani( glucani , fructani, galactani), pentozani.
Poliglucide neomogene sau heterozide
-cu acizi uronici
-fara acizi uronici
6.3. Glucani
Celuloza
Moleculele de D glucopiranoza se unesc prin legaturi 1-4 glicozidice.
Formula moleculara a celulozei este: (C6H10O5)n. Gradul de polimerizare este de ordinul
miilor ( bumbacul- 3000)
Celuloza este cea mai raspandita substanta organica din naturea, se gaseste in toate
organismele vegetale, formeaza 50% din masa lemnoasa a arborilor , contribuie la formarea
membranelor celulare sI a tesuturilor de sustinere. Plante bogate in celuloza sunt:
bumbacul( 99,8%), canepa, inul, lemnul coniferelor.
Celuloza este o substanta solida, cristalizata cu aspect amorf, alba, indoora, insipida,
are slab caracter reducator, insolubila in apa sI alti solventi, solubila in reactivul
Schweizer( hidroxid tetraamino cupric)
Macromoleculele de celuloza sunt filiforme, au structura liniara, prezinta elasticitate sI
rezistenta mecanica in functir de gradul de polimerizare.
Fibrele de celuloza se formeaza prin unirea mai multor macromolecule prin legaturi de
hydrogen. Lungimea fibrelor depinde de specie sI de conditiile de extragere a celulozei:
fibrele din bumbac sunt lungi, pot fi toarse, cele din lemn sunt scurte.
In plante celuloza este hidrolizata sub influenta unor enzyme: : celulaza, celobiaza.

Importanta celulozei:
- celuloza are un rol fiziologic inportant, servind ca substanta de
sustinere pentru plante; se sintetizeaza in reticolul endoplasmatic, precum
si in aparatu Golgi.
- In rumenul ierbivorelor se gaseste o bogata flora de
microorganisme, care pot metaboliza celuloza, cu formare de acizi grasi
inferiori (in special propionic si butiric); acizii grasi inferiori sunt folositi
chiar de microorganisme, dar si de catre animal, servind ca o sursa
importanta de energie. Celuloza este hidrolizata de poliglucozidaza, care
scindeaza macromolecula de celuloza pana la celobioza:

Celulaza

Celobiaza

(C6H10O5)n+nH2O ----------- nC12H22O11 ---------nC6H12O6

Apoi celobioza hidrolizata de celobiaza pana la - glucoza

Celuloza este hidrolizata de celulaza si celobiaza, enzime absente in

organismul uman dar prezente in sistemul hepatopancreatic al melcului, in
unele ciuperci (Aspergillus).
- celuloza este putin utilizata, sub influenta florii intestinale si trece
prin tractul gastrointestinal in mare masura nemodificata.
- celuloza reprezinta materia prima folosita atat in industria
usoara cat si in cea alimentara.Obtinerea spirtului din celuloza, din lemn
are o mare insemnatate.
Intrebuintari ale nitratilor de celuloza:
-colodiu, un lichid transparent si incolor; se intrebuinteaza la acoperirea
ranilor cu suprafata mica, folosind o pelicula prin care nu pot patrunde
bacteriile.
-din celuloid, se pot face obiecte de larg consum ca: tocuri, creioane, rame
de ochelari, manere de cutit, papusi.
-piroxilina, dizolvata in dizolvanti organici si prin comprimare se obtine
pulbere fara fum.
Alte intrebuintari: obtinerea hartiei, precum si a filmelor artificiale.
-dinitroceluloza formeaza cu camforul celuloidul folosit in fotografie sI cinematografie;
-Trinitroceluloza este un explozibil foarte puternic; se foloseste sI pentru obtinerea
lacurilor
-Acetatul de celuloza reprezinta masa plastica.
-Xantogenatul de celuloza este matasea artificiala.
-Fibrele mercerizate.
Amidonul
Este cea mai raspandita poliglucida de rezerva din plantele superioare. Are un rol
important in alimentatia omului fiind , alaturi de celuloza , sursa principala de glucide.
Amidonul se sintetizeaza in procesul de fotosinteza , in frunze, apoi este transportat la
celelalte organe sI se depoziteaza sub forma de granule.
Continutul de amidon cel mai mare il au seminsele(40-75%); tuberculii contin 1418%, iar frunzele sI tulpinile sub 1%.
Granulele de amidon sunt formate dintr-un nucleu numit hil inconjurat de straturi
concentrice de diferite dimensiuni: mari la cartofi, mici la orez.
Amidonul este o pulbere alba, insolubila in apa rece sI solubila in apa calda, laracire se
gelifica.

Amidonul are doua componente structurale:

Amiloza reprezinta 20-30 % din masa granulei de amidon sI este formata din
resturi D glucopiranozice unite prin legaturi 1-4 glicozidice. Macromolecula de amiloza
este formata din 200-1000 de resturi de D glucoza. Masa moleculara a amilozei este de
10000-100000 amu; este componenta amidonului care se dizolva in apa rece;
Amilopectina este componenta predominanta a amidonului: 70-80% din masa
granulei. este formata din resturi de D glucopiranozice unite prin legaturi 1-4 glicozidice
in catena liniara sI 1-6 glicozidice in catena ramificata. Intre doua ramificatii consecutive se
gasesc 25-30 resturi de glucoza unite liniar. Masa moleculara a amilopectinei este de 1000001000000. Amilopectina nu se dizolva in apa rece.
Hidroliza enzymatica a amidonului se produce sub influenta 1-4 glucozidaza sI 16 glucozidaza
CH2OH

CH2OH

CH2OH

CH2OH
O

H
H

HO
O

OH

OH

OH

OH

Amiloza

CH2OH

CH2OH
O

H
H

unitate de maltoza

OH

OH

CH2OH

H
H

O
O

CH2OH

CH2OH

CH2OH

CH2

H
H

H
H

HO
O
H

O
OH

O
O

OH

OH

OH

Amilopectina
Ca urmare a acestor proprietati, amidonul se utilizeaza:
-

la fabricarea glucozei;

la fabricarea dextrinelor folosite in hrana bolnavilor de diabet, a alcoolului etilic, acidului

lactic, acetonei si butanolului;

la fabricarea hartiei;

in patiserie;

mediu de cultura pentru microorganisme;

in industria farmaceutica;

la fabricarea unor produse cosmetice (amidon de orez cu granule fine);

indicator in chimie;

ca apret in industria textila;

ca material liant in zugraveala, la fabricarea cleiului.

6.4. Heteropoliglucide
Hemicelulozele
Se gasesc in cantitati mari in lemn, paie, seminte , tarate. Ele insotesc celuloza in tesuturile
plantelor. Hemicelulozele functioneaza ca material de cimentare la trecerea din faza verde in
faza lemnoasa. Lignificarea are loc prin legarea componentelor glucidice de cele
bneglucidice( alcoolul coniferilic, vanilina).
Prin hidroliza dau oze: xiloza, arabinoza, manoza)
Substantele pectice.
Se gasesc in peretii celulari vegetali. Principala componenta este caidul D
galacturonic care se leaga prin legaturi 1-4 glicozidice. Substantele pectice au rol in
procesele de coacere, conservare sI prelucrare a fructelor.( obtinerea sucurilor, gemurilor,
jeleurilor).

Gume sI mucilagii vegetale

Sunt poliglucide complexe secretate de anumite plante: visin, prun, migdal cand scoarta
acestor pomi este traumatizata.
Mucilagiile se gasesc in seminte de in, secara.Ele dau solutii coloidale care in prezenta
earului se intaresc.. Prin hidroliza dau acizi uronici sI amestecuri de hexoze sI pentoze.