G L U C I D E L E

1. Consideraţii generale;
2. Nomenclatura şi clasificarea glucidelor;
3. Monoglucide;
4. Oligoglucide;
5. Poliglucide.

1
1. CONSIDERAŢII GENERALE

Sunt biomolecule constituite din C, H

şi O.
Ele se mai numesc zaharuri sau hidraţi
de carbon, deoarece multe din ele
posedă gust dulce şi au formula
generală empirică, (CH2O)n.
2
1. CONSIDERAŢII GENERALE

Glucidele constituie o clasă de

substanţe naturale universal răspândite
în organismele vegetale şi animale.
Sub aspect cantitativ predomină în
regnul vegetal.

3
1. CONSIDERAŢII GENERALE

Glucidele reprezintă 65-90% dintre

substanţele organice ce alcătuiesc
celulele şi ţesuturile vegetale.
La animale, acest procent este cu
mult mai redus şi constituie 1-5%.

4
1. CONSIDERAŢII GENERALE

Funcţiile glucidelor

 rol structural, ca fiind principalele

substanţe de susţinere pentru plante
(celuloza, chitina etc.); în ţesutul
conjunctiv şi membranele celulare - la
animale.

5
1. CONSIDERAŢII GENERALE

Funcţiile glucidelor

 rol în formarea compuşilor

intermediari implicaţi în sinteza altor
grupuri de substanţe (proteine,
lipide, acizi organici etc.).
sunt componente ale acizilor
nucleici.
6
1. CONSIDERAŢII GENERALE

Funcţiile glucidelor

 rol energetic – aprovizionarea cu

energie şi carbon a celulelor.
 reprezintă substanţe de rezervă
(amidon, glicogen etc.).
 Etc.

7
2. NOMENCLATURA şi
CLASIFICAREA GLUCIDELOR

Există mai multe clasificări ale

glucidelor:
I. După reacţia de hidroliză:
Oze sau monoglucide – glucide
simple, care nu pot fi hidrolizate;
Ozide – glucide, care formează prin
hidroliză două sau mai multe
monoglucide.

8
2. NOMENCLATURA şi
CLASIFICAREA GLUCIDELOR
În funcţie de numărul de monozaharide:
Oligozaharide – sunt formate din 2-10
resturi de monoglucide.
Poliglucide – formate din sute şi mii de
monoglucide.

După natura compuşilor:

Holozide – sunt formate numai din resturi
de monoglucide (aceleaşi sau diferite);
Heterozide – alături de monoglucide mai
conţin şi alte resturi de substanţe neglucidice
(alcooli, fenoli, alcaloizi, pigmenţi etc.) numite
agliconi.

9
2. NOMENCLATURA şi
CLASIFICAREA GLUCIDELOR

După solubilitatea în apă:

Solubile – monozaharide, dizaharide;
Insolubile – majoritatea poliglucidelor (de
exemplu, celuloza).

După structură:
Cristaline – monozaharidele, dizaharidele;
Amorfe – polizaharidele, de ex., celuloza.

10
3. MONOGLUCIDE

- sunt substanţe, care conţin în

molecula sa o grupare
carbonilică şi una sau mai multe
grupări hidroxilice.

11
3. MONOGLUCIDE

Cele mai răspândite monoglucide sunt

triozele, pentozele şi hexozele.
Tetrozele, octozele şi nanozele se
întâlnesc în cantitate foarte mică în
organismele vegetale. Ele apar de obicei, ca
produşi intermediari în diferite procese
biochimice de importanţă majoră (de ex.,
fotosinteză, degradarea anaerobă şi aerobă a
glucidelor etc.).
12
4. OLIGOGLUCIDE

Oligoglucidele reprezintă 2 - 10
monoglucide unite prin legături glicozidce.
Legătura glicozidică se formează prin
eliminarea unei molecule de apă dintre
hidroxilul unei monoglucide şi o grupare
hidroxilică aparţinând altei monoglucide.

13
4. OLIGOGLUCIDE

Clasificarea oligoglucidelor
După structura lor:
a) Diglucide (de ex., maltoza, trehaloza,
lactoza, celobioza, zaharoza etc.).
b) Triglucide (de ex., rafinoza, maltotrioza).
c) Tetraglucide (de ex., stahioza).
d) Etc.

14
5. POLIGLUCIDE

Poliglucidele sunt substanţe

macromoleculare formate dintr-un
număr mare de resturi de
monoglucide, unite prin legături
glicozidice.
Ele se întâlnesc atât în organismele
vegetale (unde predomină), cât şi în
organismele animale.
15
5. POLIGLUCIDE

Poliglucidele au rol important ca

substanţe de rezervă (amidonul,
inulina, glicogenul), sau ca substanţe
mecanice (celuloza, hemiceluloza
etc.).
De asemenea, poliglucidele
reprezintă însemnate materii prime
pentru industria uşoară şi pentru
industria alimentară.
16
5. POLIGLUCIDE

Poliglucidele sunt substanţe

solide, cristaline, cu aspect
amorf. Se prezintă sub formă
de pulberi albe, insolubile sau
greu solubile în apă.

17
5. POLIGLUCIDE

Celuloza este o poliglucidă specifică

regnului vegetal, reprezentând un
glucan. În fibrele de bumbac constituie
– 99,8%; în fibrele de in, cânepă şi
lemnul coniferilor constituie 60% etc.
Cu vârsta, plantele îşi măresc
conţinutul de celuloză.

18
5. POLIGLUCIDE

2. Amidonul (glucan) - cea mai

importantă glucidă de rezervă din
plante. Are un rol foarte important în
alimentaţia omului şi animalelor,
reprezentând alături de celuloză sursa
principală de glucide. Formarea
amidonului are loc în rezultatul reacţii
de condensare a glucozei:
n C6H12O6  (C6 H10O5)n + n H2O
19
5. POLIGLUCIDE

Din punct de vedere al

compoziţiei chimice, amidonul
reprezintă un amestec de două
polizaharide:
amiloza şi
amilopectina.

20
5. POLIGLUCIDE

Amidonul este întrebuinţat: în patiserie;

în industria textilă; la fabricarea glucozei;
la fabricarea dextrinelor şi alcoolului
etilic; ca material liant în zugrăveală, la
fabricarea cleiului etc.

21
AMG II A

 Basalic Elena
 Chirita Alexandra

22