Instrumente de cercetare

CHESTIONARUL
ANCHETA SOCIOLOGICĂ
 Ancheta sociologica reprezinta o metoda de
cercetare a realitatii sociale bazata pe tehnici de
producere a datelor cu ajutorul intrebarilor puse
de investigator si al raspunsurilor formulate de
subiecti.
 Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt
variate incepand cu fenomenele subiective si
terminand cu fenomenele obiective .
 Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice
avem de-a face cu sondajul de opinie
SONDAJUL DE OPINIE:
 Sondajul de opinie publica este un tip de
cercetare sociologica de teren, care are scopul de
a cunoaste orientarea, centralitatea si
intensitatea opiniilor impartasite in comun de
diferite straturi si categorii de populatie.

 In aplicarea anchetei sociologice folosim

interviul sociologic si chestionarul
administrat.
 CLASIFICAREA CHESTIONARELOR
 Dupa continutul informatilor adunate:
chestionare de date factuale si chestionare de
opinie.
 Dupa cantitatea informatilor :chestionare
speciale si chestionare omnibus.
 Dupa forma intrebarilor:chestionarele cu
intrebari inchise,chestionarele cu intrebari
deschise si chestionarele cu intrebari atat inchise
cat si deschise
 Dupa modul de aplicare :chestionare
autoadministrate si chestionare administrate de
operatori de teren.
 Chestionare de date
factuale
 Sunt de tip
administrativ,referitoare la fapte
obiective ,ce pot fi observate direct si
verificate de alte persoane
 Formatul este in general
standard,imprimate de obicei cu
negru pe hartie alba
 Informatiile obtinute din astfel de
chestionare nu pot fi puse la
indoiala;cu exceptia cazurilor
intentionate
 Intrebarile pot fi grupate in
:intrebari de cunostinta si de
clasificare(identificare)
 Este recomandabil ca intrebarile de
identificare sa fie plasate la sfarsitul
chestionarului
Chestionare de opinie
 se refera la datele imposibil de
observat direct:opinii
,atitudini,motivatii etc
 urmaresc atat cunoasterea
opinilor cat si a intensitatii lor
 Principalul risc e ca respondentii
sa ascunda ce gandesc sau simt cu
adevarat
 Cele mai evitate raspunsuri sunt
cele legate de domeniul politic dar
si de relatile cu sefii sau cu
oamenii de care depind .
 Acest fenoment este produs din
cauza ca :a)oamenii nu stiu ce cred
cu adevarat,;b)nu au capacitatea
de a exprima ce simt sau gandesc
cu adevarat,c)teama de a le fi
divulgata identitatea sau
neincrederea in operatorul de
teren;d)presiunea sociala
Chestionare speciale
 Chestionarele care au o
singura tema
 Se aplica mai mult in
studierea pietei sau al
comportamentului
electoral
 Sunt destinate pentru a
pune-n evidenta anumite
fenome ci nu pentru a le
masura sau explica.
 Se recomanda in anchetele
si sondajele efectuate prin
intermediul presei scrise
si al revistelor.
Chestionare omnibus
 Chestionarele care au mai
multe teme
 Sunt cele mai intalnite in
practica sociologica,fiind
cele mai relevante si mai
ieftine
 Superioritatea lor rezulta
din faptul ca surprind atat
fenomenele sociale cat si
interactiunea si
conditionarea acestora
 Aspectul cantitativ ajunge
sa se raporteze tot la
aspectul calitativ
Chestionare cu intrebari
inchise
 Se mai numesc si chestionare cu
intrebari precodificate
 Nu permit decat alegerea
raspunsurilor fixate dinainte in
chestionare
 Reduc libertatea subiectului,acsta
trebuind sa se includa intr-o
anumita categorie prestabilita
 In cazul chestionarelor cu
raspunsuri precodificate multiplu
se adauga la sfarsit si varianta
“altele”
 facilitea analiza statistica a
datelor,permit aplicarea unor
chestionare cu multi itemi
 Sporesc securitatea respondentului
Chestionare cu intrebari
deschise
 Se mai numesc si chestionare
cu intrebari libere sau
postcodificat
 Avantajul obtinerii unor
raspunsuri individualizate,
punandu-se accent pe
particularitati
 Acestea ii dau respondentului
ocazia de a-si exprima cu
adevarat problemele si opinile.
 Au dezavantajul de a fi mai
greu de codificat si de descarcat
 Un alt dezavantaj e ca sunt
chestionarele cu cele mai multe
non-raspunsuri
CHESTIONARELE AUTO ADMINISTRATE

 Presupun inregistrarea raspunsurilor de insasi persoanele

investigate
 Prin autoexaminarea subiectii se pot exprima mai bine si sunt
mult mai sinceri
 Acestea sunt :chestionare postale,chestionare publicate in
ziare,sau ca anexe la diferite marfuri vandute
 Chestionarele postale trebuie sa fie formulate foarte simplu
iar tehnica de raspuns foarte bine explicata .
 Sunt insotite de obicei de o scrisoare in care se explica scopul
cercetarii
 Chestionarele publicate in ziare sau reviste releva si mai mult
limitele chestionarelor autoadminstrate
 Acestea sunt foarte greu de utilizat in scopuri
stiintifice,abundand in non-raspunsuri in raspunsuri
ilustrative
 Chestionarele ca anexe la diferite marfuri vandute sunt mai
degraba o modalitate de a face reclama produsului vandut
decat de a studia piata.
DEFINITIE:
 Chestionarul reprezinta o tehnica si un
instrument de investigare,constand intr-un
ansamblu de intrebari scrise,ordonate logic si
psihologic care determina raspunsuri ce urmeaza
sa fie anchetate
STRUCTURA CHESTIONARULUI:
Intrebari
introducti
ve

Intrebari
de Intrebari
identifica de trecere
re

Intrebari Intrebari
de control filtru

Intrebari
Intrebari
“de ce “
bifurcate
Intrebarile introductive
 Au rolul de a sparge gheata
si de a da respondentului
sentimentul de incredere in
anchetator
 Vizeaza probleme asupra
carora oamenii isi pun
intrebari dar nu abordeaza
problemele esentiale ale
chestionarului
 Se recomanda ca prima
intrebare sa fie inchisa
,permitand subiectului sa
raspunda fara mari eforturi
Intrebarile de trecere
 Au rolul de de a marca
aparitia unei noi grupe
de intrebari referitoare
la o alta problema
 In unele chestionare
aceste intrebari sunt
inlocuite cu o punere
adecvata in
pagina,distatandu-se
grupurile de intrebari
 Se mai numesc si
intrebari tampon
Intrebarile filtru Intrebarile bifurcate

 Au o functie opusa  Separa sensurile “pro” si

“contra” din raspunsurile
celor de trecere subiectilor
 Au rolul de a opri
 Spre deosebire de
intrebarile filtru nu opresc
trecerea unor categorii subiectul de a urma
de subiecti la succesiunea intrebarilor si
nici nu califica
intrebarile succesive raspunsurile
 Uneori reprezinta un
 Sunt foarte utile cand
intre sensurile pro si
“control al calitatiii “ contra se intercalaza
raspunsurilor intrebari care ar ingreuna
fluxul normal al anchetei
Intrebarile “de ce “ Intrebarile de control

 Au rolul de a provoca  Au rolul de a verifica

explicatii in raport cu fidelitatea si consistenta
diferite opinii exprimate opiniei exprimate
 Aceste intrebari
presupun justificarea  Nu aduc niciodata
raspunsurilor infomatii noi
 Valoarea lor este foarte  Dau asigurari despre
scazuta,considerandu-se gradul de intelegere al
ca valoarea unui intrebarii de catre
chestionar este invers respondenti
proportionala cu
numarul intrebarilor “de
ce” existente
TEHNICI DE STRUCTURARE A CHESTIONARELOR

 Tehnica palniei
:presupune trecere de la General
general la particular
 Presupune raspunderea
mai intai a unor
intrebari libere si apoi Particular
inchise
 Tehnica palniei
rasturnate presupune
trecerea de la Particular
particular la general
 Este recomandata
pentru chestionarea General
persoanelor cu grad
redus de scolarizare
FORMULAREA INTREBARILOR :
 Tehnica chestionarului incepe cu tema anchetei
difinita teoretic ce trebuie apoi delimitata conceptuala
creandu-se un set de indicatori
 Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara,concreta
sa respecte regulile gramaticale si topica frazei
 Intrebarile trebuie sa fie cat mai scurte posibil
 In formularea intrebarilor trebuie evitate negatiile
 In unele cazuri pe langa intrebarile directe se poate
apela si la intrebari indirecte,citate sau desene
 In formularea intrebarilor se recomanda evitarea
neologismelor,a arhaismelor,regionalismelor sau a
jargonului