Sunteți pe pagina 1din 2

tlezv;iluirrtl lrstlcl e:l ic:rcil:ttcit contpal':rl ivll rr rlillrilclor slrrtcluri ol'grutizu(iorralc.

in

Mtl'cir lll.itlrlic: qi in ultc 1iIri, cre$terea rrurrriit'ului tlc lbtttrlltri irnplicAnd mai multe lgcrr(ii lir(11 rlc cliltritc intervengii sociale a irrlcrrsil'icirt rrovoia de analizd, procesual5, rlt'o:rrccc o ilt{elcgere operafional5 a sisterrrckrr' 5i orgalrizlrii unui partener poate fi
linrrl:urrcrrtalil perttru dezvoltarea practicikn'tlc ltrcru viitoare gi pentru ameliorarea cliclrcitIlii. Dc cxemplu, in Marea Britanie, :rrrtoritlllilol' .judiciare din sectorul penal li s(' crrc llctuitlrlrcute sd lucreze cuun numdr tlt' irlli lilrniz,ori de servicii, cum sunt serviciile tlc silnlltate, de educatrie sau serviciile socirrlc. inlolegerea modului cum operc;rzil lrccslc sisteme pentru a face posibilS irr prircticll o itsemenea interac{iune ar putea li o crxrrptxrentl fundamental[ a evaludrii

fi reaclia pe care o genereazi o anumiti initriativl sau contexful in care opereazd., $i, in funcfie de aceasta, analiza procesual[ ar trebui folositi ca parte dintr-o evaluare mai ampl5 a unui proiect.
cum ar
Helen Pole
amlizdcost-beneficii, cercetare aplicat[, cercetare de evaluare, cercetare legatl de politici, cercetare organizalionali, studii de bune practici
as

)iscrc:plrrr(clc tlintrc dcscoperirilc f?tcutc 1xrt" l'i atribuitc altor variabile, de altd naturl,
I

Concepte

ociate

Irt c:crccliilttt- ;trt:tlr-r sli lrrttrlt/.c/,t' tlill ttott rrl sct rlc thtlc l)e citrc lc-:t cttlcs ltlttct'iot' ori sil lilloscltsci't ult sct clc tlittc ctllcsc tlt: alt ccrcetf,tor sau dc o cchipil dc ccrcctlitori. Ibhnica poate fi dil'crentriatir dc mctaittraliz5, care igi propune sl centrahzeze rezultatele deja interpretate obginute in urma unor studii primare; in contrast, analiza secundarl igi propune sI reinterpreteze setul de date originale in raport cu o intrebare
I

st'lrs t':;lt' ;rrrr llrl;r :;rrci:tl:1 1lt'ttt't';tl;-t (( irttr'tttl ,\t tt i t t l,trl lr'l' ) r t tl t'r:;tt'i t tslt tlt' ;tt'tttlt't tt ir' t,'t t i t

tk' lrt ('t'rtlt'ttl Nlt(iorurl tlt' ("t'l cctiu'c tlirr ('lric:rgo. l)c1i, ;ll'irl trlrtli(it',
:urtcr"it':rni

i.tttitlizlt sccurttllu'ii it lilst irlllicirlii ilt tttltt t' partc pc scttu'i dc date catttititlivc. :ttt;rliztt

seturilor clc date calitativc lt iltcc;rttl irr ultimii ani sd se bucure de o atclr[ic sporil;1. O colectrie de seturi de datc cltlilrrlivt'
,,Qualidata" - este in prezent clisllorlilril:i in arhiva de date din Marea Britltlric, lisst'r
(www. qualidata. essex. ac. uk) . Dupd accesarea unui set de clatc lttlccv:tl, urmltorul pas este pregitirea slt ;'rcttlt'tl lr li analizat din nou, ceea ce ar putctt ilrrplic:r

de cercetare noud.

Primul stadiu al analizei secundare este


obtrinerea unui set de date adecvat. Seturile

Lectu ri-cheie
Laycock, G. (2002),,,Methodological issues in working with policy advisers and practitioners", in N. Tilley (ed.), Analysisfor Crime Prevention, Cullompton, Devon : Willan. Pawson, R., $i Tilley, N. (1997), .Afl introduction to scientific realist evaluation", in E. Chelimsky gi W.R. Shadish (ed.), EvaluaOaks,

de date sunt disponibile in baze de date, care confin informalii despre contextul fiecdrui set pe care il oferf, (perioada cAnd au
fost culese, tehnicile de egantionare folosite

clicrrcitillii in ce privegte reducerea crirrriurl itrllii qi reabilitarea infractorilor.

$.a.). Seturile de date disponibile astfel sunt inalt calitative, adesea reprezentAnd rezultatul experienlei indelungate in culegerea datelor acumulatl de echipe de experfi

Evaluare
An:rliz,l procesual5 poate indeplini o func-

tionfor the Twenry-First Century, Thousand CA: Sage, pp. 405-418.

foarte califica[i. Principala bazd de date din Marea Britanie este Arhiva Natrionall de Date, gdzduitl de University of Essex
(www. data-archive. ac. uk) . Maj oritatea [dri-

recodificarea variabilelor originalc (s:t t't' i ttir realizabilS cu ajutorul pachetului tlc soliwrtr t' statistic SPSS). Stewart ( 1984) a cvitlcrr(i:rl o serie de intreblri care ar trcbtri tttlt't'sltlt' inainte de inceperea unei attitliz.c st'ctlrt dare, printre care: care a lilst sco;rtll cct' cetdrii originale ? Ce prclccdur:'i tlt' t'5rtrt tionare a fost fblosit5'/ Cc irtlirrrrurlii s ;ttt cules? Este setul original dc tlitlc vrtlitl 5i

fidel

(ic lirirrtc ilnportantd, de sine st5tdtoare, irrlruciit ii ajut[ pe finantratorii cercetdrii sI


irrlclerrgil lnai bine cum funclioneazd, praclic propria agenfie, dar gi cele ale parteneriku'. Dc aserlenea, poate evide4ia gi egecurile organizalionale care au obstruclionat rcirlizarca unui proiect. Analiza procesuald ;xrirtc fi esenfial[, de asemenea, pentru discrninarea bunelor practici, dat fiind cI rcproducerea poate fi ineficienti in orgarrizllii cu procese diferite. Totugi, expuncrca diverselor practici locale poate comprornite, prin ea insdgi, intregul proces de ccrcetare, deoarece sugereazl c5, in terrncni de rezultate li ef-ecte, nu sunt comparatc entitilti dc acclaqi ltl. (lhilr rlucll in urtclc cil'cun'tsturt(c varia-

lor dezvoltate au c6te o bazd nalional5

de

ANALIZA SECUNDARA
Definif ie
Analiza ulterioarE a unui set de date deja existente, cu scopul de a rlspunde la o intrebare de cercetare distinctd de cea pentru care au fost culese datele initrial qi de a genera interpretlri gi concluzii noi.

date similar5. AtAt seturile de date guvernamentale, cAt gi cele culese de academicieni gi sociologi sunt resurse importante pentru

Evalurare
Analiza secutrdard este o tclrrrici irtrlror' tantd pentru anumite tipuri dc cct'cclltl'e,
cu precddere in studiile carc ttcccsil:.i tl;rtcr longitudinale sau la scarit ln:tro. Iltiliz;rrcrr datelor culese de cl echipir dc cxpt'r'(i tttt doar maximizeaz'a calitatca clitie lot', ci st' dovedegte $i rentabilir din ptlltcttll tlc vctlcrt' al costului gi al tinrpului. SctLrrilc rrrttplt' de date confin adesczt o varictittc tlc irrlirr rnatii care nu sunt exhattstivc itt rltptll'l ctl o intrebare de cercetare particulltt':i. l)c tlt' o parte, attztliza sccundarl"t lhcilitc:rzl'i sttr diul in cazurilc irt caro clatclc llcc:u;:llc lll fi prca costisittl:trc q;i i-ar lttit pt'ctt ltttrll tintp ccrccliilol'ultti sl't lc ctrlcirgii sirtl',trr, ilrr'pc: tlc:rltir pltt'lc, po:tlc lltt'c posilrrl lrcccsttl l:t :uttltltilc poptll;t(tt rl;tlol il;t. lrttt

analiza secundar[. Seturile de date pot fi continue - culese in mai multe rAnduri de-a lungul unei anumite perioade - sau ad hoc culese o singurl datf,, pentru a rdspunde la o intrebare de cercetare specific[ (Procter,

1993). Un exemplu important de set de


date continue este cercetarea realizatd de guvernul britanic asupra familiilor (General

Household Survey

GHS), efectuat[ in

fiecare an incepAnd din 1,97I. Un exemplu


de anchetd ad hoc este ancheta asupra situa-

Caracteristici
Utilizarea analizci sccundare ilr cazul datelor din anchclc clc lrr:u'c :urvcrguri-r, Iillosind clc ll'ccvcltli
tchnici tlc alurlizli stlrtislic;i, cstc ciil sc poate ;i lr lir:;t lrilrt. rklcrrntclttalil.

(iilc clcctclor urui llnriccl ;lol l'i ;rtribuite


p:rr(i;rl proccstkrr ltllcl'tt;tlivt' tlirrtr'('
()r'l-lit-

triei femeilor pe pia(a rnuncii (Women and Employment) realizati in l9B4 de Oficiul de Evidenfi qi Ccrcctarc l lbprrll(ici. Alte scturi dc cl:ttc ltu losl gcltcl'ttlc irr lrtocl dcli-

niz:r1ii, :rr-'c:sl lrrclu tttt :tl lIclrtu sltl)t :rt'slinurl.

bcritt ctt sc<tpul tlc :t st't'vi t':t t't'stlt's(' l)clllftl :uutlizc sccttlttlitl'tt: tttt t'lt'ltt;tltt itt ltccsl

;i sin rpu, tlilrrc:rrsiulri i sclul.ik u. rtc tl;rlc tlispr r lribilc lrtlcscu (l)l'octer., l99.}). I)c irsclnc_ ncir, llrin acccsul lir scluri dc cllrlc continuc l)t'ccunl CIIS, sunt lircilitatc stutliilc longi_ Irrrlirurlc. in loc sir f ic nevoit se1 planifice
ctrlcgcrca unor date primare, analistul secun_ tlrrr cste liber sd se concerttreze asupra

Lecturi-cheie l)llc, A., Arbcr, S., $i procter, M.


(19gg),

Doing Secondary Analysis, Londra: Unwin

:ut:rlizei gi a interpretlrii. Apar insd gi o serie de neajunsuri atunci t'tnrl sc evalueazd, analiza secundarl. Cer_

Hyman. Hakim, C. (1982), Secondary Analysis in Social Research : A Guide to Data Sources and Methods with Examples, Londra: Allen and

Unwin. Procter, M. (1993), ,,Analysing other resear_


chers' data", in N. Gilbert (ed.), Researching Social Life, Londra: Sage, pp. 255-269.

t'r'tlllorul nu este capabil sd ia decizii pri_ vilrtl rrretoda de culegere a datelor gi, de
it('rclt, trebuie sd fie atent sd evalueze seful tlc tlirtc original in func1ie de o serie de rrspcctc-cheie (cum sunt cele identificate tlc Stcwart, 1984) pentru a putea hotlri
tl:rr:tl lrcesta este sau nu potrivit pentru noua i r I I rcblr re de cercetare. in analizasecundard,

Stewart, D.W. (1984), Secondary Research: Information Sources and Methods, Beverly

Hills, CA:

Sage.

ANALIZA TCXTUALA Definilie


in cercetarea social5 termenul
se ref-erd la o metodl de analizd, a confinuturilor docu_

existll intotdeauna pericolul de a adapta ilrtrcllurea de cercetare astfel incdt sI se


;rtrtrivcascl cu datele (procter, Ig93). Lipsa corrlactului cu cercetltorii primari poate fi o pnrbleml dacl se nasc intreblri supli_ rrrclrt:rrc despre contextul culegerii datelor,

tr':unlrttlirut 1tt'ilt cltl'c :tccsl lttct'tt tlt:vittc llosillil. Scrtrioticit (sutt sclttiologiit) lttlltrgll ll accasta al'intra(iit ci't :tccst clialog irrrlllicil o ,,decodif icare" a catcg,oriiltlr folositc dc cci care au produs tcxtul. in formularea lui Saussure, semiotica este studiul semnelor culturale in raport cu codurile culturale prin intermediul cdrora sunt organizate. Semnele lingvistice (litere gi cuvinte) sunt organizate dupd coduri gramaticale gi semantice in propozigii cu sens, astfel c[ toate celelalte semne culturale inclusiv cele care sunt formulate lingvistic trebuie vf,zute ca fiind organizate dupd codurile specifice lor in relatiri narative gi forme de discurs. Din acest punct de vedere, interpretarea textului confinut intr-un document implic[ o decodificare a semnelor care au fost codificate in constructia sa. Scriitorul semiotic cel mai influent in ultimii ani este Barthes, iar analizele sale
deosebite sunt cele folosite cel mai frecvent inanalizatextual[. Barthes a frcut distinclia intre sensul denotativ gi sensul conotativ al unui semn. Cel dintAi se refer[ la intrelesul

e tllll sitllll l)it'ltl lolopqt'ltliilc rilc. lrlrttt'lt'. li obiccle lc tlc tllliccl cttllttt'itl ot'icc I)r' ttct'c:t, c()nsunr,

trottltttgvn-ltt t' tlt' tltst'ttts,

carr: tr':ulsrtrilr: tnt lttcslti ltoatc l'i stl;ltrs tttrci

analizc lt:xluillc. O slrcirul principaltr a atletlizci tcxlturlc este, prin urmarc, sf, descopcre rcla[iilc tlc putere prin dezvf,luirea acesttlr disttlrsio ndri, demonstrdnd dacf, un tnit tlitl'ccltl'c reflectl pozitria opresorului sau a cclt"ti o;lri mat. in aceasti privintr5, lucrarea lui lJartlres are o inten[ie similarl celei a lui Manrlltcirrr.

inrlddcinat[ qi ea in hermeneutic2l, a crlr'tri


sociologie a cunoagterii contrasta cutto:t5lc rea ideologicl a celor puternici 1;i cttltttitry terea utopicd a celor lipsigi de putcrc.

Evaluare
Datoritd sensibilit5lii sale la cotttcxttrl ctrl tural, analiza textuald deptr5e gtc n ttl I tc tl i t rc
rr

cin'c nu sunt abordate in adnotlrile pre_ vizulc in baza de date relevantl. Aceastl problclnl a contextului procedurilor de cule_ gcrc a datelor originale poate fi deosebit rlc irrrportantl in reanalizarea seturilor de tktlc calitative ; de fapt, s-a ridicat intreba_ lcir dacd este posibil ca un analist secundar sii in(eleagl corect datele calitative in a oilror culegere nu a fost implicat. Cer_
cet.ltcrrul care se lanseazl intr-o analizd sccundard trebuie sI gtie care sunt cerinfele ctice gi in ce m5sur5 procedurile etice originale (cum este cea a obtrinerii consimlIrnAnrului in cunogtin(d de cauzd) se aplicl gi la noua analizd in curs.

mentelor, care folose$te proceduri calitative

limitdrile analizei de conginut. Ditr i;i ll.c gi ea propriile probleme distiltctc. ()r'ic'c
lectur5 a unui text reflectd punctul tlc vctle l't'

pentru a aprecia semnifica{ia unor idei gi


infelesuri particulare din document. Ea contrasteazd, cu analiza de contrinut.

Caracteristici
Analiza textuald igi are rldlcinile in tradifia

hermeneutici

a interpretlrii textuale gi,

Claire Hewson
Concepte oso<'iulc: arhive de date, ar_

mai recent, este organizatl in jurul proce_ durilor particulare implicate de munca de semiotic5. Filozofia hermeneutic[ accen_ tueazd faptul cd interpretarea unui text tre_ buie sI se facd intotdeauna din punctul de vedere particular al cititorului. Inferenla sensului este posibili doar prin raportarea

pe care il are un semn in virtutea faptului c[ descrie gi interpreteazd lumea indicAnd spre ceva anume gi etichetAnd acest ceva: semnul denotd un obiect cultural. Sensul conotativ al unui semn const[ din gama de infelesuri asociate pe care acesta le declangeaz[ in mintea cititorului sau audientrei: orice denota(ie particulard are, de asemenea, anumite conotalii. Un mesaj care depd$e$te simpla denota[ie gi este structurat in jurut sensurilor conotative pentru a transmite un mesaj particular este, pentru Barthes, un ,,mit" - termen pe care autorul il pre-

al cititorului, iar semiotica ttu it litl'ltizltl incl o bazd, clard cu care s2[ poatll l'i dclttott strati validitatea unei lecturi parlictrl:tl'e. Solu(ia lui Barthes a fbst sil itcccrttttczc criteriul coerenlei : dactr lccturit ulttti tcxl produce o relatare coerentl 5i sistcltt:rlicil,
atunci aceasta este cea prel'crattr, ilt colt ditiile in care celelalte lucruri surtt cgrrlc. Nu este clar insd de ce coerclltit ar tt'clrtti sI serveascf, ca un atare criteriu. IIttr-ittlcviil', Derrida Si alti scriitori poststructurrrli;li rttr subliniat gi ei faptul ctr textelc tincl sil l'ic, intr-o mf,surf, mai mictr sau tlt;ti llllll't:, incoerente gi ei considertr ctr sitrciltit ilttcl' pretativ[ implici dezvlluirclt r,ltlol' :rslli'l de inconsistenle gi incoercttlc. .lolut Scoll
Concepte u:;ot'iute
anaI

ferf, termenului marxist ideologie. Un mit

este

o form[ de

comunicare

in

care

hivc dc date culillrlivc, colrsinr{llrnant in


curroq;ti n{il cle

textului la alt cadru de referint[ gi prin intrarea in dialog cu textul. Trebuie sI

sensurile culturale sunt structurate astfel incAt sI transmitl un mesaj particular celor

ciruzli,

tl:

rlc, cl ic;I, rnc liur ltir I i zil,

Sl)SS, slutistici ol'ici:rlr., vlrlittitrrtc

ringl in care a fost produs, iar cadrul de rel'crin[ii propriu cercetltorului devine

in(elegem un text inlelegAnd cadrul de refe-

il v5d, aud sau citesc. El este ,,distorsion:rt" dc cerinlele rclaliil<tr dc putere pe carc lc irnplicir. Aturlizlr l)c cilrc o lirce Illrtltcs rrtitului sc cxlirrtlt' r5i llt lirrnlclc
care

: anitlizit tliscttl'srtltli,
t't'

analizl dc conlirtut, ultalizil clttcttlttcltlltl'it.


izil istoricll.
utut
I

izil ltarittiv11. ccl'ct:l:t