UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

DEPARTAMENTUL DE TIINE SOCIALE I ALE COMUNICRII

Program de studii: Comunicare i Relaii Publice
Disciplina: Metode de cercetare n tiinele comunicrii
An univ. 2011-2012

Cursul 12-13
Analiza de coninut1
1. Tipuri de documente sociale
2. Etapele analizei de coninut
3. Analiza frecvenelor
4. Analiza tendinei
5. Analiza evaluativ
6. Analiza contingenei

Bibliografie
AGABRIAN, Mircea, Analiza de coninut, Editura Polirom, Iai, 2006, cap. 3 (fotocopie)
CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetrii sociologice, Editura Economic, Bucureti, 2004 (pp.
542 569
ILU, Petru, Abordarea calitativ a socioumanului. Concepte i metode, Ed. Polirom, Iai, 1997 (pp.
134-161)

Pentru prezentarea acestei teme este folosit cap. III Analiza de coninut conceptual (cantitativ) din volumul Analiza
de coninut, autor Mircea Agabrian, Editura Polirom, Iai, 2006, (fotocopie, pp. 41-95)

do tltsitlrolrt:'l'rrr(:ltlloscuesle coordonata
Antropologle
sr.tciologio.
lirrrrir()0//rr1;ntnt.
(catedra
Mtrcoa Agabrian este profesorla Facultateade Drept 9i gtiinle sociale
A
i i D e c e mb ri e1918"di n l ba l ul i a'
i o A s is t enlaS oc i a l A)a U n i v e rs i ta l,,1
t k r lio<:i o l o g $i
al
I r;t0oxporlevaluatorcrrrcsrs, membrual Asocialieisociologilordin RomAnia9i '
al
sociologice
Europenede sociologie;directoral centruluide cercetdri
Ar;o6iirlioi
Annales
revista
Urrrv0rsitalii
,,'l Decembrie1918" din Alba lulia 9i redactor-gefla
Aputensis(seriaSociologie)a aceleiagiuniversitdli.Domeniide comUttrvcrsittttis
a
potrrrrlilgi preocupdri:cercetareacalitativda socialului;metodologiaintegrativd
politic6;
sociologie
comunic6rii;
(:(,r(;{)trlrit
calitative9i cantitative;sociopsihologia
(ie conllnuta mesaielorcomunicdrii9i a textelorpolitice;sociologiaeducarrrrirlrzir
activitatede cercetaregtiinlifica,publicandnumeo impresionantd
lror A tlosfdrgurat
dintrecareamintim:Sociologie(Universitatea
rrrrr;rrirrli<;ole
Eilucraride specialitate,
a
1918",Alba lulia, 1999); Mititariifi politica.o sociologiepoliticd
..I l)rrt:rrrrrbrie
de
autoevaTeste
Sociologie'
2000);
Irtrltrtltttoftlerilor(NapocaStar,Clui-Napoca,
Decembrie1918",Alba lulia,2000);lntroducere
(Universitatea,,l
Iil.tt.,i;tr:rt:stomalie
O abordareprac'
trt;;trrrrltt
lxililica (NapocaStar,Clui-Napoca,2000); Comunicarea'
Cluj-Napoca'
(Napoca
Star'
Sociologie
2000);
t,rir (Nirl)ocaStar, Cluj-Napoca,
(Universitatea
practicdt
metodd
Teorie,
(,'(.,,cetarea
9i
calitativda socialului.
;'o()()),
1918",Alba lulia,2002);Autopercepliaunei noi condiliistudenlegti:
,.t I)rrr:0rrrbrie
(NapocaStar,Clui-Napoca,2Q02);
ta distanla.O cercetarecatitativista
trtvttltttrtiintul
cercetareacalitativaa socialului'
2003);
lagi,
European,
!ttr:nolottiegenerald(lnstitutul
Parteneriategcoald-familie'
200a);
lagi,
European,
(lnstitutul
t)t,:;i(trrsi performare
European,lagi' 2005)'
Institutul
Millea,
V.
(in
cu
colaborare
caz
de
t:.rrtunitate.Studiu

MirceaAgabrian

ANALIZA
DE CONTINUT
5

Studiuintroductiv
de Septimiu
Chelcea

O 2006 by EdituraPOLIROM
w ww .p o l i ro m . r o
I rlrt u raPOL IRO M
lirgi, B-dul Carol I nr' 4, P.O. Box 266, 700506
l. C. A r it ian u n r.6 , e t.7 , a p ' 3 3 ;O' P' 3 7 ' P ' O' B ox 1-728'
tt r ic u re g tiB-dul
,
01, 017 4
ooscriereaCIP a Bibliotecii Nationalea Romdniei:
M I RCE A
A GABR IA N,
An a |i z adec onlinut / M i rc e a Ag a b ri a n ;s tu d i u i n tro d.deS epti mi uchel cea.,
l; rg i Po l i rom2006.
ISBN: 973- 681- 888-8
I Ctrelcea,SePtimiu(Pref.)
i l | (i
I ' rrttl rtt l rrr I I O M A N I A

POLIROM
2006

3
Capitolul

Analiza de confinut concePtuali

(cantitativi)

Procesultipic al analizei de confinut conceptuale

direcliile pe care s-a mers
T. Rotariu (1986) atat| cd'unadintre
documentelor

in analiza

esteanalizacantitativ5,alcf,reiobiectivfundamentalilconstituietransformareainformatrieidescriptiv-discursiveadocumentelorinunititi(entit61i)
numirabilesau,eventual,mdsurabile,dupdanumiteinsuqiri(1986,p.133).
A' Neuendorf (2002' pp' 49-52)
Pentru arealizaacest lucru, Kimberly
consider[c6trebuies[parcurgemnou[pagisemnificativi.Oimportanta
distinclieinacestp.o,..oreprezintibifurcareaceaparelapaqii4giT
umand sau codarea cu ajutorul
datorit[ deciziei de a adopta codarea
comPuterului'
1. Teoria Ei rafionalitatea cercetlrii
va fi analizat qi de ce ?
' Ce continut
oExistf,anumiteteoriioriperspectivecareindic[faptulcdconeste imporlant de studiat?
linutul mesajului din text
revedere a literaturii
in bibliotec[ este necesar[ pentru o
' Munca
anterioare'
9i a rezultatelor cercet6rilor
ce leagi analiza de continut cu
integrativ
folosi un model
' Vom
altedatei;icarepermiteindicarearelafilorcucaracteristicile
sursei sau recePtorului ?
?
o Avem fbrmulate intreb[rile cercet[rii ? Ipotezele

ANAI t,/A t) l ( ( ) N I lNt r l

2 . ('oucr;ttualiz:Iri
o cc variabilc vom l'losi in studiu gi cum le definim conceptual
(de exemplu, cu diclionarul elaborlm definilii tip) ?
o Putem prezenta cAtevaexemple ale conlinutului pe care il analizdm, ca si fim siguri cd acoperim ce dorim s[ afldm.
3 . Operafionaliziri (misuri)
o Mrsurile trebuie si se potriveasc[ conceptualizrrilor (ceea ce
se nume$tevaliditate internl).
o Ce unitate de colectare a datelor folosim ? putem aveamai mult
decAt o unitate (de pild5, schema de codare a emitentului gi
schemade codare a receptorului).
o variabilele sunt mrsurate bine (categoriile sunt exhaustive gi
mutual exclusive)?
o validitatea categoriilor qi validitatea conlinutului pot fi evaluate
in acest moment ?
4. Schemelecodirii
la. schemele codrrii in codarea umanr. Este nevoie sd stabilim
urmltoarele materiale :
' cartea codurilor (cuprinde modul de mlsurare a tuturor variabilelor, explicat complet)
o Formularul codirii (codorii il folosescin procesul de codare).
4b. Schemelecodirii in codarea cu ajutorul computerului
- ' Analiza de con(inut a textului cu ajutorul computerului necesitf,
gi ea un fel de carte a codurilor, o explicagiecompleti a diclio_
narelor Ei a modului de aplicare a lor.
o Nu existr dic(ionare standard in limba rominr, againcat trebuie
sI creim dicfionare adecvatetemei cercetate; apoi ne asigurlm
pe un e$antion de text ci genereazdlista frecvenlelor gi gdsesc
cuvintele- gi expresiile-cheie.
5. Eqantionarea
o Este posibild analiza de confinut a intregii populatrii? Daci
da,
trecem la pasul 6.
o Cum va ft realizat e$antionul aleator din popula(ia documentelor ? El poate fi f6cut dupd perioada de timp, dupf, probleme,
dupl pagini, dup[ sursdg.a.m.d.
6. Instruirea codorilor gi testul-pilot
o Pe timpul sesiunii de instruire descoperim daci codorii realiz.eaz\'acordulprivind codareavariabilelor. prin testareacodlrii,
ohscrvlm fidelitatea pentru fiecare variabiltr.

/\N A t.tZA t)l : { t)N l l N U l

(.()N (.l rl ' tU A l ./\

{ (.n N .l

ilVA)

,tt

' .tn

in fiecareetaptrparcursi revizuirncartcactxJuriftrrs;ilgrrrrulur.ul
de codare.
7. Codarea
7a. Codarea umani
o Folosim cel pugindoi codori pentru a stabili
acordul intercodor
sau se realizeazdacordul intracodor dacr lucreazd numai cercetdtorul.
o codarea trebuie frcutr independent, pentru
a realizaprocentul
de suprapunerestabilit pentru testul de fidelitate.
7b. Codarea cu ajutorul computerului
r Aplicim diclionarele la textele e$antionate
pentru a genera
frecvengeale unitrtrii de colectare a datelor pentru fiecare dictrionar. Software ce pot fi folosite sunt: CATpAC; Concordance
2.0; VBpro; Diction 5.0; INTEXT 4.1 ; Texr Smarr: Word
Stat4.5; ATLAS.Ii; ConcApp.
r Facem scurte verificiri pentru validare.
8. Fidelitatea (numai pentru codarea umani)
o calculSm acordul intercodor sau intracodor pentru
fiecare variabil6, dup[ cum urmeazl: coeficientul kappa al lui Cohen,
coeficientul alfa al lui Krippendorff in cazul variabilelor nominale gi coeficientul rho (spearman) ori r (pearson) in cazul
variabilelor ordinale. pentru aceastf,operaliune pot fi folosite
oricare dintre urmdtoarele programe specializate: Agree,
Krippendorff's alpha 3.12a sau pram.
9. Analiza statisticr gi/sau catitativi; raportul cercetirii
. Rezultatele statistice pot fi relatate prin
analiza univariat[,
bivariatd gi multivariati in raport cu numlrul variabilelor independente gi dependente, precum gi cu nivelul de masurare al
acestora (nominal, ordinal, intervale/rapoarte).
'

Selectareamaterialului pentru analizi

Pentrua selectamaterialulin vedereaincluderiilui in analizade contrinut,
cercetrtorii trebuiemai int6i s[ gAndeascrpopulaliadocumentelor.De
exemplu,populaliapoatefi formati din toatecuvintele,prop.ziliile/fru.ele,
paragrat'cle
sauarticoleledintr-unanumittip de docr,urrcnlc
dc-a lulrnul

AN n l .l ZA l )l r ( { )N l l N l rI

tr,'r,,rr,'
ccrcctilt'rir
rtcri'r1,,,,";i:i;;,, ,:":,:':1,,,".,",
J,1,.,,
,,.,,,,,,,rc
srtr.6lcc(czctlatclcclintr-obazi de datc. Aceastase intArnpli cdnd lbloscsc
irrtclviul sau lircus-grupulpentru a obline rdspunsurila intreb[rile cercetrifii. in alt caz putem include in populalie fiecare conversalie, situalie,
sccn:I, episod al unui anumit program de televiziune de-a lungul unei
pcrioadcde timp.

(' ()N (' l l ' l trA l

A (( A N ||l ,\l l \

' \}

l\

idcntificdvariabilele-cheie
dupl careun anumitnuurlr dc urritirlidc cqlrrtio
nare se includ in studiu.
R.Ph. Weber (1990) recomandl ca, la rAndul lor, documentele alcsc
pentru analizd,sd tie egantionate in intregime pentru a prezerva coerentil
semanticd, dar admite c[ eqantionareasegmentelor de text poate ti o
strategiebunl cAndun document contine cantitdti substantriale
de material
nerelevantpentru studiu ori cdnd nu este dezirabil sI extragem informalia
dintr-un num[r mare de documente voluminoase.

Ce esteun docurnent?
tJn document trebuie s[ fie separabil fizic, dimensionat minimal qi sl
con(in[ informa[ii textuale. O scrisoareeste un document. Fiecare edigiea
z.iirruluiAdevdrul esteun document. Un dosar nu este un document, deoart.cc con(ine elemente mai mici care Sunt separatefizic, dintre care unele
:rrr continutul lor distinct. O carte este oarecum ambigui ca docUment.
Mrrltc cf,rli pot fi consideratedocument, dar o carte in care fiecare capitol
:rrt.uutr)ri diferiti poate fi gAnditdmai bine ca un agregat de documente.
'lrrrrrscriereaunui interviu calitativ poate fi definitd ca un document'
( )ric1r1, dacdscopulanalizeide conlinut a fost limitat numai la rispunsurile
la una din intrebf,rile interviului, atunci doar transcrierea care apa4ine
rirspunsuluipoate fi un document.

Alegereametodeide eSantionare
l:5antionareaeste necesardcdnd populagiade documente este prea mare
penrru a fi analizati in intregime. Sunt disponibile dou[ op(iuni: e$antiorr:rreaprobabitist[ gi egantionareanonprobabilist[.
L,santionareaprobabilistd poate fi alegerea corecti dacd intrebarea
ccrcetf,rii implicl nevoia generalizdrii de la e$antion la populalie 5i dacl
probabilistl sunt practice in anumite
grrtrcedurile
cerutepentru e$antionarea
circurnstanfe in unele cercetlri, esantionareamultistadial5 este potrivitl
;i, dc aceca,recomandat[.
nonprobabilistd poate fi alegerea corectfl dacd generaI'.'sttrttignarea
lizarca nu este necesarl ori dac6 procedurile e$antionXrii probabiliste nu
srrrr(practice. De exemplu, ca sI reducem materialul textual la proporlii
ru$orde mAnuit, cercetiitorii aleg un egantion nonprobabilist al dtrcuse poate folosi eqantionarcapc c<lte.Astt'el se
rrrerrtclor.l)c itsctrteneA,

Dinrcnsiunea
e$antionului
Dup[ cum subliniazl T. Rotariu (1986), ,,stabilireapopulaliei gi a eqantionului de documente se face in corelalie strens[ cu precizarea foarte exacti
a problemei de studiat" (p. 135). Explicatriaeste simpll: ele trebuie sI fie
semnificativepentru faptele sociale pe care le cercetdm.
Din picate, nu existi un set de criterii acceptatepentru alegereadimensiunii eqantionului. Oricum, sunt tehnici suficient de bune pentru determinarea corespunz[toare a mdrimii lui. in unele cercetdri s-au testat
dimensiuni variate ale eqantionului pentru aplicagii specifice analizei de
con[inut. G.H. Stempel (1952) a gdsit cI pentru studiereaunei populalii
formate din num6rul apariliilor unui ziar de-a lungul unui an este suficient
s[ identificlm articolele din doul siptimAni, selectatesistematic,pe baza
unei abordlri holiste realizateprin intercnnectareaconceptual5a articolelor
clistincte.intr-o cercetare,Lacy, Robinsongi Riffe (1995) au utilizat 320 de
eqantioanediferite extrase din cele 52 de edilii apdrute intr-un an a doul
publicalii slptdmdnale. Ei au gdsit cI 12 eqantioane(stratificate pe lunl)
pot reprezentaadecvatpopulalia articolelor.
Autorul analizei de conlinut privind modul in care doud ziare din New
York relateazl moartea produsi prin crim[ a ajuns la dimensiuneaesantionului astfel: din 52 de slptlrnAni ale perioadei de I an (noiembrie
1992 - octombrie 1993) au fost selectate52 de zile, ci'te una din fiecare
saptimAnS.Din articolele publicate in zilele selectate,au fost identificate
ccle care confineau oricare din 7 cuvinte folosite pentru a cluta in arhiva
ziarclor: ,,ucide,rnort, moarte,omordt, asasinat,sinucidere,omucidere".
l)intre acestcarticoleale fieclreizile, au fost selectate3 articole(al 3-lea,
:rl l3-lca 5i al 23-lea).in consccirrll.in total s-au iclentificat
312 articole
(l-5(rclirrllcclrrcziar). Oricunr, nu toatecele 312 articolerelat,rudespre

ANAI

n NAl.l/n

includeauunul din cele

incidcntc rnortale, unele au lirst sclectatedeoarece
Tcuvinteclcctrutarestabilite,darerauutilizateinsensmetaforic.Evident,
accsteaaufbstexclusedinegantion.oricum,dimensiuneaacceptabilda
de variabilele qeaminate'
esrtntionuluivariazd tn funclie de ziar Si
Ometod[multmaigeneral[dedeterminareadimensiuniidezirabilea
er;antionuluiestesailcalcul[mfolosindformuleleeroriistandardgia
intervalelordeconfidenld.Dimensiuneandorit[estederivat[dindoul
elemente:(a)intervaluldeconfiden{[dezirabilinjurulmedieidatea
e$antionuluisi(b)varialiaestimat[pentruovariabil[inpopulatrie'Tehnica
dimensiunile eganpr"rupun" un egantion aleator' Tabelul 3 ' 1 cuprinde
pentru un caz particular
tioanelor selectatedup[ intervalele de confidentr[
Modul de calcul poate fi
simplu _ variabila dihotomic[ (dou[ alegeri).
g[sit in lucrlrile de statisticdsocial['
Tabelul 3.1 - StabilireadimensiuniieSantionului
duPdo variabilddihotomicd
Eroarea de egantionare
+270
*37o

+ 5%
+t0%

I/'A

l )l

( ()N I l N t l |

( ()N (' l

l ' I I rA l

"\

rt \ 1 1 I I l A l l \ ' \ )

l) l ( ( ) NllNtll

Nivel de confidenfi
91Vo
2.404
1.087
384
96

Nivel de confidenfA
997o

4.160
1.852
665
t67

Sdneimagin[mc6variabilaprimarddeinteresestepromovarearecla(de exemplu,atac[ opomelor electorareintr-un ziar, dacdsunt negative

a fi increzf,toriin proporlie
,r-tiJru,, nu. in tabelul3.1 observdmc[ pentru
la parametriipopulatiei
de 95%ci rezultatelestatisticepot fi generalizate
de reclame'Subliniemc[ deSi
t"5%, trebuiesf, analiz[m cel pugin384
pentru studiile care folosesc
astfel de e$antioanemari sunt o provocare
codoriumani,programelepentruana|\zatextului.facmuncamultmai
u$oara.

M[surarea : definirea variabilclor

gi operafionalizarea
procesul misurdrii incepe dup[ ce cercet[toml a formulat intrebtrrile
analiz[ pe care le va folosi
cercetirii qi a determinat variabilele qi unitilile de
a definiliei fiecirei
in proiect. Preocupareamajor[ esteelaborareacu claritate
acuratete gi precizie.
variabile qi crearea mlsurilor care produc date cu
a$aincat ne vom
variabila este o idee centrall in cercetareacantitativE,
opripulinasupraei.Seafirm[c[limbajulcercetlriicantitativeesteun
prin urrnare, definirea lor cu
limbaj al variabilelor gi relagiilor dintre ele idee sau construct
atentie este esenliald'. O variabitd este un concept'
diftrite pentru cazuri
definibil si mdsurabil care variazd, adicd are valori
sau unitd1i diferite.
Exist[dou[tipurideconcepte:celecaresereferdlaunfenomencu
birocratrie) gi cele care
valoare neschimbdtoare(de exemplu, tipul ideal de
(de pild[, nivelul educagiei)'
variazdin cantitate, intensitate sau dezvoltare
variabile' variabilelc
Al doilea tip de conceptqi m[surareaconceptelorsunt
potluadoudsaumaimultevalori.odat[ceincepemsdlec[utdm,lev<lnt
gesip.et,,tindeni.Depildd,genulsocialesteovariabild;elpoateluadouil
este o variabil[; cl
valori: ,,masculin- fi ,,feminin"' Statusul marital
Tipul
sau
poate lua valorile ,,celibatar", ,,cdsdtorit", ,,divorlat"
"v[duv"'
valorile ,,jaf", ,,furt",
de infracliune comis[ este o variabil[; poate lua
familiei este o variabil[; poate lua
,,omor" gi aqa mai departe. Venitul
persoane fatd de
valori de la zero la miliarde de lei. Atitudinea unei
variabil6; ea se poate
clsatoria dintre persoane de acelagi sex este o
legaliz[rii ei p6n[ la
manifesta de la exprimarea puternicd in favoarea
credinla puternic[ impotriva acesteilegaliz[ri'
Este ugor s[ convalorile sau categoriile variabilei sunt atributele ei.
qi atributele sunt relalionate'
fund[m variabilele cu atributele. Variabilele
atributul unei variabile
dar au scopuri distincte. confuzia apare deoarece
u$oartr a
poate deveni el insuqi o variabil[ separate printr-o schimbare
care variazd si con'
definitiei. Distinclia se face asadar tnte conceptele
nu este o
diliile tn care acele concepte variazd' De pild[' "masculin"
este un atribut al
variabild; el descrie o categorie a genului social 9i
de masculinitatc"'
variabilei ,,gen social". ins[ ideea derivatd' "gradul
crcclirt(clor5t
este o variabild.Ea descrieintensitateaata$atdatitudinilor,

intr-o culturil.
('()frflx)r(llnlcntcl()r'
luioci:ltccu collccptuldc ttttt.rcalinitate
pu
variabilei,,status
atribut
al
el
este
un
1;ste
o
variabilf,;
..('llsirtsrit"
rrurrital".ltlci rclalionateastf'el,cum ar fi ,,num[ru[ anilor de clsltorie"
srrtr,,graclulde incredere intr-o cisitorie", sunt variabile. La fel, ,,jaful"
nu cstc o variabil[; el este un atribut al variabilei ,,tipul de infracliune".
.,Nurrriruljafurilclr", ,,ratajafurilor" sau ,,tipul de jaf" sunttoate variabile,
rfcorrrccevatiazd sau iau valori multiple.
Avcln nevoie si redetlnim conceptelece ne intereseaz[ intr-un proiect
dc ccrcetare cantitativ[ intr-un limbaj al variabilelor. Exemplele cu care
;urr ilustrat variabilele $i atributele lor, cu u$oare modificdri in definitrie,
schiurb[ o nonvariabill intr-un concept variabil.
I'roc'esul mdsurdrii tn analiza de conlinut porne$te cu un concept,
constructsau idee, adici o variabil[, qi continudcu dezvoltareaunei mlsuri
(procedurl sau instrument) pentru observareaei empiricl. in acest fel,
incepe cu concepte$i se termind cu indicatori specifici, concrefi.
rn:-rsurarea
('crcetdtorul foloseqte apoi mlsurile pentru a produce date intr-o form[
lturnericd.in realitate, procesul este interactiv, deoarececoncepteledevin
t()t lnai clare gi mai bine definite pe m[sur[ ce analistul dezvoltl rnlsurile
l)ciltru ele.
l.a inceputul procesului de mlsurare, cercetdtorul conceptualizeazdgi
fiecare variabild. Conceptualizareaeste procesul prin
trlrcratrionalizeazd
(ure un construct sau concept este rafinat printr-o definilie conceptuald
suu teoreticci. Definitria conceptuali este realizatf, in termeni abstrac[i.
Acest iucru il facern, cle exemplu, cAnd intreblm: ,,Ce inseamnl moral
in politicd'!". Ca sd obginemr[spunsul, ne referim la alte idei, concepte
sau constructe(de pildd, onestitate,incredere,corectitudine,respectetc.).
Nu existi o cale magicl prin care s[ transformdm constructul intr-o
definilie conceplualSprecisl. Sarcina implici gAndire atent5, observarea
directi a textului, consultareacolegilor, citirea altor lucrlri, apelul la
tliclionare Si cdrti de specialitate, incercdri de formulare a unor definilii
posibile. in acest mod putem avea numeroase definilii pe care trebuie
irpoi si le sortlm.
l)upi ce avem o definilie care lucreazd (spunem ,,htcreazd" deoarece
lxrirtc f i modificat[), sunteln gata pentru operationalizare- procesul dezvoltr"rriiunei definitrii operalionale din construct. O definitrieopera(ionall
estc ltrcuti in termeni operalionali specifici, instrumente de mlsurd sau
lrroccduri. Uneori estedenumitd mdsuru constructului saluindicator. Openrlionllizarcalelgi limbajul teoreticde limbajul mlsurilor ernpirice.Teoria

estc plinli cle concepteabsl.ractc,dcl'illi1ii, iJlotcze,rclalii 9i cauzalitate.

Misurile empirice descriu cum oamenii mlsoarl in mod concret variabilele
specifice.
Legdtura dintre indicatori qi constructe este o problem[ central[ pentru
mlsurarea cantitativi. in timpul operationalizdrli, cercetdtorul leag[ lumea
ideilor de realitatea observabili - in cazul nostru, textul. Pentru aceasta
folosegteregulile corespondenlei- afirmalii logice despre cum un indicator
corespundeunui construct abstract. in analiza de contrinut, variabilele sunt
opera{ionalizate cu ajutorul unui sis/en (unei scheme) de codare - un set
de instrucgiuni sau reguli despre modul sistematic de observare 9i inregistrare a con(inutului unui text. Cercetitorul potriveqte schema la tipul
textului sau mecliul comunic[rii ce va fi studiat (de exemplu, piese de
televiziune, c54i, fotografii de reclamd din reviste, discurs politic etc.),
care depinde gi de unitatea de analiz[ aleas[ de cercetltor.
Mlsurarea in analiza de confinut foloseqte observalia structuratd, adicd
observalia sistematicd bazatd pe reguti scrise. in acest fel este posibild
replicarea gi imbun[t51irea fidelitdlii. Mdsurarea cu grijd este cruciald,
deoarececercetltorul ia o comunicare simbolic[ difuz[ qi o schimbl in
date cantitativeprecise, obiective. in acestsens,designulcercetlrii trebuie
s[ prevad[ proceduri de codarereplicabile. De pild[, un cercetitor vrea sd
detennine cit de frecvent prezint[ serialele de televiziune personajele
vArstnicein termenii stereotipurilor negative.in acest scop, el dezvolt[ o
m[surd a constructului ,,stereotipurinegative ale bdtrdnilor". Conceptualizareapoate rezulta intr-o list[ a stereotipurilor sau in generaliz[ri negative
despre persoanele in vArstf (de pild[, senil, uituc, incet, impacientat,
bolnav, surd, inactiv, conservator), care insl nu reflect[ corect beffenetea.
in practic[, definirea variabilei poate fi separati in doud pdr[i: conceptualizareavariabilei Si specificarea cateSoriilor ei. Cu riscul de a ne
repeta, subliniem c[ definirea conceptual[ a variabilei este vitalf, pentru
procesulanalizei; ea esteo declara(ieprin care cercetdtorulspuneexactce
doregte sI studieze. Conceptualizarea variabilelor inseamnl elaborarea
constructelor legate de temele, obiectele sau evenimentele care variazl Ei
ne ajutd sI r[spundem intreblrilor analizei.
,,Specificareacategoriilor" permite distingereaunei teme, a unui obiect
ori eveniment de altele prin punerea in fiecare a unui numdr limitat de
categorii sau valori. Formele comune de categorii sunt grupate qi plasate
pe o scald (nominal[ sau or<linal[). Ca sd definim complet o variabild tn
analiza de continut, mai intAi trebuie sir o conceptualizirm$i upoi sd

'l-. Rotrlitr 1l9tl(r),

sltt,ciJictitrtt'tttcl4ttriilt'(vttktrilc) ci. in lirrnrularealui
trcbuic sf, l'ixtrrno caracteristicl, tlupl care urmeazdoperalia de stabilirc a
categoriilor ei. Autorul precizeazdcI ,,operaliaesential[ in realizareaunei
analize de conlinut, de care depinde in cea mai mare mdsurd succesul
cercetirii, o constituie stabilirea categoriilor". Mai departe, el afirm[:
practic, lista categoriilor unei caracteristici este instrumentul tehnicii de
la1d,9i faptul c[ unii autori ii ataqeaziaceeaqiimportangdca 9i chestionarului in anchet[ estepe deplin justificat (p. 137)'
t)cfinilia conceptual[ a variabilei 9i operalionalizarea ei trebuie sd se
potriveascd; aceast[potrivire esteceeace mulli numescvaliditate internd'
Mdsurarea desemneaZdatribuirea de numere obiectelor sau evenimentelor,potrivit unor reguli. Operalionalizareaesteprocesul dezvoltdrii
mdsurilor, construclia tehnicilor concrete, reale de mdsurare. Dupd cum
am mai spus, in analiza de con(inut a textului operationalizarea inseamnd
constructia unui sls/eru (unei scheme)de codare, ce const[ dintr-un set de
concepte sau o lisrd a codurilor elaborate inductiv (emergentedin text) 9i
deductiv (teorii sau alte cercetlri).
Exemplificlm cu sistemul de codare construit pentru analizade conlinut
qi
cu tema : ,,Sdrdciegi bogd1ie".Cercetareas-a concentratpe reportajele
gtirile publicate in patru cotidiene nalionale gi trei locale in perioada
gi
ianuarie-decembrie2003. Monitorizarea a determinat selectareagtirilor
articolelor relevante din ziarele centrale publicate pe internet, precum $i
din cele locale, dupd scanarealor. in tabelul urmltor Sunt inscrise temele
gi subtemele emergente din esenta general[ a articolelor gi gtirilor identificate in ziare sau legate de teoriile ce abordeaz[ fenomenul s[rlciei 9i al
bog[fiei.
Teme
Slrdcie

Cod

(s)

Subteme
Experienlastirii de sdrdcie
Stilul de via$ al slracilor

slracilor
Dezaprobarea
$omaj
Salariumic
Lipsa adlpostului
Furt oentrua tr[i
Teme variate

Cod

(1)
(2)
(r,
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)

'Iemc

Bogltie

Sublcnrc

Cod

(B)

Expcrienlastlrii de bogl1tc
Stilul de via16al bogalilor

( 'o d

- ltl
(2)

Dezaprobareabogalilor

(3)

Cheltuieli extravagante

( 4)

Ldcomie

(s)

aleimbog[1iriibrugte
Consecinle

(6)

Teme variate

(7)

Fiecare subtema (variabild) cuprinde un numer de categorii (cuvinte-cheie)produsede codareatextului sau a intreblrilor deschisedin interviu,
c[rora li se atribuie numere pentru a construi scalade m[sur[ a variabilei.
in general, nivelul de mlsur[ potrivit pentru analiza de conlinut a
textului este cel al scalei nominale 5i al scalei ordinale. O scald nominald
const[ intr-un set de categorii distincte una de alta. Atributele variabilei
nominale nu au o ordine inerent[. De pild6, ,,genul" este o variabilii
nominall prin faptul ci fiind de genul masculin nu este nici mai bine, nici
mai riu decAtde a fi de genul feminin. Exemplul dat esteut caz particulrtt
de variabil[ categorialdcu caracteristicidihotomice. Persoanele,lucrurilt'
qi evenimentele caracterizate de o variabill nominald nu sunt ordonate tle
aceasti variabil[. Pentru a tealiza analiza datelor, acorddm numere ltt'i
butelor unei variabile nominale, dar trebuie s[ ne amintim cd numerelc
sunt doar ,,etichete" 9i nu trebuie interpretate ca gi cum ar conferi acestora
o anumit[ ordine. De pild[, variabila ,,cheltuieliextravagante"ale bogalilor
poate cuprinde categorii ca: magini de lux, locuinle somptuoase,casede
vacan![, imbrdc[minte de la casele de modl etc. Ele sunt plasate in clase
distincte qi primesc numere ce permit apoi descrierea statisticl corespunzltoare unei scale nominale.
O scald ordinald consti intr-un set de categorii care sunt ordonatepe un
continuum. De exemplu, observaliile cu privire la atitudini sunt adesea
aranjate in cinci categorii: dezacord total, dezacord pa4ial, indiferen(2l
(nici acord, nici dezacord), acord parlial, acord total. Evaludrile unui
program guvernamentalfbcute de cltre un lider politic pot fi caracterizatc
folosind acestecategorii. Degi nivelul ordinal de misurare dd nagterela tr
suitd de atribute, nu s-au fecut presupuneri cu privire la distantradintrc
categorii. in acelagi exemplu, nu considerdmcI diferenla dintre acordul
total cu programul gi acordul partial este aceeagica dintre acordul par(ilrl
gi indiferengl. in vederea realiz[rii analizei datelor, se stabilesc nunrerc

lrccirrccitlcg()ncdc lrtributc(de cxcrnplu,dczacortll0tal

l)cnlr'r-l
2,
: 0, acordpartial : + l, acordtotal :
dczucordparlial : -1, indif'ercn1:i
| 2), dar nurnerelesunt inleleseca indicatori ai ordinii in care sunt aranjate
catcgoriile, iar distantradintre numere nu are importanld. orice alt mod de
ruatribui numere care pdstreazdordinea categoriilor de atribute ar servi la
l'cl dc bine scopului in sine. un alt exemplu se poate referi la atitudinea
l:r1llde acelagiprogram guvernamental,care esteimpdr(itr in categorii ca:
lntipatie ridicati, antipatie moderatr, indiferen{i, simpatie moderat[ gi
sirnpatieridicat5. Aceste categorii pot fi clasificatede sus spre baz[ ori de
Lr bazirin sus. in sfargit, tema ,,dezaprobarea
bogatrilor",variabili ordinall
ilr ccrcetareadespre slrdcie gi bog5{ie,poate aveao scall cu trei sau cinci
lr (:l)lc.
vrriabilele ordinale ne dau mai multe informa{ii numerice despredate,
tlcoareceputem indica faptul ci un bit al datelor este mai sus sau mai jos
dccAt altul in ordinea stabilitl. Acest lucru oferl posibilitatea folosirii
tuturor modurilor de prelucrare statistic[ pentru tipul de scald ordinald.
De regul5, variabilele ordinale au un mijloc naturarori un punct neutru.
De aceeaselectrm un numir irnpar de categorii care permite codorilor sd
determine locul de mijloc. De exemplu, pentru observa{iidespreatitudine,
cinci categorii : antipatieridicat5, antipatiemoderatr, indiferenll, simpatie
nrulerati gi simpatie ridicatr sunt mai fireEti decat patru categorii: antipatie ridicati, antipatie moderatd, simpatie mocleratr gi simpatie ridicati.
scala din urmd, in mod nerealist, pune toate atitudinile in categorii fie
pozitive, fie negative.
categoriile variabilei trebuie sd fie mutual exclusivegi exhaustive.Dacr
cle se suprapun,atunci informa(ia derivatdpoate fi eronatr. De asemenea,
ciind categoriilenu acoperi toateclaseleposibile ale informaliei, variabilele
pot I'i clasificate incorect sau nu sunt inregistratedeloc. Mutual exclusive
inseamndcd nioi un bit al datelor nu se potriveqte ln mai mult decdt o
categorie.Cerin[a categoriilor exhaustiveeste satisfecuti cAnclin limbajul
dutclor sunt reprezentate,{drd exceplie, toate unitrtile de inregistrare. De
pildi, subicctelearticolelor din ziare pot fi o variabilr nominalr care are,
sir zicem, cinci categorii,numai cr a cinceaesteetichetati ,,altele".orice
rurticolpoatc l'i etichetat conceptualin una din acestecategorii. A cincea
catcgoric,,,illtcle", asiguriicticlrctarcaoricirui articol nou. Sf, spunemc[
ittlitgirtclt
ullivcrsitiliicstc () vrrriirlrilr'i
rrolrrin:rl:i
cu patru categorii: negativ:1,ltctrtrl,pttzitivll1i trislrr l'rt't;rrcrlirrtrclrrticoleledespreuniversitate
l x rlttc li lllltsitt itt trttlr tlr r r ; r r { ' . , t ( ' t ; t t t . 11y 11j l) lr c ii v a r i i r b i l l r l r r l 'i l v u t

trei

categorii: lrcgativ[,neutrii;i pozitivli,cil nu l)utcillittotttillali,ci ordinal5.

clcoarcccli-rli clr uttclc articolenu puteau
Categoria,,rnixtd"a ltrst iltclusl-t
fi clasificate. A patra categorie ne ljutir si asigurf,m exclusivitatea 5i
exhaustivitateamutualf, a categoriilor.
Deoarecein procesul de codare orice categoriepoate fi atafati la mai
multe unit6(i de inregistrare, categoriile trebuie s5 fie independente, adicd'
atribuirea categoriei unei unitd1i de tnyegistrare nu este afectatd de atibuirea aceleiasi categorii altei unitdli de acestfel.

D eterminareanumdrului categoriilor
Ce dicteaz[ numirul categoriilor pentru o variabil[ ? Unele variabile par
s[ aib[ un set intrinsec de categorii. De exemplu, o slpt[mdni poate avea
Pentru
$aptecategorii (qaptezile) sau douf, (zilele de lucru 9i weekendul).
un subiectnou, lista categoriilor posibile estevirtual fbri sfArgit,aqaincAt
analistul trebuie s[-gi foloseasc[ judecata, fiind ghidat de intrebarea major[
a cercetlrii gi de setul de intreblri derivat din ea. De pild[, intr-o cercetare
a anunfurilor matrimoniale putem crea un set de variabile astfel: genul
social, grupul de vdrstl, statusul profesional, nivelul educagiei,caracteristici de comunicare, aspectfizic, familie, bani, timp liber, sexualitate,
sport, interes artistic etc. Variabilele sunt apoi definite in carteacodurilor.
Fiecare dintre variabile are un numlr de categorii. De pildtr, categoriile
variabilei ,,aparentdftzicd" pot fi: atletie, delicat, atractiv, arltos, proporfional, drdgu!, frumos.
Dacd fotosim codareape computer, atunci variabilele $i categoriile lor
sunt cuprinse in diclionare; dacl se folosesc codori umani, atunci ele se
inscriu in formularul folosit pentru tealizarea codlrii.
Limita practic[ pentru numIrul categoriilor care pot fi mAnuite este
important[. AtAt procesul cod5rii, cAt gi instrumenteleanalitice disponibile
pot sugera limita de sus. $i, cu siguran([, interpretarea rezultatelor poate
deveni foarte complicatd cand categoriile sunt numeroase. Categoriile
ata$atefiecirei variabile este bine sI nu depf,seasc5numlrul de $apte in
etapele finale ale analizei; dar pot fi mai multe in procesul de codare,
deoarecemai tArziu, dupl ce rezultatelecodirii sunt cunoscute,cercetitorii
pot combina unele dintre ele. Ei nu pot, oricum, s[ le mai extindd'

nNAl.t7.At)li(,()N.l.tNtrt
(.()N(.l.t,t.UAt.A((.ANiltntrvA)

Definirca unitdfilor de inregistrare,

analizd gi context
Utilizarea tehnicii analizei de conlinut presupunestabilirea unitililor de
inregistrare (colectare), a unitdlilor de analizi (num[rare) gi a celor de
context. Existi puline diferenle intre ele, gi de aceea sunt confundate cu
ugurinlS - dar, oricum, fiecare are un rol distinct. in proiectele simple,
toate trei sunt la fcl.

Unitateade tnregistrare (colectare)

Elementul folosit pentru mlsurarea variabilelor este unitatea de inregistrare
a datelor. Aceasta este partea de comunicare ce urmeazd a fi codati
(etichetatr) 9i folositi in una dintre formele de analizr. Unitatea de inregistrare variazl in func1ie de obiectul cercetirii, nivelul de profunzime al
analizei, de tipul qi suportul material de care dispune cercet[torul.

Cuvdnt
CAnd cuvintele sunt unit[ti de inregistrare, cercetitorii categorizeazd,frecare
cuvint individual. Aceasti unitate de inregistrare este bine definiti, deoarece cunoa$temgrani{ele fizice ale cuvantului. cand toate cuvintele au fost
plasate in categorii , analiza de conginut se reduce pur qi simplu la numdrarea cuvintelor, adic[ o tehnicd cevizeazd.descriereaobiectivl, sistematici
gi cantitativ[ a confinufului manifest al comunicf,rii. Aceastr abordare a
caracterizat perioada de inceput, cand analiza de con[inut era considerati
semanticer statistici sau o tehnici de facturl cantitativ[ prin care se descrie
,,comportamentul simbolic2". Acest mod de realizare a analizei de conlinut
a fost numitd.analizd conceptuald - care, a$acum am mai spus, urmlregte
s[ stabileascr prezen{a Ei frecvenla cuvintelor in text. Degi numdrarea
cuvintelor are aplicabilitate limitati, cunoa$tereafrecvenlei cuvintelor-cheie
este folositoare. DupI cum observi H.p. Luhn,
l . semanticd - ramurtr a lingvisticii care se ocupi cu studiereasensurilor cuvintclor gi a evoluliei acestor sensuri.
2. Sirrrbolic,folosit ca simbol; exprimat printr-un simbol. simbol - sernncare
rcprczintilirr rnod convenlionalsauprin analogieun obiect, o no(iune,o irlcc ctc.

\\

Justil'icarea
mdsuririi cuvAntuluiPrirr lirlosirealiecvcnlci se Suzc'zll
faptul ci un scriitor repetd anunritc cuvinte deoarece
er avanscazll.ri
'c
variazd.argumentele,elaborandastl'elun aspectal subiectului.
Mai rrrurr,
adeseacuvinterese gdsescin companiaaltor cuvinte in propozilii
Ei r.raze
,
oferind mai mulrd semnificaliefieclrui cuvAnr(195g/ti6g;.
Faptul c5, prin calculul frecvengeiproducerii anumitor
cuvinte, analiztr
de conginutcantitativr ,,eraboreazrun aspectal subiectului,,,
adicr poate
identifica o temr, intemeiaz[ folosirea ei in cercetarea
calitativd.
Multe software specializatepot numira cuvintele automat,
adicr cerce_
tltorii nu trebuie sr codeze unitrtrile de inregistrare
inainte de codare.
Programele pur gi simplu parcurg documentul, refinand
numlrul, frecvenla
gi procentajul prezengeicuvintelor individuare
intdrnite.
sensul cuvdntului este o varia{ie a cuvintelor ca unitrtri
de inregistrare.
in vreme ce cuvintele cu sens expricit pot fi identificate
cu ugurinlr,
selectareacuvintelor cu sens implicit, cu contrinutlatent
este uneori com_
plicati din cauza ceringelor ralionamentelor despre
un sistem subiectiv.
Pentru a incerca limitarea subiectivitd(ii, dar qi pentru
a limita problemele
ce fin de nivelul de incredere, codarea sensurui
impricit al cuvantului
presupunede obicei gi utilizarea unor diclionare (generare,
de specialitate).
Identificareamesajului latent a deschisorizonturi
noi analizei de conlinut,
ceeace l-a fhcut pe ole Holsti (1969, p. 14) si o
considereo ,,tehnicdde
a face inferentre". in acest fel a apirut analiza relalionald,
care se bazeazd
pe analiza conceptualr, dar o depiqegte prin
examinarea relaliilor dintre
concepte. Probabil cr cea mai puternicr pretenlie a
analizeirelatrionaleeste
aceea cd menline un inalt grad de rigoare statistici,
fdrd a pierde din
bog[{ia detaliilor, ugor de remarcat cdnd se folosesc
metode cantitative.
Un lucru care trebuie avut in vedereesteutilizarea,
din raliuni stilistice,
a sinonimelor intr-un document, ceea ce ii poate
face pe cercetrtori sr
subestimezeimportanla unui concept (weber,
1990). Un alt aspect in
legrturr cu care trebuie sa fim atengieste faptul
ci unele cuvinre por avea
inlelesuri multiple, iar un taber de frecvenlr nu
indicd despre care dintre
sensuri este vorba.
o reguli ce trebuie urmatf, in analizr esteutilizarea
numirrrii frecvenlei
cuvintelor pentru a identifica termeni care prezintr
un potenliar interes, iii
apoi folosirea crutrrii de tip cuvant-cheie-tn-context
- in englezd, Kev
WordIn Context(KWIC) - pentrua observaconsisten(a
fbtosirii cuvintelrr
se recomandtrsr se anarizeze
intreagapr.pozilic in carc sc gise cuviirttrl
;tc

ditrairttc1i ccltclcduplt.Cclc tuai lnultc llroglrtttudc

;i, irr 1rlus,llropoz.ili:t
lrurlizilcalitativi (de exemplu,Al'l.AS.ti qi IlyperREASEARCtl, la care
sc adaugi"rprograme special destinate acestei opera[iuni, pe care le-am
nrcn[ionat mai inainte) ii permit cercetitorului sd identifice contextul in
cilre apare cuvAntul-cheie.O clutare de acesttip va releva toate instanlele
irr care apare un cuvAnt - propozitrialfraza,linia de text sau paragraful in
care a fbst utilizat cuvAntul respectiv, dar gi inlelesul acestuia intr-un
context mai larg. Aceasti proceduri va intlri validitatea inferenlelor care
se fac plecAndde la date.
Men{ionlm ci unele software, cum este General Inquirer sau Diction
5.0, pot distinge automat intre intrelesurilemultiple ale cuvdntului qi pot
identifica expresii care formeaz[ unitSli semanticede cuvinte-cheie ce
constituieunitl1i de inregistrare. Evident cI acestlucru este valabil numai
pentru limba englezd - pentru alte limbi trebuie construite diclionare
corespunzdtoare,ceea ce nu constituie o intreprindereprea uqoarl.
PropoziTielfrazd
C)cazional,pot fi folosite propozilii/fraze ca unit6li de inregistrare, in
special in unele materiale cum sunt r[spunsurile la intreblrile deschiseqi
analiza unor texte comparate.De exemplu, cuvAntdrileliderilor politici in
pcrioade de timp diferite, a ciror analiz1,urmdregte s[ surprindd modilicirrile tematice din discursul acestora. Degi granitrelepropozi(iilor sunt
bine definite, folosirea lor ca unitdgide inregistrare implicf, codareamanuali
a acestora, deoarece programele de computer nu pot clasifica automat
propoziliile lfrazelea$acum fac pentru cuvinte gi sensurilelor. O asemenea
crdare oferd intotdeaunaoportunitateainlelegerii cuvAntului in contex'
l)aragraf
IJn paragrafesteo unitate structuratl deasuprapropoziliei/frazei, aqaincAt
poate fi o unitate de inregistrare. Oricurn, uneori, un paragraf cuprinde
prca multe idei pentru atribuirea consistenti a segmentului de text la o
catcgorie singularf,. Aceastaconduce la imposibilitatea replicirii codirii.
'lirtuqi, paragrafulpoate fi o alegerepotrivitl in cazul analizei unor texte de
lL'lul discursurilorpolitice.

'lbml
Probabil rnai potrivit tlccat propozilitlelt'rirzeleeste sI codlm teme. Dup[
T. Rotariu (1986, p. 139), tema este unitateade inregistrarecel mai des
folositd, fiind vorba despre ,,acel fragment de text care, prin ideile conJinute,corespundesemnificalieiuneia saualteiadintre categoriilestabilite".
De pild[, cAndmaterialul textual il reprezint[ intreb[rile cu rlspuns deschis
din ghidul de interviu sau din chestionar, o teml poate include cAteva
propozilii/fraze care sunt comune mai multor rispunsuri la astfel de
intrebiri. Acelagi autor subliniazdinsl cd
depistareaideilor, ca unitdtride inregistrare,nu esteun lucru chiar atAtde
simplu, ba uneori se dovedegtemai dificild decAtin cazul cuvintelor sau
noliunilor(1986, p. 140).
El atrageatenlia cd reperareaunei teme intr-un text esteun act puternic
influentratde trlslturile celui care il realizeazdgi, pentru asta, este nevoie
de experien([ qi siml analitic dezvoltat.
Tema este o unitate de inregistrare util[ daci ceva este ambiguu. Ole
Holsti descrie tema ca fiind ,,o singuri aser{iunedespre unele subiecte"
(1969, p. 116). Granila temei traseaz[ o singuri idee; noi nu suntem
restriclionali de granitrelesemanticeindividuale ale propoziliilorlfrazelor
qi paragrafelor.Cercet[torul care defineqtetema ca unitate de inregistrare
trebuie sd includ[ un ghid de inregistrare, dupi cum urmeazl: la o
extremd, fragmente de propoziliilfraze ce pot fi codate, iar la cealaltl
extrem5, paragrafeori paragrafemultiple ce pot fi codate. Oricum, chiar
cu un astfel de ghid, codorii, in mod necesar,folosescjudecata pentru a
determina granilele particulare ale temelor ca unitdli de inregistrare qi,
prin urmare, codarea lor poate fi nereplicabil[.
Textul intreg
O unitate de inregistrare mai largl decAt un paragraf este textul intreg gi
are, ca qi paragraful, granile fizice clar definite. La extrem, un document
intreg poate fi o unitate de inregistrare. Codareatextului intreg este aproape
totdeaunanereplicabilScdnd se codeazi manual.

prcsupune t nat I t t t t llil lt r dccat : I , deEi cuvir r t clc cc lir r nr cir zll
clust cr c pgt I 'i

IJrtitutatt le unuliz.it (nurndru re)

Are lunclia de cuantificare qi reprezintr elementul dupd care datele sunt
analizategi rezultatele sunt prezentate.Unitatea de analizd poate varia in
analiza de conlinut - prin unnare, sistemul de codare cu care operalionalizrm constructele depinde nu numai de tipul de text sau mediul de
comunicare ce urmeazr a fi studiat, ci gi de unitatea de analizd pe care
cercetdtorulo stabileqte.Cercetitorul stabilegteuniEtile de analizi, adic6
decide cantitateade text care se atribuie unui cod.
Dupr cum am mai spus, in cele mai multe investiga{ii socialepersoana
individuald esteatat unitateade colectarea datelor,cdt gi unitatede analizl.
in analiza de conginut, in general, unitatea de colectare a datelor ori
unitatea de analizr (numirare) - sau ambele - constituie o unitate de mesaj
sau text (cuvant, sens al cuvantului, propozilie/fraz1., paragraf, tem[, text
intreg), adicr porliunea de text la care cercetrtorii aplic[ eticheta categoriei.
Num5.rareaaratr cuvintele in text, iar ratingul le arati in propozigii,
paragrafe etc. De exemplu, am num[rat intr-un text urmtrtoarele cuvinte:
iritat (3), sdtul de (7), dezgustal(8). Toareacestecuvinte le putem eiicheta
cu mdnios, care are astfel 18 prezente in text. putem face estimarea
(ratingul) unitdfilor mai mari de cuvdnt. De pildr, propozilia
,,Am gdsit
ideea dezgustltoare" poate fi estimate asfel:
agreabil

lipsitdegust

0 1 2345

s. chelcea (2001, p. 526) aratd cd,se mai utrlizeazd,ca unitili de

numirare: unit5li tipograficegi centimetrul(pentru stabilirealungimii
rArrdurilor)
; cm2Eicoloana(pentruanarizapresei
scrise); rdndulin pagind
(pcntru alte publicalii) ; minutul qi ora (pentru analizaconJinutuluiemisiunilor radio gi tv, a filmelor saudiscursurilorpolitice).
l)e celemai multe ori, concepteleimplicr cuvintegrupate(cluster,in
cnglezi). De pildr, un clusterconceptualse poateforma in jurul ideii de
dcvian(i. Cuvinte precumcrimd, delincvenld,bani, evaziune
fiscatd Ei
.lruruldpot lirrma un clusrcrin jurul ideii de devianld.Evident,conceptele
ducnr:rirrrultla con(irrrrrrrl
lirtcnldccatla celmanifest;iar maimultratins

pur gi simplu numtrrate.

La rdndul ei, o tem[ este mai extins[ decat un concept (aproapeca
'
caracteristicr). Ea poate fi alcituiti din multe conceptegi de aceeatrebuie
sd specific[m unitatea, adic[ tema fieclrei propozilii, a fiecrrui paragraf,
a textului (carte, articol, interviu) in intregime.

Unitateade context
o unitatede contextdesemneazr
acelsegment
al comunic[riicarene

permite s[ vedem dacd unitateade inregistrareare o orientarepozitivi,

negativr sau neutrd. Mirimea ei estedeterminati de mlrimea unitigii
de
inregistrare,putdndfi mai mare saucel pufln egalr cu ea. De pildd, dactr
cuvantul reprezint5unitateade inregistrare,atunci propozigia,fiaza sau
paragrafulpot fi unit[(i de context.Degi unitltrilede contextse cuantificI
cu greutate,trebuie totdeaunaprecizat contextul pentru a putea evalua
corectorientareaunitilii de inregistrare.

Codarea
codarea este un aspect important al mdsurdrii. categoriile care rezultr
in
urrna opera(iunii de codare asigurf, structura pentru gruparea unitr(ilor
de
inregistrare. DupE cum am'mai spus, formularea categoriilor este inima
analizei de confinut. B. Berelson subliniaz[ importanfa acesteietape
cand
atenlioneazd cd,
Analiza de contrinutse bizuie sau egueazdprin categoriile ei. Studiile
sunt
productive in misura in care categoriile au fost clar formulate gi
bine
adaptatela problemi gi la conlinut (1952, p. 147).
in Diclionarul de sociologie oxford, codarea este definitr astf'el:
Transformareaobservatriilorin categorii gi clasificdri, atribuind un
numrr
sauun simbol fiecrrui item de informagiesauprrgi de propozilie, in vederea
unei analizecantitativeulterioare(Marshall, 2003, p. 103).

/\l\/\l

l/./\

lrl:

1I\

| ll\tr

('gllirrrrt dcl'ini1ici,codarcitprcsupunelnarcareaunitl1ilortcxl.ualccu
scurtc ctxluri allanumerice care, uneori, abreviazdcategoriile variabilelor
;ii care, de asemenea,aduc diverse alte intbrmatrii' Odatd documentul
rlrarcat, cercetltorul poate si il analizezq Ca sI codeze un document,
iuraliqtiitrebuie sI creezeun cod pentru fiecare din categoriile variabilelor
stabilite.Pentruca sAmic$orezeerorile, un cod poatefi o versiuneabreviattr
Ir categoriei. De exemplu, constructul ,,Atitudinea fatl de hotdrdrile 9i
tlcciziile referitoare la universitdlileparticulare", devenitvariabil6, are trei
c:rtcgorii: negativ[, neutr[ gi pozitiv5, etichetaten,0 gi p' CAndcodorii
rulcntifici o afirmalie textualdcu privire la aceastl atitudine, ei marcheazl
cu uguringdcodul corect, deoareceau stabilit cd,"univprn", ,,univprO"Ei
,,univprp" reprezinti atitudinile negativl, neutrd qi pozitiv[ ale enun(iatorului (autorul articolului) fa(d de o decizie sau hotlrAre a MEC
referitoare la acesteuniversit5li.
Sunt posibile multe scheme de codare, in func[ie de constrAngerile
software-lui folosit. Exemplul de mai inainte este funclional pentru programul CDC EZ-Text sau SPSS. Aceleagicoduri, in ATLAS.ti, conform
cerin(elor specifice de lucru pentru o variabilS ordinalf,, arati astfel:
,,atitudine negative %1", ,,ati1Jdineneutr[ %2" gi ,,atitudine pozitivl
%3". in toate cazurile, de obicei, limita este determinati de tipul de
caracterece poate fi folosit, num[rul total al caracterelorcodului qi litere
mar\ versus litere mici ale caractereloralfabetului.
Dup[ cum am mai spus, anali;tii elaboreazi un cadru sau sistem de
codare i;i definesc codurile intr-o carte (listd) a codurilor ce ofer[ o
indrumare general[ a opera(iunii de codare (Milles gi Huberman, 1994).
De pild[, in interviurile semistructurate sunt unele intreblri deschise
care nu au spectrul rispunsurilor predefinite, cum se int6mplI cu intreblrile inchise de felul : ,,Dacf,miine ar fi alegeri, cu ce partid politic a1i
vota ? ". Dar dup[ o asemenea intrebare, in mod firesc, ar trebui s[
unneze intrebareadeschisl : ,,De ce votali cu partidul X ? ". Sub intrebare
cste lXsat un spaliu, pentru ca intervievatorul s[ scrie cit mai exact
posibil rdspunsul subiectului. Cercet[torul trebuie sd analizeze rispunsurilc date sau un e$antion din ele pentru a stabili un cadru de codare
pcntru intrebarearespectivi, ce va servi ca instrument de lucru pentru
rlistingcrcatipurilor dc risptttts. tJn exemplude cadru de codare este
trrrniil rlrtrl:

Catcgorit,

( lr d

l r pl l e hderii par t idului

Dore$teaplicareaanuuritorpolitici alc purtitlultri

i plac anumiteidealuri ale partidulu

Voteazdintotdeaunapentru partid

Vrea schimbareanuterii actuale

Respingepoliticile altor partide

Alte motive

Cadrul este construit pentru fiecare intrebare gi, in final, se elaboreazi

cartea codurilor ce ghideazl activitatea codorilor. Ei citesc cu atenlie
rf,spunsurilefiec[rui subiect la intreblrile deschise,textul ce trebuie analizat sau rdspunsurile la interviurile in profunzime, pentru a decide care
dintre categoriile cadrului (sistemului)de codareaproximeaz[ mai bine un
rlspuns sau un segment de text. De pild5, dacl un respondenta spus:
,,Cred ci reducerea impozitelor este o misurd necesar[ pentru ridicarea
standarduluide via(5", codorul va incercui 2, pentru cI subiectul se referl
Ia una din prevederile programului de guvernare al partidului X.
Definiliile categoriilor, selectareapasajelor tipice de text qi regulile
pentru distingerea diferitelor categorii formulate in raport cu teoria Ei
materialul analizat sunt completate pas cu pas qi revizuite in procesul
analizei. Exist5 doud moduri de codare a datelor care opereazl cu reguli
ugor diferite: codare emergentdSi codare aprioricd. Se recomandd ca
operatiuneas[ fie fEcut5de doi cercetitori, dar ea poate fi realizatl gi de
unul singur sau, dupd caz, de o echipd de codori.
Vorbim de codare emergentdcAnd categoriile sunt stabilite prin examinarea datelor in qaseetape.
l. Doi cercetltori citesc materialul independentunul de celilalt, identific[ codurile gi le inscriu intr-o carte (listi) a codurilor.
2. Cercetitorii comparl notilele qi reconciliazl diferenfele aplrute fa{5
de listele iniliale de coduri, producAnd astfel o carte rafinatl a
codurilor.
3. Cercetltorii se intorc la materialul studiat qi folosesc independent
carteacodurilor corectatd,pentru imbundt[trireacoddrii.
4. Se verificd fidelitatea pentru a stabili acordul intercodor (intracodor,
daci lucreazd un singur cercet[tor ce realizeazdoperaliunea la o

dilL'rcnlil
dc catevaz.ilc).l)lc11nivelulde l'idelitate
nu estclcccptabil,
sc rcpct:Ictapclc antcrioarc.
5. Odattrstabilittrfidelitatea,carteacodurilor esteaplicati la intregul text.
(r. Sc lace o verificare periodictr a calitilii procesului de codare.
Codarea aprioricd se face in cinci paqi:
l. Categoriile sunt stabilite inainte, dar gi in timpul analizei pe baza
unor teorii.
2. in cadrul echipei de cercetare trebuie sd se cadi de acord asupra
acestorcategorii.
3. Se aplicd codurile la date. De pildi, fiecare propozitriesau paragraf
se codeaz[ cu unul sau mai multe coduri din cartea codurilor.
4. Se face revizuirea coddrii. dac[ este necesar.
5. Se restrAng categoriile pAnI la punctul cAnd se maximizeazf, exclusivitatea qi exhaustivitateareciprocd a acestora(Weber, 1990).
Existf, foarte multe tipuri de categorii pe care le putem stabili aprioric,
pe baza teoriilor sociologice gi/sau a cercetlrilor anterioare. De pildi,
insugirile actorilor sociali - vdrsta, sexul, statutul social, tr[slturile fizice
sau de caracter; valorile promovate ; subiectele tratate sau genurile de
rubrici din presa scris[ sau media tv gi audio ; categoriile de apreciere
corespunzltoare variabilelor sub form[ de scal5ordinal[, cele mai frecvente
frind trihotomia favorabil, neutru (indecis), nefavorabil. Menlion5m insi
cf, nu existd retete valabile de stabilire a categoriilor pentru orice cercetare.
in mod traditrional, cel mai adesea,analiza de conlinut a fost conceputl
in termenii analizei conceptuale. Se alege un concept pentru a fi examinat,
iar analizapresupunecuantificareaEi inregistrareaaparitrieisale. Accentul
cadepe urm[rirea apariliei termenilor intr-un text, degi termenii pot fi atAt
irnplicili, cdt gi explicili. in vreme ce termenii explicili pot fi identifica[i cu
ugurin(d,codareatermenilor implicili gi stabilireanivelului lor de implicare
cstc mai complicatd. Pentrua incerca limitarea subiectivit5lii, dar gi pentru
t limita problemele ce tin de nivelul de incredere, codarea termenilor
irnplicili presupune utilizarea unor dicyionare (generale, de specialitate)
sau a unor reguli de traducere contextuald. Uneori sunt utilizate ambele
rniiloace. De exemplu, pentru o cercetarecu tema ,,Mediul inconjurltor qi
prograrnelepartidekrrpolitice", mai intAi se realizeazlpe computero listl
(cartca crilurilor) cu conccptcleesenlialedin lucriri qi diclionarede

spccialitatccitrc sc rclc.r,illlr;lnrblclne dc corrscrv:rrc

u lrrcdiului5i la
problemeccologicc.'l'crrrrcniisunt alegidatorittrnivelului lor ridicat de
validitate pentru contextul temei cercetate.Alli termeni pot reiegi din
programelepartidelor politice in urma examinlrii cuvintelor- gi expresiilor-cheie in contextul abordlrii problemelor de mediu folosind procedura
cuvAnt-cheie-in-context.
Codarea vizibil[, structura de suprafali a textului, este numitd, codare
manifestd. Sistemul de codare listeazl termenii textului (de exemplu, rogu)
sau actiunile filmului (de exemplu, un sf,rut) 9i apoi le localizeazl in text,
respectiv le inscrie in formularul de codare numlrul de aparilii intr-o
perioad[ de tip specifici. Pentru text, cercet[torul poate utiliza un software
adecvat ce folosegte o list[ comprehensivl a cuvintelor sau expresiilor
relevantepuse intr-o formd pe care computerelele pot citi.
Codareamanifesttrare un grad ridicat de fidelitate, deoarececuvdntul sau
expresia fie existl, fie nu. Dar, agacum am argumentat, codarea manifesttr
nu ia in calcul conotafiile cuvintelor sau expresiilor. AcelaEicuvdnt poate
avea intrelesuridiferite, in func1ie de context. Posibilitatea unor infelesuri
multiple ale cuvintelor limiteazl mtrsurareavalidit[{ii codlrii manifeste.
Contrinutul latent al textului reprezintl structura de profunzime a lui.
Cercetltorul care folosegte codarea latentd caut[ sd afle infelesul implicit
in contextul textului. De pild[, un cercet[tor citegte un paragraf intreg gi
decide dac[ acestaconline teme erotice ori un sentiment romantic. Sistemul
de codare trebuie s[ aibl reguli atdt pentru ghidarea interpretirii textului,
cAt gi pentru a determina dac[ temele particulare exemplificate sunt prezente sau nu.
Codarea latent[ tinde si fie mai putin fidel5 decit codarea manifestd.
Ea depinde de cunogtinlele, limbajul gi infelesurile sociale. Instruirea,
practica gi regulile scrise imbundtdlescfidelitatea, dar r[mAne inci dificill
identificarea consistentd a temelor. Validitatea codrrii latente poate excede
validitatea codirii manifeste, deoarece oamenii comunicl inlelesuri in
multe feluri implicite care depind de context, nu numai in cuvinte specifice.
incercdnd si rezolve dilema codare manifesti versuscodare latenti, Ole
Holsti (1969) spune:
Este adevdratcd numai atributele manifesteale textului pot fi codare,dar
aceasti limitare este deja implicatd de cerinla obiectivitdlii. Inferenlele
despreinlelesurilelatenteale mesajelorsunt prin urmare permise,dar...
ele reclamtrcoroborarecu evidentra...
de asemenea,
trebuiesI ofereextrase

(v l

AN;\ | l/ A l) l: ( ' ( ) N I tN t I l

dctaliatc din alirmaliile rclcvlrntc care scrvcsc si justilice interprctilrile

ccrcctalt.orulu
i.

Indif'erent de tipul analizei, procesul codlrii este in mod fundamental

unul de reductie selectivi" Prin reducereatextului la categorii constend
dintr-un cuvent, sintagm[, propozitii, cercetetorul se poate concentra
asupra cuvintelor specifice sau patternurilor relevanteqi le poate coda cu
acuratele.
Un exemplu de analizd,conceptual5 il reprezintl examinarea discursurilor unui candidat la pregedinliepe tema asistenleimedicale a populatiei.
Codareaacestoraurmlreqte prezentaanumitor cuvinte. Problematicastudiului poate implica examinareanumlrului de cuvinte (expresii) pozitive
utilizate pentru a descrieplanul propus de candidat,precum qi examinarea
numirului de cuvinte (expresii) negative folosite pentru a descrie starea
curent[ a asistenlei medicale din RomAnia. Cercetltorul ar putea fi interesat
nu numai de cuantificarea acestor cuvinte, ci qi de modul in care sunt
relagionate.in analiza conceptuald, cercetdtorul urmdreqte doar sI eviden{iezeprezenta cuvintelor din punctul de vedere al problematicii cerprezentacuvintelor pozitive
cetirii - adicI, in exemplul dat, sd evidentrieze
qi negative folosite de candidatul la cea mai inaltf, functriein stat, in raport
cu planurile propuse de el gi cele curente de asistentrdmedicald a cetilenilor.
Este vorba de observareadirec[iei mesajelor in con{inutul textelor de-a
lungul unui continuum. Cercetltorul imparte o list[ a cuvintelor ce caracterizeazdcele dou[ planuri ale asistenlei medicale prezentatein cuvint[rile
candidatului, in care unele sunt pozitive (eficient, iefiin, cuprinzdtor), \ar
altele negative (ineficient, scltmp, selectiv).
Pentru inceput, cercetdtorul trebuie sI decidi nivelul de analizl. El
hotirdgte dacl va coda un cuvdnt izolat, cum ar fi ,,ieftin", sau seturi de
cuvinte ori expresii (sintagme), precum ,,disponibil pentru toati lumea".
Dupd ce identificd concepteledin text, cercetltorul dezvoltl qi un set de
categorii predefinite. Apoi trebuie sX decidi dacl va coda sau nu fiecare
cuvAnt pozitiv sau negativ care apare sau dacl va coda doar anumite
cuvinte pe care le consideri mai relevantepentru problematica asisten[ei
rncdicale.Astfel, cercetltorul trebuie sI stabileasc[cAt de flexibil sd fie in
codarc. El trebuie sd solu(ionezedilerna dacd si codeze numai pe baza
sctului dc categorii del'initesau dacd sI-Ei inglduie si adaugecategorii
rclcvirrrtc
carc nu lrrrlirstinclrrscirr ircclscl pe misuri ce le glsegtein lcxt,
I t t t t t t cc pcttttilc in r'otpolt t t ' ; t

r lt ' r t ut lt ' r ' ilr l t ur r r , ir n p o r t i u t t p c n t r u p r o t 't 's r r l

AN A l .l T.n l )l : (' ON l l N tl l (' ()N ( l .l ' l t rA l A t(' A N l l l A l l V A )

(rl

codirii, cu consecintesemnificativeasupnrrczrrltutclor.l)c pildh, costul

asisten{ei
medicalea fost codatcu ,,ieftin", carea :rpilrutin text de cincizcci
de ori, dar a descoperitgi cincisprezeceaparilii alc sintagmei,,disponihil
pentru toatl lumea" , care are legltur[ cu cuvi:ntul ,,ieftin" ce codcazil
costul asistenleimedicale. Aceastl leg5tur[ il poate conducepe cercetf,tor
la interpretarea(inferenfa) potrivit cdreia candidatul incearci s[ prezinte
planul sduprivind asistenlamedicali mai mult pebazaavantajelormateriale
gi nu urm[regte si beneficiezede ea toli cet6(enii.
Cercetltorul mai trebuie sd decidd asupra nivelului de generalizare,
adic[ dacd vor fi codate conceptele exact a$acum apar in text sau dacf, ele
pot fi inregistrate chiar qi atunci cAnd apar in forme diferite. De exemplu,
,,scump" poate sd apard gi in forma ,,scumpete".CercetStorultrebuie s[
stabileascddacl cele doul cuvinte semnificd lucruri total diferite sau dac[
sunt suficient de asemdndtoareincdt sI poatl fi codate ca avAnd acelaqi
inples. in conformitate cu aceasta,apare nevoia de a determina gradul de
implicare. Acest lucru presupuhemai mult decAtrealizareaunor diferenle
subtile in ceea ce privegte timpul verbelor sau inlelesul, ca in cazul
termenilor ,,scump" gi ,,scumpete".Determinareagradului de implicare ii
permite cercetltorului si codezenu numai cuvdntul ,,scump", ci qi cuvinte
care implic[ inlelesul de ,,scump".Ele pot include : cuvinte tehnice,jargon,
eufemisme politice, cum ar fi. expresia ,,cerinta de a economisi", despre
care cercetltorul considerl cI nu meriti o categorie separati, ci cI ar fi
mai bine reprezentatd sub categoria ,,scump", datorit[ semnificatriei sale
implicite de ,,scump".
Dupi ce a luat in considerire generalizareaconceptelor,analistultrebuie
sd creeze reguli de aplicare a codurilor care ii vor permite s[ facd mai
eficient qi mai organizat procesul de codare - astfel spus, sI se poatd coda
corect. Dezvoltareaunui set de reguli asigurl o codareconsecvent[, adici
in acelagifel. Daci, intr-un paragraf, cercetitorul a codat costul asistenlei
medicaleca o ,,provocareeconomic[", iar cdnd acelaqilucru s-a produs in
urmitorul paragraf el o codeazi sub categoria ,,scump", atunci datele pot
fi invalidate - la fel gi interpretarea derivatd din date. Regulile de codare
protejeazl impotriva acestui lucru gi df, prooesului codlrii un nivel ridicat
de consecven(IEi coerenf5.
in afara regulilor scrisepentru deciziile coddrii, cercetf,torulcreeazi un
formular de codare pe care se inregistreazd infbrma(ia. Fiecare unitale
trebuiesI aibl o inregistrareseparatipe fonnular.ilr casctaJ.l ilustrirrnurr
clcformularde crilarc lillositin alurlizrr
exenrpltt
rlc corrlirrrrt
crrrrrrnrilorrrcir

inlrebarc gcncralrla cercct?irii: Cunr sunt reprezentatcll'rrrcilc in cotidienclc ccntralein rol de lider important? Formularul a first conceputsd
rdspundf, setului de intreb[ri ale cercetrrii, care au cerut atdt codare
manifest[, cAt Ei codare latenti.
intrebf,rile care au ghidat codareaau fost urmf,toarele:
L Caracteristicile articolelor: Care este cotidianul? Care este data
articolului ? Cdt de mare este articolul ? Ce domeniu abordeazd
subiectul? Unde a apf,rut inziar ? Au fost folosite fotografii?
2. Oamenii din articol: CAli oameni sunt numiti in articol? Dintre
acegtia, cAt de mul(i sunt importantri? Ce sex are fiecare persoand
numit5?
3 . Roluri de lider: Dintre persoaneleimportante din articol, care au
roluri de lider ? Care este domeniul profesional sau de conducereal
persoanei?
4 . Roluri pozitive sau negative: Pentrufiecare lider saurol profesional,
stabilim ratingul cAt este de pozitiv sau negativ. De exemplu: 5 :
pozitiv ridicat,4 : pozitiv,3 : neutru,2:
negativ,1 : negativ
ridicat, 0 : ambiguu.

Caseta3. 1
Profesor Mircea Agabrian, Centrul de Cercetiri Sociologice
Exemplu de formular de-codare
Articol

Data

Total num[r oameni numiti

Nr. oamenilor cu roluri semnificative
Persoana
Persoana
Persoana_
Persoana
Persoana
Persoana

Dimensiunea

Nr. fotosrafii
Subiect articol

Lider?
Gen social_
Gen social_
Gen social_
Gen social
Gen social

Lider ?
Lider?_
Lider ?
Lider ?
Lider ?

Domeniul
Domeniul

Domeniul_

Ratingul_

Exemplu de inregistrarea formularului pentru un articol

Articol 4237 ziarul Adevdrul Data ll august2004 Mdrimea coloand
zl qrrr
Total numtrroameninumiti 5
Nr. oamenilorcu roluri semnificative4
krsoana l Gensocial Ml-ider?
krsoana 2 Gensocial Ml-ider?
krsoana 3 Gen social F Lider?
krsoana 4 Gen social F Lider ?
Rrsoana Gen social Lider?

DA
NU
DA
DA

Nr. fotografii 0
Subiectarticol hlirici externi
DomeniulBancar
Domeniul Guvern
DomeniulSocietatea
civill
Domeniul Guvern
Domeniul

Ratingul5
Ratingul l
Ratingul2
Ratingul I
Ratingul _

urmltoarea deciziepe care trebuie s[ o ia cercetitorul privegteinfor_

mafia lipsittr de relevanli. El trebuie sr stabileascidaci informafia irelevanti trebuieneglijattr(ignorati) (dup[ cum sugereazrweber, r990) sau
utilizati pentru a reexaminagi/saumodifica schemacategoriilor.in cazul
exempluluidespre analizacuvantirilor unui candidatla preEedintrie,
conjunctiile ,,gi", ,,ori", ,,sau"etc. pot fi ignorate.Ele nu
adaugf,nimic la
cuantificareacuvintelor,,ieftin" gi ,,scump",puuindfi omisefbri nici o
consecinflasupracodtrrii.
Fiecarelimbi areun setal frecven(eicuvintelorbine stabilit.De pildr,
in multedocumentede limb[ engrezL,cel mai comuncuvanteste
,,the,,,de
obicei ,,of' esteal doilea, gi agamai departel.Acestecuvintecomunepe
care le glsim in orice limbtr nu ne spun nimic desprecon(inutuldocumentelor,nefdcdndaltcevadecats[ ingreunezeanaliza.prin urmare,multe
softwarede analizl a frecvenfeicuvintelor ignori acestecuvinte comune
cu ajutorul facilitfl1ii stoplist.
Pentrunevoileanalizei,putem stabili dinaintedou[ liste de cuvinte cu
cea mai mare frecvenltr,pe care s[ le folosim in proiecte diferite. De
obicei, in toateproiectelese ignortrcel putrinprimele z0 de cuvinrecu
frecventaceamai ridicatr, dar uneorise recomandifolosireaunei listede
circa 180 de cuvinte. Acest al doilea caz este util cand se analizeaztr

Ratingul _
l. Pe Internet se gtrsescmai multe variante ale setului dc cuvintc
crlrnurrcdi'
limba engleztrcu cea mai ridicattr frecven(tr.

t'lispttltsttrilc
ltt irtl.rcbi-trile
clcsclriscurrdccou(inutulestc ltrtrrlrrpor.l:lrrt
tlccirlrrlrrricradc cxprimare.
l)up;-tce s-a luat decizia in leglturi cu tratalnentul aplicat infbnnafiei
lillsitc de relevantri,urmeazretapacodrrii textului. Ea se poaterealizaatat
rrnnual, citind textul si notAndaparilia conceptelorin formularul coddrii,
cirl q;icu ajutorul diferitelor programe pentru computer.Codareacu ajutorul
t'ornputeruluireprezintl una dintre cele mai mari realiz[ri ale analizei
t orrccptualedin perioada contemporand.Prin introducereain computer a
t rrtcgoriilor, programele pentru analiza de conlinut pot realiza cu multl
rr;rrrirr{5,in mod automat, procesul de codare gi pot examinaun volurn
rrrrcrrsde date, o gami largd de texte. rapid gi eficient. Dar automatizarea
lrrocesului de codare qi reu5ita sa depind foarte mult de experienta cercctitorului qi de constructia schemei de categorii. CAnd codarea se realizcazd manual, cercet[torul iqi poate da seamacu mai multi u5urinld de
posibilele erori. Computerul este doar un instrument gi poate realiza
codareanumai pe baza informatriilor introduse.
Codareadocumentelor cu ajutorul computerului se realizeazd,in qapte
etape:
l.
2.
3.
4.

Editareadocumentelorcu un procesorde text.

Crearea unei document ASCII sau rtf, in funclie de programul
utilizat.
Importul documentului intr-un softwarededicat gi urmarea procedurilor standard"
Atagareacodurilor la segmentelede text, adic[ marcarea granilelor fiecdrui segment de text gi inserlia unui cod din cartea
codurilor sau din dic[ionarul redactatde cercetdtor - sau dictionarul predefinit, in unele programe de calculator.

5.

6.7.

Analiza datelor: efectul coddrii creeazra

o bazl de date a variabilelor categoriale. Toate programele de analizi de conqinutau
unele posibilit5li de manipulare qi afigare a lor. De obicei, baza
de date poate fi exportat5 mai departe pentru realizarea anaiizei
cu programe statistice, de exemplu, pentru calcularea frecven1elor.
frditarearezultatelor'gi, cAnd este cazul, exportul rezultatelor.
[]ncle prograluepot export:rfiqiere specialepentru pachetestatisticc.culn slnrtSl'SSs:ruS,r\S.

Indil'erent
dc procedurade codare,existiltrci ulrrlrclilri
nrajorcltlt,t,rrr'
gorizdrii intr-un sistemde codare: (l) claseconlunc; (2) clasespctr:rlr'
qi (3) clase teoretice.
Claselecomune sunt folosite virtual de citre oricine in socic(rrrr.lr,
exemplu,vdrst[, sex, mam5, tatd, profesor,qef, iubit/iubitdetc. lrst'rr1r,rl,r
este apreciereadaci o anumitd caracteristicddemograficl se relirlir)n('.r/,1
cu patternurile provenind din altl clas[ de codare.
Clasele speciale sunt categoriile colocviale qi limbajul conccptrr,rl,rl
diverselor profesiuni. Clasele teoretice sunt cele care emerg irr r rrr..rrl
analizeidatelor,categorii imprumutatedin claselespeciale(de piltl:r, ,lrrr
limbajul sociologic),agadarcategoriia ciror substanl[estefundlru('rtr.rt,l
in date. Nu este posibil ca ele sI fie cunoscuteimediat, ci numai tlrrp:i r r
observatorii petrec un timp considerabil cu studiul con{inutului lcxtrrlrrr
Oricum, dac[ dezvoltim coduri proprii, trebuie si lIs[m datele sii v,r
beasci de la sine. Constructelesociologice sunt formulate de analisr lrr.
pildI, ,,atitudineprofesionall", ,,inclinafieeducalionall", ,,motiva[i;rrrrrrrr
cii" etc. sunt exemple de constructe sociologice care adaugd corrrprc
hensivitate qi profunzime analizei de conlinut.

Selectareacodorilor $i instruirea acestora

Codarea este in general mai rapidd gi se face cu mai multi acuratetc ll
credibilitate cu cAt codorii au mai multe cunoqtinlein domeniul analizar.
Pentru analiza unui text politic ce abordeazd o probleml social5, cutl()f
tintele sociologiceEi politice ale codorilor sunt utile. Codorii sunt antrenali
si aplice codurile cu acuratetein sesiunide instruire, in care sunt infornrali
desprescopul analizei de conlinut, natura materialului textual Ei schemadc
codare. Aceasti informare explicativl este urmati de practica reali sau
simulat[ pe text. Codareacu acuratetepoatenecesita,pentru codori, cAteva
qedin(ede instruire gi feedback.
Dup[ K. Krippendorff (1980, p. 174), cerin[ele minime penrru instruirea codorilor sunt :
1. definilia unitllilor de inregistrare, inclusiv procedurile pentru identificarea lor;
2. descriereavariabilelor qi categoriilor:

ANn t.t7 n t) lr ( ( ) N llNU l'

to

3. prczcntarcaprocedurilor cognitive folosite in plasareadatclor ilt

catcgorii;
4. instrucliunipentru folosireagi administrareac[4ii codurilor 5i formularului coddrii.
Exist[ patru surse potenlial interrela(ionate de deficienfe ale codlrii
care pot fi intAlnite in multe aplicalii ale analizei de conlinut : deficien(e in
clocumente,ambiguitatein procesul evaluirii, codare influengati 5i codare
gregitd. in continuare, cAtevaexplicalii succintedespre fiecare.

DeJicientre
tn documente
De obicei, deficienlele din documenteleoriginale nu pot ti remediate,dar
convenJiile coddrii pot ajuta oarecum larealizarea codlrii consecvente.De
exemplu, ambiguitatea.in redactareaarticolelor despre inv[![mAntul superior romAnesc poate genera indoiali codorului care va medita dacd s[
codezeo anumitl hot[rire luat[ de MEC ca ,decizie strategicd" ori si nu
o codeze,deoarece,in realitate, este vorba de o decizie tactic5 ce vizeazil
o situalie-limit[. in acest caz, cercet[torii trebuie sd stabileasci mai bine
conven(iilecodlrii in carteacodurilor gi s[ le transmitf,codorilor in timpul
instruirii acestora.

Ambiguitate tn realizareaj udecdlilor

Chiar gi cu cele mai simple variabile, codorii trebuie sd-qi foloseascl
judecata, iar aceastadeschideuga erorii. De exemplu, in studiul articolelor
dcspre proiectele de rezolvare a problemelor sociale ce vizeazd copiii
strf,zii, codorii au folosit o scall cu cinci trepte pentru a clasifica mdsura
in care s-au indeplinit obiectivelediverselor proiecte. La inceput, expresii
scurtc au definit treptele scalei: la cel mai inalt nivel, de exemplu,
obicctiveleerau ,,realizaredeplin[" ori ,,realizareaproapedeplin5". Practica
procesului de codare a relevat inconsistenlSintre codori, astfel incAt unii
au sugeratci o scali numericl poatefi mai bund - obiectiveleau fost ,,realizate
in propor{ie de 9O%". CAnda treia scalda asiguratatat definitii in cuvinte,
cat si cvaluirri nurnerice,rezultatul a fbst o codareconsecvent[.Schimbarea
Aucontribuitla imbundtl(ireacodirrii.
ctilurilor 5i irrslruirclrcorcspunzitoare

Codare influenlatd
Este greu de imaginatun subiectdesprecare un codor si nu aibl idei
preconcepute.Potrivit lui R.Ph. Weber,
Ambiguitd(ilein procesuljudec5liigi inclinagiacodoruluise leagi de acea
ambiguitatecreati de mediulospitalierpentruca inclinagias[ se furigeze
(1990,p. l42).
neobservatd
Instruirea ii ajut[ pe codori si se punl in gard[ impotriva subiectivismului neintengionat,iar cercettrtoriipot observacui apa4ine subiectivismul intenlionat. De asemenea,este indicat ca documenteles[ fie
atribuite codorilor in mod aleatoriu.
Codare gre{itd
Codorii aplicd ocazionalincorect criteriile codtrrii ori chiar scriu coduri
gregit. Astfel de gregeli pot fi sistematice,tinzdnd s[ favorizezesau sd
anumitecategorii, dar se pot producegi numai intAmplltor.
defavorizeze
Alegerileinteleptein construcliaetichetelorcategoriilorqi o instruireadecvatf,a codorilorpot evitaastfelde gregeli.
Adeseori, consecven(acodtrrii se refer[ la ,,acordul intercodor". Ea
inseamnlgradulin carediferili codori atribuieaceleagicoduri segmentelor
de text. O inconsecvenflmare poate generacorupereadatelor. in multe
circumstan[e,cercetitorii pot face estim[ri numericeale acorduluiintercodor gi folosescrezultatelepentrujudecareacorectitudinii codorilor, in
vedereainstruirii acestoraSiimbunltitririi codlrii. Pentrua verificaacordul
intercodor,codorii examineazifie aceleagidocumente,fie un subsetde
documente,aceleagipentru to[i codorii.
Chiar gi atunci cind codorii sunt relativ constantiunul faf[ de altul,
codareapoate produce erori sistematice; codorii ca grup tind si facl
de text. in
erori in atribuireacodurilorcategoriilorsegmentelor
aceleaEi
general,uniformizareamisurii erorii sistematiceeste mai dificil5 decAt
verificareaacorduluiintercodor,deoareceimplic[ faptul c[ cinevacunoa$te
de text. in fapt, nimeninu cunoa$te
codurile,,adevlrate"pentrusegmentele
acestlucru. Oricum. cercettrtoriitrebuie sI fie in mdsurl sI detecteze

ANn t t/,\ t) t. I ( ) N l tNI l

instruirii5i llloi slt lltltttcze

irt tirrtpr,rl
alc cror-iisistcnraticc
lrivcltrrilcclcrrse
crrtcgoriilcvariabilclor;i sir rnodificecodareamanual5.

l'cstarca qi aplicarea codurilor

Testarea

Sclectareaqi mAnuirea documentelor

(lhiar daci popula{ia documentelorpoate plrea in mod conceptualclar[,
runsamblullor ridic[ trei probleme pentru codare: (1) lipsa unor docunrente,(2) clocumentenepotrivite Si (3) documenteimproprii. Poateexista
o cliscrepanqlintre populafia presupusi a documentelorr;i cea localizatl in
rcalitate. CAn{ un numdr substanlial de docurnente lipsesc, analiza de
t orr(inuttrebuie abandclnatd.
[,ln document nepotrivit este unul af'latin neconcordanlXcu definilia
rfocumentului cerut pentru analizl. Aproape inevitabil, dup[ o
inspectarea 1or, unele documente se dovedesca fi nepotrivite pentru
analiza de con{inut. Documentele nepotrivite trebuie indep5rtate, dar
cste necesar[ o eviden![ a motivelor acestui lucru. E posibil ca unele
clocumentesI se potriveasc[ cerinlelor analizei, dar in schimb si fie
nepotrivite pentru codare. De exemplu, paginile lipsl sau ambigue
ritlicd unele indoieli desprecalitateadatelor, aqaci este mai bine s[ nu
l'ic inclusein analiz[.
persoana
Odat5 determinat setul documentelorangajatepentru analiz.d,,
fieclrui
adicd
document,
fiecare
responsabili cu codarea inregistreazi
document i se atribuie un numlr unic. in final, procedurile coddrii monitrlrizate cle cercetdtor trebuie s[ inregistrezeurmitoarele : codorul clruia
i s-a atribuit documentul, datele care au fost codate qi problemele neobiqnuite apdrute.
Clnd documentelecare urmeazd a fi codate reprezintii un e$antional
populaliei documentelor,eqantionultrebuie sd fie ales din populalia delirrritatirprin proceduriiediscutatemai inainte.

un pas important inaintea inceperii coddrii propriu-zise este testarea.

Analistul testeazf,qi revizuieqtecodarea categoriilor gi instrucgiunile,
'Iestarea este necesarf,Si dacl
in unele cazuri chiar de cAteva ori.
este
folosim computerul pentru analiza de contrinut' qi dacd analiza
flcutd matrual.
Testareaii ofer[ analistuluiposibilitateaclea vecleadac[ : (1) categoriile
(2) instruc(iusunt clar specificate, sunt exhaustive li mutual exclusive,
sarcinS.
pentru
nile cod5rii sunt adecvate qi (3) codorii sunt potrivili
Determinf,rile sunt fbcute prin evaluareafidelititrii 9i constanleideciziilor
poate
individuale ale codorilor. Odatd ce analistul este sigur c[ materialul
poate
qi
codarea
fi codat cu fidelitate ridicatd, testarea este incheiat[
incepe.
conform cdrlii codurilor qi a regulilor de codare, codorul marcheazf,
pur qi sirnplu granilele unitdtii de inregistrare gi completeazd'formularul
coddrii. Procedura este similar5 cAnd fblosim un computer, dar detaliile
in
depind de tipul de software utilizat. Codorii pot face scurte comentarii
qi
cazul
in
legdturdcu unitateade inregistrareatet in codareamanuald, cdt
folosirii unor pachete software. Comentariile sunt utile in timpul analizei
pasaj din
datelor, pentru c[ oferl ra(ionalitate codului, fac referiri la alt
document, semnalizeazl incertitudineacodorului etc'
Pe timpul aplicdrii codurilor, codorii pot intelni diferite situalii' Discut6m doul dintre cele mai frecvente.

Coduri care se suqraqun

Dou6 coduri pot s[ se suprapunS: unitateade inregistrarepenffu o variabild
se suprapunecu unitateade inregistrarepentru o alti variabil[. De exemplu,
avem doul variabile codate in felul urmltor: prima, ,,Sl[biciuni in stra*
tegiile organizaliei", are trei categorii inconsistenl[, control cu excesivf,
exigenl5 a detaliilor minore li altele ; iar a doua variabili, ,,consecin{ele
ac(iunilororganizaliei",are tot trei categorii- ineficienla,vulncrabilitillc
lafraudlsialteIe.Primulcoddinfiecarcvariabilirirrdiclj|:rlrtrrlci

inconsistcnta
cste$i inel'icien1tr
- prin urmare,elesesuprapun
in scglncntul
de text corespunztrtor.

Coduri tnglobate
un cod esteinglobatin altul cind unitateade inregistriuepentruo variabill
inftgoartrcompletunitateade inregistrarepentruo alttrvariabill. De pildi,
o portiune de text dintr-un interviu poate aveadoutr variabile:
,,Timpul
consumatpentru managementulfinanciar", cu trei categorii - excesiv,
normal gi insuficient; gi altr variabill, ,,cauzeleanultrriiproiectuluide
cercetare", cu patru categorii - problemelemanagementuluifinanciar,
insuficienlapersonaluluiinalt calificat,logisticainsuficientigi altele.o parte
din al doilea pasaj se regtrseEte
in primur, deoarecetextul corespunztrtor
pentrucodul ,,timpconsumatpentrumanagementul
financiarexcesiv' este
atribuit codului ,,problemelemanagementului
financiar',ce apar[inevariabilei ,,anularea
proiectuluide cercetare".

Niveluri de cuantificare
in mod tradilional, cele mai multe abordtrriale analizeide conlinut cantitative se concentreazd,
pe prezentavariabilelor, analizaurm[rind pur gi
simpluconceptualizareavariabilelor
din documente.De exemplu,in cercetarea despreproblemeleinvdtr[mantuluisuperior pe care am mai menlionat-o, una dintre variabilelenominalea fost cea a actorilor sociali, cu
clasele: student,profesor,rector, decan,ministru. o alttr variabiltr,de
data astaordinali, mlsoari atitudineaenuntiatorului(autorul articolului)
fali de problemeleidentificate,prin trei categorii: pozitivtr,neutrl, negativtr - sausupott,indecis,opozigie.
Asemeneacategoriipot fi folositepentrum[surareaa patru niveluri de
cuantificare: spayiul,frecvenlacategoriilor,direclia mesajuluigi intensitatealui. ca si explicrm diferenleledintre acesteniveluri de cuantificare
Eicum se leagl ele de construcliacategoriilorfolosim, in principal, analiza
ipoteticr a reformeijustiliei romanegti,pentrucare avemca sursemajore
articolepublicatein presi, documentepublice (legi) Ei transcrierileinterviurilor cu oficiali romanigi striini. cdnd estecazul,apellm gi la exemplific[ri din alte domeniide interes.

Sltuliul
La cel mai pulirr rig,urosrrivcl clc cuantil'icare,un cercetitor poaterr)r"rsura
dimensiuneamesajuluiunui tcxt"sau cantitateade spaliu sau volum alocat
acestuia. Spaliul in textul scris se mlsoard prin numlrarea cuvintelor,
propozifiilor, paragrafelorori spatiulpe o pagin[ (de exemplu,in centimetri
pitrali). Pentru mesajul audio sau video, spatiul poate fi mlsurat prin
cantitateade timp alocat. De exemplu, un personajpoate fi prezenttimp dc
cAteva secunde ori in mod continuu in fiecare scenl a unui program de
doui ore.
Analistul poate mlsura spa(iul din ziar dedicat sustinerii sau opoziliei
fati de o problemi. El poate apoi sd foloseasc[ aceastdmdsurd pentru a
compararelativa susfinerea problemei sauopunerefap de ea. Un asemenea
exemplu glsim in tabelul 3.2, care aratd formarea categoriilor prin misurarea spatiului (in centimetri de coloanl) articolelor e$antionatedintr-urr
cotidian central gi dintr-un ziar de provincie. Pentru fiecare numlr de ziar.
analistulmisoar[ num5rul de centimetri de coloani de la toate articolele ,si
editorialele pentru a afla cantitatea totald a spaliului pentru fiecare din
pozitriile exprimate. Se poate ajunge ca fiecare aparilie de temd sI fie
mlsuratl in cm2, ceea ce inseamnd practic o trecere de la numlrare lzr
m[surarea extinderii temei. Prin codarea denumirii, localiei qi a datei
fiec[rui ziar, analistul poate examina tendinla de-a lungul timpului gi poate
comparaastfel punctelede vedereale ziarelor care apar in capital[ cu cele
din provincie.
Tabelul 3.2 - Formarea categoriilor prin mdsurareaspaliului
Centimetri de coloand

Ziarul

Data

Adevdrul

5t03t04

CapitalS

Monitorul de
Alba

5t03t04

Provincie

Locafia

Pozitivi

Neutri

Negativtr
5
2

O asemeneamisurl esterapidl gi relativ ugoar[, insi furnizeazl doar o

informalie general5. De aceea,analigtii care folosescacest nivel al cuarr
tificlrii trebuie s[ presupundcd, diferenlele gdsite tn mdrimeo spoliului
sunt indicatori valizi ai relativei eviden|ieri sau intportunle u problatrtalor.

'l i rl rcl rrl

.l .- l

l tt)u(t l (,nnttl t

ttttt.tttttti r l trt

tl t ttt!t' 11oti i tt'

t' ttt(rt ttrl i c ttl t' l ttt

.yi ttJirrtutliilttt

Iirccvc nlu cute g0 ri il0 r

Forrtrat I

Iirecven{aindici pur gi simplu cAt de des se produce un eveniment. De

cxemplu, cAli bltrani apar intr-un program de televiziune gi de cAte ori ?
Ce procentaj din toate personajeleil reprezintl ei ?
Singleton et al. (1988) spun cd frecvenlaestecea mai obiEnuit[ merodI
pentru mdsurareacontinutului. La rdndul lor, Krippendorff (1980) Ei Weber
(1990) subliniaz[ cr numlrarea frecventreicuvintelor Ei elaborareade liste
cu cuvinte tipice sunt tehnici standard in analiza de conlinut.
Seturilecu frecventacuvintelor ne indic[ in mod obiEnuittemeleimportante ale textului. calcularea de cdte ori estecodati o categoriee mai mult
decat o simplS^inregistrarea num[rului de unitrli de inregistrare in care
apare un cod. In acelaqistudiu despreproblemele invitrImdntului, cercettrtorul a identificat mai multe variabile, fiecare cu un numlr de categorii
specifice. De asemenea,a adunat toate instanlele in care fiecare categorie
a fost codatl de-a lungul tufuror articolelor fblosind clutarea cuvdnt-cheie-in-context - care, de fapt, este mai mult o analizd de con{inut
calitativX, deoarece presupune un context mai larg de abordare a categoriilor in cadrul temelor identificate.
Identificarea cuvintelor comune in context (fondul de bazd,al textului)
ne duce la temele principale ale textului analizat. insl trebuie sI precizim
c[ este posibil sf, surprindem teme semnificative indicate de cuvinte cu
fiecventrereduse. Altfel spus, nu intotdeaunacuvintele cu frecven(e ridicate
indictr qi o posibil[ temI.
La acest nivel al cuantificerii, analistul codeazdfrecvenla unitililor de
inregistrare determinand de cdte ori fiecare temi sau afirmalie se produce
in text. Formatele pentru m[surarea frecvenlelor pot fi simple, ca in tabelul 3.3, sau mai complexe, ca in tabelul 3.4, depinzAnd de informalia
necesari cerut[ de tema proiectului. in primul tabel sunt doui formate
sirnple pentru misurarea numirului de afirmatriicare sprijind, se opun sau
sunt indecisefap de reformareajustiliei romAnegti.

Ziarul

Data

Numirul articolelor

Locafia

Suporl

Adevdrul

5ta3t04 Capitali

Monitorul de
Alba

5tc3ta4

Provincie

Indecis

Opozi(ie

0
0

Format2
Ziarvl

Data

Locafia

Atribuirea
afirma(iei

Pozifia

Adevdrul

5t03lo4

Capitala

Adevdrul

5t03ta4

Capitati

Editorial

Suport

Adevdrul

5t03t04

Indecis

Ministru

Opozilie

Capitali

Senator

Monitarul de
5/03/04
Alba

Provincie

Grup de
cetdleni

Op<lziqie

Monitorul de
5t0'3t04
Alba

Provincie

Pref'ect

Suport

F-ormatul 1 este sirnilar fbrrnatului pentru mlsurarea spatiului, care

mlsoard ins[ nuur[nrl de articole care apar intr-o perioadd de timp datd.
Fornutul 2 identificl vorbitorul gi-i permite arralistuluisd comparepoziliile
diferililor indivizi de-a lungul tirnpului gi din difbrite localii.
Thbelul 3.4 indiel mijloace mai elaboratede m[surare a frecvengei,cu
formate separatepentru categorii gi pentru codare. Aceasti abordarepoate
fi folositd pentru anahzareainformaliei de la trei sursedin exemplul nostru
ipotetic - ziare, documente publice gi transcriptul interviurilor. in tabel,
categoriile descriu poziliile privind propunerile specifice pentru reforma
in justilie. Acestepozilii pot fi codateatagAndu-lecifre care indicd poziliile
luate (coloane) 9i propuneri (rAnduri).
'Iabelul 3.4 * Mdsurareafrecvenlei Qi a poziliei Jald
de o proltunere specificd
t'ormatul categoriei

Propuneripentru reformareajusti(iei
Inamovibilitateajudecdtorilor
IndependenlaCu4ii Supremede
Justitie

| (01)

(tJz)

Suport 0pozifie Indecis/fird

pozifie (03)
(02)
(01)

ANAl.l7 .n I) l: C' ON' IlNU'l '

Neamcstecul
politiculuiin actul de
justilic

A N A l . l / r\

(03)

ff,rf, mandat emis de judecitor

(06)

Formatulcodirii
Sursa
$edinpGuvernului
$edinpGuvernului
$edinlaGuvernului

(, N l l N l rl

l l l c s a l l l l t r o :.l l l tl ttl l l l t tl l t ct'( r c

Promovarea
tinerilorin structurile (04)
de conducere
ale sistemuluiiudiciar
Interdiclia procurorilor de a aresta
(05)
Altul

l )l ' (

Data

2t02t04
2t02t04
2102/04

Afirmafia
Coloana

0l
01
0l

RAndul

02
06
04

In general,cand construiescmtrsurafrecvenlelor,anari$tiigin cont de

doudipotezein designulanalizeide confinut:
1. considerrcf, frecvenlacu care seproduceo afirmagiein text esteun
indicatorvalid sauimportant;
2. considertrcr toateunititile de conlinut pot fi evaluateegal gi, prin
urmare, fiecarepoatefi comparatfldirect cu oricare alta.

Directriu
Presupuncobservareadirecliei mesajuluidin conginutultextului de-a
lungul unor continuumuri.Am dat dejaun exempluprivind direcliacand
am vorbit despre analizacuvintdrilor unui candidatla pregedinliepe
tema planurilor de asistenlr medical[. un alt exemplu: cercetltorul
impartelista modurilor in carepoateacfionaun personajvarstnicdintr-un
serialde rcleviziune.unele modalitlti suntpozitive (de pildi, prietenos,
inlelept,gcneros),altele sunt negative(de exemplu,malilios, plicticos,
egoist).

Analiza tendinlei
La al patruleanivel al cuantificirii, analigtiicodeaztrpentru intensitate.
Fiecarcafirmaliesausitualiecodati este,,cantlrit[" qi plasatrpe o scaltr
ce mtrsoarlintensitatea
relativl. Intensitatea
estefo4a sau putereaunui

( ()N (

ll'llinl.A

(( A N l l ' l A l t V A l

l ) c 1 l r l tl 1 , cl r ;r ctcr i sti ca

u n u i l ) cr s( ) n i tl l l

vArstidintr-unscrialdc a uititporrtcl'i rrrirxrri(deexernplu,nu-pilrnrintt.lrr.

sf, ia cheilecAndpleaci de acasi, are nevoiede timp sr-rii aduci arnirrtt.tk.
cineva pe care nu I-a mai vdzut de mult) sau majori (de exernplu. nu )l
amintegtecum il cheam5, nu-qi recunoagterudele apropiate).
Nivelul de m[sur[ a tendintreipermite o analizr a datelor murt rrr;rr
sensibill. Avantajul codlrii intensitdlii estecI cere codorilor sd recurxxrst;i
diferentrelein materialul textual mult mai subtil decAt au ei nevoic cirrtl
codeazl pentru spa{iu sau frecvenJi. Mai mult, este dificil sr listrm roirrc
criteriile pe care codorii trebuie sI le aibd in vederela luareadeciziikrr. l)c
exemplu, codorii trebuie sr {in[ cont de relativa intensitatea inlelesului
verbelor (,,dezacord" versus,,indoiali"), de timpurile lor (trecut, prezent,
viitor), de modific[rile inlelesului adverbelor (,,adesea"versus ,,uneori")
sau de ingelesulafirma(iilor care expriml probabilul (folosim ,,poate")
versusce este imperativ (folosim ,,trebuie").
Deoarece ii ajuti pe analigti sI compare dif-erenle subtile intre
cuvinte, acest nivel al cuantificirii este cel mai folosit pentru analiza
citirilor directe gi a conlinutului documentelor oficiale, astfel incet
legile gi reglementlrile publice, in care cuvintele se consideri ci au
fost alese cu grij5, sE poarte un mesaj precis. in exemplul reformdrii
justitriei,prin urmare, transcrierile interviurilor pot fi analizateIa acest
nivel cu acuratete.
Thbelul 3.5 ilustreazd cum poate fi codatr intensitatea.Folosim dou[
rlspunsuri ipotetice la o intrebare din interviu, ca sI arltdm cum pot fi
potrivite replicile in formarea unei categorii : ,,subiect, verb, termen comun
al ingelesuluir".Fiecare replici poate conline mai mult decAto afirma[ie ori unitate de irnegistrare - ca si fie codatd. Prin urmare, rangul valorilor
de la *3 la -3, depinzandde direc[ie gi intensitate,sunt atribuite verbului
gi termenilor comuni ai inlelesului din fiecare afirmatrie.in cazul nostru,
(*) este atribuit verbelor gi termenilor comuni ai inlelesului care dau
impresia c[ sprijin[ reformarea justifiei. cele dour valori ale fiecirei
afirmalii - valoarea verbului gi valoarea termenului comun al inlelesurui sunt inmul(ite, iar apoi, produsul tuturor afirma(iilor din rispuns sunt
insumate, producdnd un scor total pentru fiecare r[spuns.

I . 'lbrmen potrivit sau caracteristic limbaiului de zi cu zi

'firbclrrl 1.5

l. sc idcrrtrlrt
ll lcrttclc(vlrrilrhilclc)
cc crrprrrxl r':rtcgoriiconlirrrrrulri
ttrlikrrtlc irrrcgistrare
stabilirc,
2. se clasil'ictrvariabileledupl pozilia aritudirralir
cxprirnattr
:
3. se calculeazdfrecvenlaunitililor in leglturir cu tema qi se raporteazll
la numf,rul lor total (al unit5lilor de inregisrrare).

I'itrurureututt'gttriilor
prin misuru intensitdlii utitudinii

I
Rf,spuns
tinesuntpentrureformajustiliei,dar m[ indoiesccf,promovarea
,,Personal,
justilie"
politicd
in
actul
de
rilor in sistemva inl[tura influenla
Produs
Valoare Termen comun Valoare
Yerb
Subiect
al infelesului
Eu

sunl

+3

pentru reforma
justi(iei

-rJ

Eu

md
indoiesc

-2

cd promovarea
tinerilor in
sistemva
inlf,tura
influen{a
politicd

+3

+9
-6

Cu cAt numf,rul unitigilor de inregistrare legate de temele (variabilele)

respective este mai mare, cu atAt eficienJa procedeului va fi sporit[.
Evidentriereatendinlei se face prin folosirea formulelor:

a1 =I:!

(cAnd se iau in calcul numai unitigile de conginut in leg[turd cu tema) ;i

AT= I-P

+3
Total
Rdspuns2
sistemul
tinerilorin conducerea
,,Euac(ionezin guvernpentrupromovarea
iudiciar"
Termencomun
Produs
Valoare
Valoare
Verb
Subiect
al intelesului
Eu

Total

actionez

+3

pentru promovarea
tinerilor in conducerea
sistemului
judiciar

+3

(cAndse ia in calcul numdrul total de unitStride conlinut), unoe:

AT
F :
D :
L :
T :

+9

: indicele de analizd,a tendintei

num5rul de unititri favorabile
num5.rul de unitlli defavorabile
num5rul de unitlli in legiture cu tema
numIrul total de unitigi (conlinutul toral).

Cele doud formule dau indici de tendinl5 diferitri, deoarecenumitorul

liacliei este diferit. Preciz[m ci con{inutul in leglturd cu tema cuprindc
totalul unitSlilor favorabile,defavorabilegi neutre, in timp ce la conlinutul
total se mai adaug[ qi numirul unitllilor ffirI leg[tur[ cu tema a clrei
tendintr[o calcullm. Prin aplicareaoricirei formule, rezulti tendinla de a
prezenta tema sau problema sociali din textele analizate in termeni favoritbili sau defavorabili. Se intocmescgrafice privind intensitateaatitudinii.
llustrtrm cele prezentatecu doul exemple.
Primul pleaci de la constatareacd presaesteunul dintre vehiculelecc
rru$cscsI construiasclimagineaunei problemesociale$i sI o acreditez.c
cil:tlarein spaliulpublic. itt rtccaslii
idee,menlionirnci analizatjc con(inut
cslc lrtcttldade cercelurcccl rruritlcs lilltlsiti pentru a vcdcacurn sc rcali
rt:itz:1
ttccstlucru. l)c ltiltl;i,o proltlr'rnllstrciirli-r
pclltruoricc sistcrrr
polilic
tlcttttlcrlt(ic
cstc scr'itlcrclr
rlt'
irrcrctlcrc
irr irrstitrrlitr
1'.r;rtlrrlur
lxrr'llrrrrcrrl;rnI

+9

in exemplul din tabelul 3.5, rlspunsul I con{ine doud afirmatrii,in tirnp

ce r[spunsul 2 conline doar una. Evaluareaafirmaliei din primul rlsputts
estemai sclzutd in intensitate,againcAt al doilea rdspunsobtine un r:rtrgtlt'
intensitate mai ridicat.
in general, analiza orientdrii (atitudinii) emil[torului se face la1trtlc o
persoan[, o idee sau o problem[ social5 qi presupunefolosirea unei scrtlt'
ordinale. Variabila ordinall exprimf, orientarea atitudinal5 a emitenlulur.
care poate fi negativd, neutrd saupozitivd. Se aplicd formule carc irttt ttt
calcul frecventade aparitriea unei aprecieri, urmirind sd dcpistczc;rtr
tudineaemitentului(Chelcea,2001, pp. 533-536).Pentru accastasr l):rl
curg urmdtoareleetape:

idctt
existenlacorclalici intrc Prolrlcrttrt
(vasiliu, 2(xn). se cercctcaztr
a prcsupus
til'icatil'qil'recvenlaarticolelor ap[rute in pres5. E;antionarca
citeva ziare
alcgerea articolelor despre activitatea legislativului din
qi s-a flcut
ccntrale clasificate in ordinea audienfei. S-au codificat textele
conform unei
inrerpretarea dupd distribulia cantitativ5 a unor categorii
parlagrile de teme referitoare la atitudinea cotidianului fatr[ de institulia
mentari.
de indicatori
Tema cercetlrii a fost formulatl in func1ie de un numlr
cotidienelor
identificali ca avand cea mai mare frecventa in confinutul
parlamentar[ slab[,
alese. De pild[, dacd este vorba despre activitatea
subiectivismul,
indicatorii (categoriile) pot fi: absenteismul,incompetenla,
al dezbaterilor,
promovareaintereselor personale 9i de grup, nivelul sclzut
legislativ
aman5ri nejustificate ale dezbaterilor gi ale votului, randamentul
aflat la
partidul
in
sclzut, atitudinea obstruclionistd a opoziliei, disensiuni
sprijin[ in parputere sau intre acest partid 9i partidul/partidele care il
lament,deficienletehnico-organizatorice,migraliaparlamentar['demacu tema, al
gogia. in urma calculului frecvengelor indicatorilor in leg[turl
num[ru] total de
distribufiei contextelor (negative/pozitive) raportate la
s-au construit
unitlti de inregistrare (calculul coeficientul atitudinal),
de prestatia
fale
grafice cu distribulia intensitllii atitudinilor presei scrise
parlamentar6.
atitudinale a
Un al doilea exemplu se referi la evaluarea orientlrii
se tblosegte
programelor electoraleale partidelor politice. Pentru aceasta,
care acoperf,
un set de categorii de codare standard, pozitive 9i negative,
sistemul
principalele domenii: rela(ii externe, libertate qi democratie,
grupuri
politic, economie, bunlstarea 9i calitatea viefii, structura sociegtii,
sociale.Fiecarepropoziliedinprogramulunuipartidestepus6inuna
gi al coeficientului
dintre aceste .u,.goiii. Se face calculul frecvenlelor
3 se reglseqte
atitudinal, urmat de un text analitic al rezultatelor. in Anexa
analiza de continut
un exemplu de carte a codurilor standard ce se aplic[ in
a programelor electorale.

punctelorde vedere
Comparareu
ale puterii Si opozitriei
Un interes special in peisajul politic al oriclrei tr[ri democraticeil ocupl
mult discutata chestiune a reflect[rii 9i evaludrii in mass-mediaa punctelor
de vedere ale puterii gi opoziliei fa[[ de problemele ce pfeocup[ opinia
publicl. Analiza de confinut joac[ un rol major, motiv pentru care o
abord[m distinct. O tratare sistematic[ presupune:
o selectareade materiale scrise variate;
o concentrareadoar pe cAtevaprobleme de interes (a-5);
o elaborareacriteriilor ce definesc pozilii consideratefavorabile, nefavorabile qi neutre fa![ de problemele abordate;
t analiza poziliilor politice gi a inclinaflilor ce favotizeazd o pozilie
sau alta - bias, in englezi - atat la nivelul paragrafului, cit 9i al
textului intreg.
Dup[ standardele The United States General Accounting Office, se
recomand[ ca trei evaluatori (codori) independen[i s[ codeze toate materialele scrise selectate. Fiecare codor urmeazl setul detaliat al instrucelementelecc
$unilor de codare (carteacodurilor), dezvoltatsf, defineasc[
vor fi analizate qi procedurile de atribuire a pozifilor pe scala ordinakl
Bineinples c[ instrucliunile sunt mai intAi testatepe materiale din alirrrr
grupului selectatpentru analiz|Si sunt rafinate pentru a spori uniformitatt':r
in practica procesului de codare.
Se desfdgoar[ dou[ analizeseparate,dar legate intre ele: (1) attrtltz't
( 't'r
detaliat[ a fiecflrui paragraf si (2) analizamai larg[ a textului ca intrcg
trei evaluatorimarcheaz[ fiecareparagrafpotrivit pozigieipolitice adopt;ttr'
qi indicatorilor tendinlei. Ca sI estimezepozilia politic[, ei comparril](]/ rtr'r
r
din text cu criteriile furnizate de cartea codurilor qi o marclrt'rtz;l 'r
lt'rtrltrrl'r
favorabil[. neutr[/echilibrat[ sau nefavorabil[. Ca sd identifice
codorii evalueaz[fiecare paragrafdupe (1) existenlalimbajului ctrto(totr'rl
(2) semnificafia limbajului 9i (3) compara(ia dezechilibrului ditrltt' 1'r'
r
zentareapozigieiputerii 9i a opoziliei. Bazat pe efectul combinilt :tl th rr
mindrii pozigiilor politice gi al tendinlei modului de prezentare'cvrrlrr,rril|rl
{ lrl
stabilescratingul pentru fiecare paragraf ca fiind favorabil, nctrlrrr/{
librat sau nefavorabil.

'lahclul 3.6

lilttittgurilc proltlcntelor unttli:.ttrt'

0punere

Neutru/
Suport
Cate- ModeEchiliCate- Total
Uqoard
UEor Moderat
goricd rati
goric
brat
Adoplia
copiilor
Reforma
adminis-

2
2

1
a

l9

0
I

0
0

0
0

I{ czul tat ul cvalr r ir ii lr ct llr r r r l( 'r l ( ir r r lr ( 't ' s( ' ir r scr ic int r - ur r lir bcl dc
ti pul cel ui de m ui jos
Tabelul 3.8 - Evuluurcut(\!(h)r irtclu.tt,in unuliza de conlinut

Titlul

26

(articol,
Nr.
cazului document

16

l0

t)

26

Total

l3

t2

36

68

DupI ce analiza paragrafelor este completS, fiecare evaluator atribuie o

estimare general5 fiecirui text ca intreg, pe o scal[ ordinali cu $apte
trepte, astfel : 1 - opunerecategorici, 2 - opuneremoderat5, 3 - opunere
ugoarl, 4 - neutru/echilibrat, 5 - suport uqor, 6 - suport moderat, 7 suport categoric. Rezultatele sunt inscrise intr-un tabel separat pentru
putere gi opozilie (rabelul 3.6).
Pentru a estima ratingurile corect, evaluatorii iau in consideralie:
1. po4iunea textului din paragraf determinatdca favorabil[ sau nefavorabili;
2. frecvenfa relativi a afirmafiilor ce con{in tendinle pro sau contra ;
3. relativa preeminenfi a texrului in ansamblul lui ca favorabil sau
nefavorabil;
4. balanp acoperirii prin argumente majore a ambelor perspective
(putere - opozilie) ale fiecirei probleme analizate.
Ultimul aspect,balan(aargumentelor,se inscrie intr-un tabel comparativ
putere - opozilie (tabelul 3.7) :

Categorii acoperite
l. Argumente opusepoziliei
2. Argumentece sprijini pozilia
3. Argumentece prezinti pozilia neutru
saucchilibrat

Numirul argumentelor
Puterii

Opozitiei

37 la 46

l0 la 22

t4 Ia 2A
28 la 3t

l6 la 3l

l5 la 35

Media

Data

Putere

20.02.04

Adopgia
,,Uniunea
Europeani
copiilor
"
recomandi...

Ziarul
Adevdrul

,,Comunicat Adoplia
GDS"
copiilor

Document 23.02.04 (1-2-1)

public

opozifie

(4-4-s)

Ratingurile atribuite de trei evaluatori independentrisunt in consens cAnd apare

o cifrd, iar cdnd cifrele sunt intre paranteze, ratingurile individuale sunt
diferite. in al doilea caz, evaluatorii negociazi pentru a ajunge la consens.

Opfiunile analizei
Principalul obiectiv al analizei de conlinut este s[ analizeze informalia
dintr-un text nestructurat al cdrui format a fost transformat in unul care
permite acest lucru. Aceasta implicd:
o
.
.
.
.

Tabeluf 3.7 - Ratingurile acoperirii cu argumente

Problema

public etc.)

tratiei
Lupta
impotriva
coruptiei

Ratinguri'

rezumareadatelor;
descoperireapatternurilor gi rela(iilor din date;
testareaipotezelor despre patternuri qi relalii;
raportarea rezultatelor la datele obtrinute in alte analize (situalii gi
metode diferite);
evaluareavaliditdtii analizei.

Tehnicile analitice folosite pentru realizarea lor nu sunt unice pentru

analizade conginut. in func1iede designul elaborat, analistul poate folosi
o varietatede metode statistice.
Opliunile cercetltorilor din $tiintelesocialein prelucrareadatelor colectate depind de scala de misurd a variabilelor - nominali, ordinald, de
intervale$i rapoarte.Cdnd am vorbit despreprocesulde codarr:,aln prccizat

c;1;tttitlizll
tlc colt(illulcstcilt rtrtil obisirruit
rcstrilrsilla varr;rlrrlt.
t.rrtcgoriulc
Itotltiltitlc
ordiltalc.
instr,
pc
tilnpulanalizeidatelor,variabilclccrrtcgrlriale
;ii
din uratcrialul codat pot fi combinate cu variabilele de intcrvale si <Ie
rapoartc generatein alte moduri.
cele mai comune mijloace de rezumare a datelor cand analigtii aleg
variabile nominale sunt clutarea frecventrelorqi intocmirea tabelelorcorespunztrtoare.Frecvenfa absolutd poate indica de cate ori afirmaliile sau
temele se regdsescin egantion; frecvenla relativ[ poate arita mirimea
procentului acestorain egantion. Analistul poate compara frecventraunei
categorii cu media frecvengelortururor categoriilor sau poate observa
schimbdrile frecven{elor produse de-a lungul timpului.
T. Rotariu (1986, p. La\ remarc[ aici existenla unei ,,probleme speciale", gi anume cf, numlru] de aparilii a unei categorii nu coincide neapdrat
cu numdrul unitililor de inregistrare, deoarece sunt unitili in care nu se
identificr nici una dintre categoriile unei variabile (situalie similari, formal, cu nonrlspunsul la o intrebare din chestionar). De aceea, cifrele
relative, in spetr[ procentele, se calculeazd la mai multe totaluri: al
numdrului de aparilii, al num[rului unititrilor de inregistrare etc.
cu variabilele ordinale, aga cum sunt scalelede intensitate, apar alte
posibilitrtri pentru analiza de conginut prin examinarea relagiilor dintre
variabile.
Pentru ambele tipuri de variabile se folosescmetode statisticedescriptive
(descriereapopulaliei sau seriei de cazuri). variabilele de intervale de
Ei
rapoartepermit, la randul lor, multe posibilitrli de analizr a datelor care
fblosescmetodelestatisticiideductive(formulareadeducliilor desprepopulagiepe baza unui e$antionde probabilitate).
Analizele descriptive sunt instrumente de bazr in analiza de contrinut,
cu ajutorul crrora prezentlm rezultatele in rapoartele de cercetare. Modalitatea practici de realizare a lor o glsim in clrlile de statistic[ social[,
cum ar fi, de pildi, Metode statistice aplicate tn stiinlete sociale,lucrare
ctxrrdonatr de T. Rotariu (1999). Aici rezum doar catevadintre posibilitilile
pc care le avem la dispozilie.
sunt trei forme principale de analiz[ descriptivi : determinareatendin[ei
ccntrale (,,indicatori centrali" sau ,,indicatori de pozitrie"), determinarea
varialiei distribugei gi determinareaasocierii dintre variabile.

Detenninureu lcntli nlt'i t't'ttlrulc

Tendinla centraleexprittlf, nevoia de a arita cc t:ste tipic intr-un numlr de
cazuri. Astfel, tenclingacentral[ a distribuliei dI rlspunsul la una din
intreblrile de bazd ale analizei statistice: Ce inseamndvaloarea tipic[ a
unei variabile?
Tabelul 3.9 - Trei mdsuri ale tendinlei centrale

Nivelul mtrsurii
Nominal
Ordinal
lntervale sau
rapoane

Folosireamisurii"
Mediana

Media

Da
Da

Nu
Da

Nu
Nub

Da

Da

Da'

Modul

u ..Da" inseamnicf, indicatorulestepotrivit pentrunivelulde mdsurl arltat.

b Poatefi corespunzdtoare
in uneleimprejur[ri.
. Poatefi inadecvaticdnddistribuliaesteasimetricl sauarecAtevavalori extreme
(outliers).
Exist5 doud modalitlti de abordare in cazul descrierii tendingeicentrale
a unei distribulii:
1. prezentareadatelor in tabele sau grafice;
2. g[sirea unui singur numlr care rezumd cel mai bine distributria.
Prima abordare ne permite ,,vizualizarea" distributriei.Problema este
c[, in aceast[ form[ de prezentare,uneori e dificil de inleles care este
valoarea tipic[. Totugi, cercetitorii ar trebui s[ incerce intotdeauna o
abordare pe bazd,de tabel sau grafic ca prim pas pentru decizia cu privire
la al doilea pas, cdnd se alege o singur[ valoare statisticl ce reprezint[
seria de cazuri.

Determinareavarialiei unei distribulii

Ori de cdte ori dau informafii despre tendinla central[ a unei distribulii,
cercet[torii trebuie s[ descrie gi dispersia. Ea rdspunde la intrebarea
generici : Ce varialie existl in distribulia cazurilor ? Exist[ o diversitate

d c c oelic ic t r li s l i rti s l i c i p c t)l ru ttu i s u n rrc ad ispcrsi ci t.l i str" i l rrrl rt.r
l l rrrr srrrrt
l i rlos ili lt t t t t t lt ic u ttttrs u rl trid c i rtl c rv a l c$ i ra poarte,pe cA nd al l i i sc
l x)rl vosc
mai bine cu datele nominale sau ordinale.
Tabelul 3.f0 - Mirsuri ale disnersiei
Nivelul
mdsuririi
Nominal
Ordinal
De intervale sau
rapoarte

Folosirea misurii
Abaterea
intercuartili

Amplitudinea

Nu
Uneori

Nu

Da

Da

Da

Abaterea
standard

Nu
Nu
Da

Thbelul 3.10 red[ caracteristicilea trei mlsuriri ale dispersiei.Amplitudineaestefolosit[ in mod frecventla misurarea dispersieicdnd o variabild
estemdsuratdcel pulin la nivel ordinal. Amplitudinea reprezint[ diferenla
dintre cea mai mare qi cea mai micr valoare dintr-o distribulie. Deoarece
se bazeazd,doar pe valori extreme, amplitudinea este un tip de mrsurare
brut, foarte sensibil la mrrimea e$antionului;i la valorile marginale.
Abaterea intercuartild reprezintr diferentra dintre doud puncte intr-o
distribulie ce incadreazdcele 50% din cazuri aflate in mijloc. Aceste doud
puncte se numescprima gi a treia cuartilr qi, de fapt, ele inlrturd cele25%
din cazuri aflate atat in partea superioarr, cat gi in cea inferioarr. cu cat
cazurile sunt grupate mai strans, cu atat mai micr va fi abaterea intercuartild. Asemeneaamplitudinii, abatereaintercuartild necesitdcel pulin
un nivel ordinal de mrsurare, iar prin reducerea cazurilor exrreme nu
devine subiectul criticilor din cauz[ cd ar fi prea sensibilr fatrdde valori.
un mod de a interpreta gi explica dispersia unei distribulii este prin
observareaproportiei de ,,cazuri acoperite" de indicatorul de dispersie.
Pentru a face acest lucru, ne gandim la indicatorul cle dispersie ca la o
bandr care are o valoare minimi qi una maximd, gi apoi ne imaginrm
aceastr bandi suprapusdpeste distribu(ia cazurilor. o anumit[ proportie
din cazuri au observa(ii mai mari decat valoareaminimd a benzii gi mai
mici decat valorile maxime ; acestecazuri sunt acoperitede indicatorul de
dispersie. Pentru amplitudine, valoareaminimi o reprezintdcea mai micd
observafiedintre toate cazurile, iar valoareamaximd este cea mai mare
observalie; atunci loo% din cazuri sunt acoperite de amplirudine. cand

ANAI

l/,\

l,l

( i l l rl l f l l rl

{ ilNt

ll,lll^l

, ^ ((

ANlll^llVA)

t { ()

lirl0sirrrlrbatc[c;rirrtt.r
t.rilrr
trl:i, \O,'1,tlrrrc;rzr.rr-i
sunl ilrt0tclc:rurra
actlllcrite
.
Situaliaabateriisllttullutlcslc rrrrrltrruricornplexirsi,de aceea,cstc rnai
utili in termeniistatisticiidcductivc.
Pentru a analiza dispersia unci variabile nominale, probabil ccl nrai
indicat lucru estedezvoltareaunui tabel saua unei histogramecare si aratc
fiecvengacazurilor pentru fiecare categoriea variabilelor. Calculareaunui
singur indicator, cum ar fi amplitudineadispersiei, nu este o practicr prea
des intalnit[. Pentru a descrie dispersiaunei variabile ordinale, tabelelegi
histogramele sunt utile, dar alegerea unui singur indicator este problematici. Toruqi, cAnd se foloseqteun singur indicator, cea mai bund alegere
o reprezintd adeseori abatereaintercuartill.

Determinareaasocierii dintre variabile

Asocierea
dintrevariabile
dr rrspunsla intrebarea
generici:in cemisurl
dou[ sau mai multe variabile sunt asociate? A spune cd existr o leglturl
intre variabile inseamni a spune cd existr un anumit pattern in observalii.
El ne aratd cum cazurile variazd.impreund pe cele dour variabile. De obicei,
legrtura nu rezistd pentru fiecare caz, dar exist[ tendin(ade a se manifesta.
cu o simpli foaie de date nu esteu$or sd percepemo legrtur[ intre cele
doud variabile. De aceea,cercet[torii au nevoie de un mod de rezumarea
datelor. Cu date nominale sau ordinale, in mod obignuit, se foloseqteun
tabel cu doui intrrri, dar rdmane totu$i dificil sd identificrm extinderea
unei asocieri gi, cu atat mai mult, sd gi explicdm acest lucru unei alte
persoane.Astfel ci dorim adesea sr trecem de tabele gi sr ciutrm un
numrr, un indicator al asocierii. un asemeneaindicator poate fi folosit
pentru caracterizarcaintinderii unei legrturi, adeseori$i a directiei, aceasta
din urmr mai pulin pentru variabilele nominale. Putem folosi mai murtc
moduri de mlsurare pentru a surprinde cAt mai multe aspecteale asooierii.
un indicator al asocierii dintre variabile se calculeazx dintr-o serie dc
observafii - prin urrnare, este o statistici descriptiv[. caliva indicatori ai
asocierii sunt disponibili pentru a alege in func{ie de nivelul de m[surarc
a variabilelor qi, mai exact, de cum este definiti asocierea.Din clasa de
indicatori statistici care indici asociereamenfionim: Lambda gi coeticientul v al lui cramer pentru dour variabile nominale, gamma pcntru
doui variabile ordinale sau coeficientul de corela{ie Spearmanpcnlrrl
oricarc dintre ele.

ANAI IZ A l) l: ( ' ON' l lN( t l'

Rirspunsulla o intrebarc cu privire la legtrturadintre douf, variabile

irnplictrde fapt patru intrebiri suplimentare: Exist[ o leg[turtr? care este
anrploareaacesteileg[turi ? Care este direclia ei ? Care este natura legdturii'l Analiza unei serii de date pentru a rrspunde la aceste intrebtrri
irnplicr de obicei realizarea unei prezentiri sub formi de tabel sau grafic
;i, de asemenea,calculul mlsurii asocierii.

putem calculaunul dintre urmltorii coelicienlistatistici: V al lui ('ralncr,

Lambda saucoeficientulde corelalie Spearman.Acegticoeficienli au limite
de la 0 (nu exist[ nici o asociere)la 1 (asociereperfect[). Datele din rabel
produc o valoare a lui V de 0,09.
Thbelul 3.11 - Frecvenlaarticolelor din ziareleAdevdrulpl Curentul
dupd subiecteleselectate(dateipotetice)
Subiect

Analiza datelor gi raportarea rezultatelor

Iisenta analizei de conlinut este codarea ce construieqteun pod de la
cuvinte la numere. odatd realizati codarea, urmeazi formele uzuale ale
iuralizei. Folosireaprogramelor de computer face mai ugoarr sarcina gi ne
ajutr la dezvoltarea analizei (presupunind, desigur, cd au fost codate
variabilele potrivite). Alegerea programelor este importanti, deoarece
acesteadiferi substanfialintre ele.
Derivarea inferenfelor din calculul frecvenfeicategoriilor este cea mai
simpll gi, adesea,cea mai folositi formi de analiz[ a datelor.
Dincolo de calculul simplu al frecven(elor, analiEtii caut[ asocierea
intre doui sau mai multe variabile. De exemplu, frecventa articolelor
despre un anumit eveniment politic este comparat[ intre jurnale diferite. in
limbajul analizei de conlinut, variabila ,,subiect" este comparatr cu variabila ,jurnal". subiectul are subcategorii, cum ar fi activitatea parlamentului, deciziile executivului, atirudineapregedinfiei,pozilia partidelor
politice.
cu ajutorul tabelului 3.11 examindm asociereadintre subiect gi jurnal.
Dacx datele aratd.cd cunoa$tereaunei variabile ne furrizeazd informalii
pentru a cunoa$tealtr variabili, putem spuneci variabilele sunt asociate.
in tabel, remarcS.mc[ procentajul articolelor despre deciziile executivului
cste ceva mai mare in Adevdrul; procentajul articolelor despre reac(ia
asocialiilor civice este ceva mai mare in CurentuL Categoriile rrmase nu
indici o mare diferenl[, astfel cr poate fi vorba despre o asociere slabi
intre subiect gi jurnal. Adicd numai subiectul este putin predictibil pentru
.iurnal saujurnalul este pulin predictibil pentru subiect. un tabel ca acesta
poatedezvf,luio rela(ic relativ slabl intre variabile, iar adeseorirelatriaeste
lrnbigui-r.Prin analizl\srlrisricr, putemstabilicu ugurintrIdacl suntasocieri
rrrorl cnr(c
slrrrslirbc .Anrlx'lcv;rrirrbilc,subiectr;i
-iurnal- suntn<lmin:rlc.;i

()l

A N A t t,/A t)l : (' oN l tN tJ ' t ( oN (' l l t' t U A t.A (( A N I i l X i l V A )

Adevdrul
Numir
Procente

Activitatea
parlamentului

7l

Deciziile executivului

JJ

Atitudineapreqedinliei

II

Pozilia partidelor
politice

10

Reactria
asocialiilor
civice

Total

136

Carentul
Numir

Procente

9)

144

55,8

24,3
12,5

45
JJ

17,4
12,8

20

7,8

l6

6,2

258

100

77

100

Thbeleleincruciqatenu sunt limitate la doui sau trei variabile. Tehnici

statistice de analizr multivariatd pot fi folosite pentru analiza structurilor
complexe. Alte tehnici pentru descoperirea patternurilor qi rela(iilor din
date includ analizele cluster Ei factoriall.

Inferente
Realizareainferenlelorpebazarezultateloresteun momentcritic in analiza
de contrinut.Avem in vederecd,analizade conginutdescriece estein text.
Ea nu poaterevelaintentriilecelor care au creattextul sauefectelepe care
mesajeledin text le au asupracelorcarele recepteazfl.
De pildd, analizade
continut aratdcd revistelegi clrfile pentrucopii conlin stereotipuride sex.
Aceastanu inseamni in mod necesarc[ credinlele gi comportamentele
copiilor sunt influenlatede stereotipuri; astfelde inferenfereclaml un
proiectde cercetareseparatdesprepercep[iilecopiilor.

n Nn L ll.4 l) lr ( ' { ) N l lNtt' l

Scricreuruportului de cercetare
in qtiinlele sociale, textul nu este doar un instrument pentru documentare
r5io bazr de date pentru interpretare, ci gi un instrument epistemologic,
rnai ales unul de mediere gi comunicare a rezultatelor gi cuno$tintelor.in
acesf sens, scrierea textelor este vdzutd ca fiind inima gtiintrelorsociale.
A facegtiingdsociali inseamnr,in principal,a producetexre...Experiengele
cercetirii trebuie sd fie transformatein texte $i sd fie infelesepe baza
textelor (Wolf, 1992,p. 333).
in analiza de conlinut, scrisul devine relevantsub trei aspecte:
-

pentru prezentarearezultatelor unui proiect;

pentru evaluareaprocedeelorcare au condusla ele gi astfel, implicit,
la rezultateleefective;
ca punct de plecare pentru consideralii reflexive cu privire la statutul
general al intregii cercetiri.

Producereade citre cercetitor a unui raport de analizr nu are in vedere

audienfa sau pe cititori. Ea constituie gi o alt[ metod[ de oblinere a
rezultatelor. Efortul cercetitorului de a explica altora il ajutl s[ clarifice gi
si integrezeconceprelegi relaliile identificarein propria analizl. Tehnicile
producerii unui raport in urma analizei de conginut - trasarea graficelor qi
tabelelor, scrierea textului analitic etc. - sunt similare cu cele folosite in
orice altr cercetaresocialS.ca sr producr un raport, cercetEtorultrebuie
sr incorporeze elemente disparate intr-un tot coerent. pentru a face acest
lucru, trebuie sr revizuiasci forma gi semnificafia fiecrrei pf,rfi. producerea
unui raport este, prin urrnare, un alt instrument analitic.
Metodologia qi rezultatelela care ajungemtrebuie comunicatecoerent
altor cercetrtori. Metodologia trebuie descrisr in detalii suficiente, astfel
incAt cititorii s[ in[eleagr cu claritate cum s-a desflgurat munca gi care
sunt aspecreleputernice gi limitele ei. Analistul trebuie s[ prezinte in
raprlrtul de cercetareetapeleparcursegi procedurile folosite. un model de
raport de cercetarear fi urmltorul :
| . obiectivelestudiuluicurc :ru g,uvernat
alegereadatelor,metoclelorgi
cllrlxrr:rrc;r
dcsigrrrrlui
rrrr;rlizci.
2. .frrstil'iclr.c:r
trlt.1'.t.r
rr rl;rtt'1.r,rrrct'clcl.r.sidcsignului.

A N nl .l /A t)t

((,N l tN U l

(' oN (.I:t' l U nt.A ((.nN l i l A i l v A )

{ ,){

3. Irvaluareaintreblrilor care au fbst puse universuluiccrcctat.

4. Descriereaprocedurilor (cercetareapudnd fi astf'elreplicatd):
o egantionarea;
o codareavariabilelorqi categoriilor;
. unitltile de context gi unitdlile de inregistrare;
o procedurile de codare qi instrumentelecodlrii (cartea codurikrr.
formularul coddrii):
e procedurile de managementgi de analizf,a datelor; tehnicile dc
analizd,statistice ;
. evaluareavaliditltii rezultatelor.
5. Rezultateleqi semnifica(ia lor statistici.
Concluziile analizeide contrinuteste sustinutl de tabele gi date statistice
succinte. Unde este posibil, cercetStorulpoate include comentarii despre
precizia statisticAa rezultatelor.

Evitarea capcanelor
cercet[torii care fac analizdde con(inut trebuie sd fie congtien[ide uncrr.
capcanecu care se confrunt5. Infonnalia cuantiflcat5poate produce cltrrr.
importante qi interesante,insS numai urm[rirea calculului duce, prclbabrl,
la rezultate precise, dar uneori fdrr sens sau superficiale. Prezentinr rrr;rr
jos catevaaspectepe care trebuie si le avemin vedereca s[ evitrm divcrs..
capcaneposibile.

intrebdrile sdfie clare

intreblrile analizei conduc ai dirijeazr activitatea. Dac[ sunt ambigut.,,rr
nu se potrivesc nevoilor, chiar dacd metoda va fi bine aplicatS,rezult:rtcl,'
obtrinutevor avea o valoare indoielnicd. Pentru ca intrebirile s[ fle c'r:rr,.
trebuie sd le formulim cdt mai specific posibil, astfel ca rispunsurilc s:i tr..
cat mai utile pentru intrelegereafenomenului sau elaborareadeciziil.r

n N n I l /n

Definirea cu atenliea variabilelor

Definireaatentr a variabilelorincludespecificarea
categoriiloracestora,
care nu trebuie sd fie exagerateca numir. Dar
capcaneleabundr prin:
r definireavariabilelorcare nu pot
fi folositepentrua rlspunde intreblrilor analizei:
' definireavariabireloreste atdt de ambigui, incdt desfidecatego_
rizareagi interpretarea
lor rezonabill:
r specificarea
categoriilorcarenu suntexcrusive
gi mutualexhaustive;
o definireacategoriilorin mod
ambiguu,astfelincatcodoriipot rucra
dupi cum credde cuviinl5.
Definireagregiti a variabileloresteuna dintre principarele
contributii
careconducla imposibilitateareplicirii procesului
de codare.De aceea,
definireavariabilelortrebuiesi inceaprdin timp,
deoarece
poatenecesita
o reformularea intrebEriloranalizeide conlinut. posibilitatea
reformurdrii
trebuieextinsdin fazaimplementlrii,deoarece
instruireacodorilor constituie$i un test al categoriilorce poatedezvf,lui
problemein rearizarea
conexiuniiintre definiliile variabilerorgi atribuirea
codurilor.
Definirea cu grijd a unitdlilor de tnregistrare
Selectareaunitililor de analizEse bazeazdpe
natura variabilelor gi pe
materialul textual care va fi codat. pentru o variabili
dati, unitdli de
inregistrarediferite pot produce rezultatediferite. prin
urmare, decizia
referitoareIa unitrlile de inregistraretrebuie
si se bazezepe o reflectie
considerabilr. Mai tdrziu, codorii trebuie sd
intreleagiunitrfile de inre_
gistraregi si le aplicein agafel incdt sr asigure
replicabilitatea
codrrii.
cand unitatrilede inregistrareau granile fizice eviderrt.,
ar fi un text
intreg, paragrafegi cuvinte, sarcinacodorilor
"u,,,
esterelativ
ugoari. cdnd
tema este unitate de inregistrare,rucru ce se poate
intdmpla adeseori,
trebuieluateprecauliiin plus pentrua se evita
egeculrepticauiutetrii.

l )l ( I)N l l N l ,l

(' ()N (' l i l ' l U A l .A ((' n N l t' tA i l v A )

[:lufutrureuunui phn de unulizt\a datelor

I:tapeleanalizeide conlinut sunt amlgitor de simple i5i,prin unnarc. por
tenta cercetdtorulsI amAnein mod serios refleclia asupraanalizei datelor,
panr cand codarea este completa - ceea ce poate constitui o gregealtr.in
designul gi implementarea analizei de contrinut, cercettrtorii vor ajunge la
cdtevadecizii care suslin posibilitatea realizirii acesteia.Aceste decizii printre cele mai notabile fiind definirea variabilelor, definirea unit[1ilor 6e
inregistrare gi alegereasoftware-uluinecesar- trebuie luate pani la realizarea unui plan de analizd,preliminar[ a datelor. Altminteri, cercetdtorul
poate ajunge la momentul analizei datelor gi s[ se opreascdin fap unor
opliuni importante care incl nu au fost fhcute.

Stabilirea numdrului de membri tn echipd

Si planificarea timpului de lucru
Analiza de contrinutesteconsumatoare
de timp. o codaremanualrtrebuie
s[ fie bine pregrtitr gi, probabil, revizuittrde cdtevaori. codorii trebuiestr
fie instruili gi sdli sedeatimp si exerseze
codareapandcind replicabilitatea
este satisftcrtoare. Numai acestedouf, etapepot lua cu uguringdcateva
luni. Timpul cerut pentruprocesulcodrrii finale depindede cantitateade
materialce va fi codat,numlru] de variabile,numdrulde codori gijudecata
cerutdpentrudeciziilecodf,rii.Definireaingrijitr a variabilelorne va ajura
sd menginem
nevoiaunui timp de judecatrla minimum; dar, in cele mai
multe analize,unele variabilevor fi complexegi subtile, iar deciziile
coddriivor lua timp.
Doui faze sunt importantepentru evitareacapcanelor: codareagi
analizadatelor.Lucrrrile de specialitatesugereazrcatevarecomanddri,pe
care le prezentlm in continuare.
Codarea manuald
o codaremanuali buni esteindispensabilr.sd evitrm tentatiatle a nu
produceo codaretemeinici.Timpul cheltuitpentruo codarecomplct:Ivir
fi binerisplitit, deoarece
facesarcinacodorilormai uqoartr;i nr:rirlJridrl
gi, in special,asigurio codarede calitate.