MINISTERUL EDUCATIEI ~I CERCETARll

ELENA LUPSA

VICTOR BRATU

MARIA DORINA STOICA

Logica si argumeD~e
Manual pentru clasa a IX-a

'

Elena Lupsa

Victor Bratu

Maria Dorina Stoica

LOGICA~I
ARGUMENTARE
Manual pentru clasa a IX-a
(inviitiimant liceal)

Referenti metodlco-stlintiflcl:
prof. dr. Aliss Andreescu,
inspector de ~tiinte socio-umane la lnspectoratul $colar al Judetului
Constanta
prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National .B.P. Hasdeu" Buzau

Acest manual este proprietatea

Ministerului Educa\iei $i Cercetarii.

Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3886 din 24.05.2004, in urma licitatiei
organizate de catre Ministerul Educatiel $i Cercetarii, este realizat in conformitate
cu programa analitica aprobata de Ministerul Educatiei $i cercetarll
prin Ordinul nr. 3458 din 09.03.2004 $i este distribuit gratuit elevilor

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Anul

Numele elevului care

a. primit manualul

Clasa

$coala

Anul
scotar

Starea manualului*:

la primire

la retumare

1
2
3
4
Starea manualului se va inscfie folosind termenii:
nou, bun, lngrijit, nesatisfflciitor, deteriorat.
Profesorii vor controla dacli numele elevulul este scris corect.
Elevii nu trebuie sli facli nici un fel de Insernnari pe manual."
I

Descrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a Romlnlel

LUP$A, ELENA
Loglcl fl argumentare:
manual pentru clasa a IX.., (inwtlmintul liceal)
Elena Lu'*a. Voctor Bratu, Maria Dorina Stoica
Deva: Editura Corvin, 2004
p.;30cm.
ISBN 973-622133-4
I. Bratu, VIClor
II. Stoica. Maria Donna
16(075.35)

CUPRINS
1. INTRODUCERE fN LoGICA ~I
ARGUMENT ARE

1.1 Deflnirea logicii

1.2 lmportanta logkil

1.3 Argumentarea~ struetura sa

1.4 Princlpille logicii traditionale

2. ANALIZA LoGict A
ARCVM.INTELOR.

m 9

2.1 Termenii
2.1.1 Caracteriz.are geaeraJJ
2.1.2 Claslftearea termenllor , ..,_,
2.1.3 Raporturi loglce tntre termenl

11
11
13

2.2 Defmirea ~i clasificarea

2.2.J Deflnl!la fl structura acestela
15
2.2.2 Coreetltudlne Ill cleOnlre ... _
15
2.2.3 Tlpuri de deOnlfle ---
_ 16
2.2.4 Clasificarea: deflnlre ,; caracterl.zare generall - 20
2.2.5 Corectitudine tn clasUicare
,_,,_.,
- 20
2.2.6 Forme de clasiOcare*
21

2.3 Propozltfl categorlce

2.3.J
2.3.2
2.3.3
2.3.4

Caracterlzare generall
_,_,
, _
Structura propozl!lllor categorlce
_
Tlpurl de propozllil categorice
_
Raporturi loglce tntre propozl!llle categorice

24

24
25
26

2.4 Propozifii .compuse

2.4.1
2.4.2
2.4.3
2.4.4

Loglca propozltiUor compose -------

Funcpl de adevlr ----
_
Proprtetitlle prlndpalllor operator! propozl!JonaU
Tlpuri de formule cu propozlfU compuse ---

3.1 Ratienamente

3.J.J Deflnire fl caracterizare generall

3.1.l Tipurl de raponamente
-

35
35

3.2 Interente imediate cu propozifii categorice

3.2.1 Carac.terlz.are generatl
3.2.2 Dlstribulrea termenUor
3.2.3 Converslunea JI obverslunea 3.2.4 Alte lnferente !mediate vallde* ...-

37
37
38
39

3.3 Silogismul
3.3.1 Deflnire $1 earacterlzare generall ......--.. 40
3.3.2 Structura slloglsmulul --..-- ..-.. 40
3.3.3 Figurl ti modurl sUogistlce------- ...... 4 l
3.3.4 Leglle generate ale tUoglsmuluJ ----.. 41
3.3.5 Modurl silogistice valide ------....... 43
3.3.6 Metode de verificare a validltltii silogismelor 45
3.3.7 Forme speciale de argumentare sUoglstlcl . 47

29
29
32
32

3.4 Demonstratia fl combaterea

3.4.1 Definire fi c..-actcrizare genera.IA
51
3.4.2 Structura dcmonstratJeJ ...------51
3.4.3 Corectitudlne to demonstrare
_
52
3.4.4 Tlpuri de demoartratle
52

3.5 Argumente cu propezltlt compuse

3.5.1 Argumente deductive <11 propozltfl compose ....... 54
3.5.2 Erori tn constructf argumentelor cu propo7itli
compuse----- .._..
.._..._,_ ...._.. _ ... SS
3.5.3 Metode de prebare a validititli argumentclor cu
propozifil compuse
_
S6

3.6 Argumente nedeductive

3.6.1 Analogia: dcflnlre fl caracteriiare generall*
3.6.l Tlpuri de analog!e
3.6.3 Erorl logice in constructla argumentului prin
analogle
3.6.4 Rolul a.naloglel tn argumentare*
3.6.5 Tlpurl de aq:umeotare ioduclivl
3.6.6 Metode de cercetare iodudivl*

57
58

59
59
60
6l

4.A.RGUMENTARE~ICONTRAARGUMENTARE
4.1 Evaluarea argumentelor. Sofisme ~ paralogisme
4.1.1 Ev1lu1re1 argumenlelor
4.1.l Soflsme fi paralogisme
4.1.3 Ellmlnarea erorUor din argumeotare

_,

,_

6S
66
70

4.2 Argumentare ~i contraargumeotare

4.1.1 Argumentare fl contraargumeotare
- 4.1.l Coostrulru uncl pozllil alternalive
_
4.1.3 Argumente p contra.argumenteto comunlcare------73

4.3 Persuaslune ,1 'manipulare*

75

SUGESTn $1 REZOLVARI-

77

Bil!UOGRAFIE ......

80

71
72

:r-~~

~,...F"-y>"

~ 1. LOGICA
1'IRMltNI Cans:
,/

Lopa

:~~

-~

"""

~I ARGU1\1ENTARE

l~l DEFINIREALOGICU
Coborata, in cerate, din lumea zeilor, de clltre Aristotel (384-322

,/

Loglca geaenll

,/

Silogism

,/

lnferentl,
rati@nament,
demonstrafie

ARJSTOTlL (3!<4

l22 i Chr.)

t mil Jintrt~ cei ma1 d~ .'.4-'umci gUn..Ji1on

Jin lth1lt-tinv""rilt. a $&Jfertf.(.Ul:4l/
Uttn~ai;:aro11aaftL'ta tUtJpu}ui .itlu. fiind
~Ymsiderat int1-mtirton.J n lfllM('TfKJM
d~'fc1.r>/11f(. pmun: 04:Ql&J se nUtniirJ ~

lng1ca. nupii cum v-a "fl'lt:ll.1.1atit:st'(l, t'l

em pnnu~I'"re in mod exp/llit, u
,~tin.~1;;~/i.rt:u. logica cajiindo
g:inchre a g:\ndirii

TERMENI CHEU::
,/ Loglcl generall
./ Logicl simbolici

t,

Chr.), logica a continual s3 fascineze ~i s3 lurnineze gandi.rea oamenilor

de-a lungul anilor. Cbiar daca Aristotel nu a fost interesat s3-i defineasca
preocuparile prin termenul de ,Jogicli", logica a inaintat, ca orice $liin\ll, de
la simplu la complex.
Cuvantul ,,dialectld" a fost primul termen utilizat pentru disciplina
pe care astazi o numim logicll. Format din cuvantul grec ,,logos" care
tnseamna in acelasi limp discurs ~i ra/iune, termenul de logicll a fost utilizat
pentru yrima datli in secolul al ill-lea de Alexandro din Afrodlsia.
In sens foarte larg, logica se aplici!, astllzi, tuturor domeniilor culturii,
astfel irdt vorbim despre o logicll matematicil, filosofica, a artei, a sportului etc.
Logica este $1iinta demonstratiei, care studiazll formele ~i legile
generale ale rationarii corecte.
Logica poate fi impiJtiti in trei mari ramuri:
l. Loglca generall, numitii ~i logicii c/asicii sau tradifionalii, de
traditie aristotelica, studiazii formel logic funJ/amentale (termenul,
propozitia ~i rarionamentul), precum Ii principiile Iogiceale gondirii.
Pentru Arisrotel logica este ~tiinta legilor de rafionare. Principala lui
eontributie a fost logica termcnilor care stli la baza anaJizei propozipilor, Ea se
fundamenteaza pe un postulat care va dura panli la inceputul secolului al
XX-lea: orice rafionamentse analiuazli atribuind un predicat unui subiect.
Raflonamentele pot fi considerate adeviirate (dacli corespund realitlilii) sau
false(dacll sunt tn contradicpe cu realitatea), Analiziind tipurile de propozitii,
Aristotel studiazll inferentele cu propozitii care iau fonna silogismului.
Silogismul provine din greeescul sun (care inseamnli ,,cu") ~i din logos (care
irucarnnA ,,rapunc") ~i este o schema de inferen\li corectli care permite
deducerea, in mod necesar, din douli premise, a unei concluzii.

l. Logica simboUcA, numlti $1 matematicll sau modernii

(reprezintli ~tiinta apiirutli in secolul al XIX-lea) studiaza operatorii logici
(negatie, conjunctie, disjunctie etc.). Augustus De Morgan, in Jucrarea
"Logica formall" (1847) formuleaza legile dualitatii dintre conjunctie ~i
disjunctie, dar mai ales crecaza o logic! a relatiilor capabila sli dea socoteala
de inferentele nesilogistice la fel de simple ~i de frecvenl utilizate (exemplu:
Daca Joana este mama Al.inei, atunci Alina este fiica loanei). Charles

Sanders Peirce (1839-1914) considera cA in filosofie, logica consta in

rationamente bazate pe operatorul implica{ie(dacA p, atunci q, unde p ~i q sunt
enunturi concrete). El utilizeaza penttu prima datli tablouri de adevir pentru
Logica coatemporui
defioirea conectorilor sau operatorilor logici. Prima expunere cuprinzlitoare a
logicii matematice este reali.zalA de Bertrand Russell Ji A. N. Whitehead lntre
Prlndplul toleraatei
1910 $i 1913 tn celebra lor opera ,,Principia matbematica".
3. Logica contemporanil, include o multitudine de orientiri ~ide
Corectitudine
curente,
avllnd ca nucleu de baz! argumentarea.
(validitate) loglcli
Logica contemporana debuteaza prin opera lui Gottlob Frege (1849V alori de adevir
1925) care este considerat un nou Aristotel, chiar dac! ideile sale nu au fost
de la lnceput in\elese (logica lui fiind simbolic!, matcmatica, fonnalii).
(adevlrat, fals,
Rudolf Carnap, elevul lui Frege ( 1891-1970), considerll cii: ,,Logica nu este
probabil)
o teorie, adica un sistem de afirmatii despre niste obiecte determinate, ci este
Nolle loglci
o limbll, adica un sistem de semne cu regulile de utilizare a acestora."
Deductibilitatea ~i corectitudinea (validitatea) se dovedesc a fi relative la
sistem, la limbajul logic si, de aceea, Carnap va formula principiul de
toleran(a potrivit ciiruia ,Jn logiciinu exista moralii. Fiecare estUber s6-$i
construiascd cum ii convine propria sa logica, adicapropria sa formii de
limbaj", astfel tncat nu se mai vorbeste despre o singurii togica, ci despre
existenta mai multor logici.
Logiea va asimila raponameorul aristotelic cu propozitia in\eleas! ca
enunt declarativ susceptibil de a fi aprcciat ca adeviirat (Unele flori sunt
albe),/als" (Toate florile sunt albe) sa pro/Jabil(in ziua de 5 martie 1451 a
plouat la Climpulung). Astfel, lo~a studinl prG'tezitflle cognitive, adicll
._ acele pr<lPOzi{ii Ce redau cunostinte ~j DU are Ca 0 iect propozilfile
redau
RudolH \R~.\P IH91 Q,Ol
donnJe, intrebari, ordine, reguli, instrucpuni, aspira{ii etc.
Flirll a insista, prea mull, asupra noilor logici le vom grupa in logici
ldc:cape art. ( wtrop ,m.~1.Jt"t u ,,) o
extinse:
/ogicile aletheice (se ocupa cu modalitatile relative la adevlrul
dt .11Y1e in prlmul rdnd In lurr.nt ..
propozi\iilor, indicate de adverbele care modificii verbul: ,,va sosi poate'');
Structura logid a lumn r/9111!. ""
:Ji ('(':J a unw fi1"~
constuunv pentn
logicile deontice (fonnalizeazll notiunile de drept, interdictie, obliga\ie,
/o(l/l' fllln{CJC ~I c.Ul1(. ptetc fJUSlbiJ~ LJ
datorie, fiiod vorba despre o logicii a nonnelor care pennite formalizarea
IJSl{l/ ;.k mcerc ire nu nutca c.l\"f'll Je4 I
raponamentului juridic); logici/e temporale (permit o analizll complexll a
iu1 aspect lJt:I~ .t..1.)'U inc dt cl ;~ '- arc li 1
difcritelor sensuri ale cooceptului de timp); logicileepistemice(precizeazll $i
pr11ul 1n '"iden(d '1' '1.Jlllr mn.~llt11IM
prrn , un.' !"'' Ir dedus 11 ale cont. t'pll.
diferen\a dintre credin\ll i ~tiintll); logicailocutorie (se referll la actele de
posibile din anumtre ('C'ICf7}1t' de bata
discurs, de argumentare) ~i in logici alternative: logica plurivalcntll, logica
\L\lt:rnul C(Jrur1tuJn
P'L'' llf t'\1tknt1i 11
vagll, logica iotui\ionistA, non-moootonll etc.
poatc ave a tlt"C'cll un <'ar'M.I~,. neutru,
intr-uo 'sens strict, logica (numitli ~i logicll ,,fonnalll") ~t_e stu.s!i.!:11
ind tr prmc piul r11at mai su:
legilor formale ale g4ndirii,. le.ii apte. sll_ne cooducll de la propozi\ii
adevilrate numai la propozi\ii adevllrate.
-intr-un sens larg, logica este studiul formelor de ra\ionare apte sa ne
conducll de la propozitii adevlirate numai la propozi\ii adevllrate sau de la
propozitii adevlirate la propozipi probabil adevlirate. De aici, rczultll, cele
Obs: Deductia este o fonnl
douA pAr{i ale logicii: logica rafionamentelor certe $i logica
fundamentala de rationament to
ra(ionamentelor probabile.
care coocluzia decurge cu
certitudine din premise.

TuMIMCRUE:

"'
"'

"'

"'
"'

..

ce

1.2 IMPORT ANTA LoGICII

TERMENI CHEIE:
.,,- Retoricli
"' Argumeotare

Adolescentul, ca i omul matur, ra1ioneazllcorect llr! sll-$i dea searna

~i studiul logicii are rolul de a ne exercita in mod CODtient g4ndirea
incon~tient logicll (ceea ce se petrece llr! sA tiin). Pentru aceasta, va trebui
sll iovli\llm sii definim, sii clasiftcllm, sll cuno~tem procesualitatea
argwnentllrii $i patologia ei (erorile logice), sll demonstram sau sll
combatem, construind contraargumente, rezistand persuasiunii ~i
manipulllrii etc.
In ultimul timp, tiinta contemporanii a progresat foarte mult i
g4ndirea noastd trebuie s3 pnii pasul cu ~tiinta i acest lucru nu se poate
realiza i'n absen13 cuno~tintelor de logicll. Logica, in\eleasA ca o $liin\ii a
legilor raponamentului nu poate fi ignoratll de nici o $tiin\ll sau disciplinA,
astfel logica se aflil tn legllturli cu:
- psihologia: Logica, inj"elegerea informa\iilor, st4 la baQl memoririi

togice (care este opus! eelei mecanice ce se produce in absenta in!elegerit),

rontribuie la formare mecanismelor logico-maJemadce ce coordoneaza

intreaga noastra aetivitate ~ comportaroentul (ioclusiv actuJ luilrii deeiziilor, chiar
dacli nu toate deciziile sunt rationale), coetribuic obiar la fonnarea ca/iJiifikJr
glindirii (claritatea, coerenta, consecventa) #a limbajului, ea ajutiindu-ne sif ne
adaptiim, cat mai bi.ne, situajiilor concrete cu care ne confruntam,
retorica # cu argumentarea: Retorica tniclcasa ca ansamblu de
procedcc ale expunerii oralc, in antichitate, urmareste convingerea
auditoriului prin maiestria argumentatiei, prin frumusetea stilului si a lirnbii,
trebuie sA se aplice enunturilor care sunt verosimile (nu neapllrat adevarate),
trebuind sll respecte legile logice, care se supun regulilor rationamcntelor
valide. Argumentarea, in\eleasli ca ansamblu de rationamente trebuie sA
respecte aceleasi rigori logice.
domeniul juridic: fncll din antichitate logica a fost implicatll in
domeniul juridic si incepdnd cu anii '50, sub influenta lui Georg voo
Wright, a fost creata o logic4 deonticli care a permis formalizarea
rationamentelor cu privire la obligatie si interdictie, datorie $i drept.
teologia: in Evul mediu, unii filosofi (care erau $i teologi) au utilizat
instrumentele lirnbii $i ale Iogicii pentru a justifica existenta lui Dumnezeu.
- medidnli Ji informatic4: Inell din secolul al II-lea, vestitul medic
Galenius utiliza rationamentul pcntru stabilirca diagnosticului medical. Astazi,
rationamentul medical apeleazli la instrumente matemarice (in cazuJ
probabilitatilor, teoria lui Bayes) si la diferite Jogici. Este vorba despre ceea ce
realizeaza, tn plan informatic, sistemcle expert tn decizia medicalli (ex.
MYCIN, 1976, se ocupli cu diagnosticarea infectiilor baeteriene ale sangelui).
fdo!Wfia: Bertrand Russell (1872-1970) considera ell ,,logica
filosofica" priveste utilizarea logicii pentru a trata anumite probleme filosofice.
Logicile traditionale, extinse sau alternative propun defini\iile unor concepte
filosofice fundamentele (conceptul de adevar, de timp etc.) etc.

1.3 ARGUMENf AREA ~I STRUCTURA SA

Argwnentarea este prezcnta la tot pasul: acasa, la $CQall, in mass
media, In grupul de prictcni etc., insli teoria argumcntlirii a aparut ~i s-a
dezvoltat in ultirnele doull decenii ale secolului al XX-lea, ca urrnare a
formalismului excesiv al teoriilor logice contemporane, ce aveau o aplicare
redusA in practiea, astfel incat existenta unei diferente esenpale intro domcniul
teoretic ~i eel practic, a impus necesitatea crelirii unei noi logici a argumentlirii.
Logica anglo-saxona contemporanli suprapune tennenul de logica
celui de argumentare, ajungand sll identificc conccptelc fundameotale ale
acestora (rspoaamentul $i argumentul), Astfel, argumentul este prezentat ~
analizat ca ra\ionament, de aceea, inainte de a defini argurnentarea se
impune sli prezentam semnificatia termenilor de rationament ~i argument
in ccntrul analizei argumentarii stli rationamentul, deoarece orice
argurnentare este o organizare inedita de rationamente (argumentare
amp/Ii), existand ~i argumentliri care presupun un singur rationament
(argumentare sU,,p/li).
Rationameotul este operatia logicli pri!l intermediul clireia din propozipi
date nwrute prern~e est~ de!l.va(! o ~tll _~zipe nuniltll conc~e. In
structur unui rafionament sunt inc/use premisa (premise/e) # conc/uzia.
Urmdnd definifia rationamentului, putem defini argumentul drept o
multime de propozitii, din care unele sunt nu.mite temeiuri (premise), care
intemciazli, justifica o alta propozijie numitli tezJ (conc/uzie).
Termenul de arg11mentare poete ft definiltn moduri diferite:
1. Argumentarea cste procesul prin care dovedim, deroonstram ceva
cu dovezi obiective (temciuri sau probe) sau argumentarea este un proces
prin care incerclim sa determinllm pc cineva sl! accepte o idee sau sli fie de
acord cu noi intr-o anumitll problema.
De aici, rezultll ell teoria argumcntlirii se compune din doull parp: teoria
demonstra(iei # teoria argumenliirii ca art4 o ronvingerii, a persuasiunii.
7

,/

Logid deoadci

../

Logki filosofici

SfiinhrlAH;t ~Tl' (1<4- <I 01

E\ste cel 1ttu1 \e\trl dJntre"'POnnf
Bisenc1i /anne. i11 Precbcl. l.'ct.area lut

Uunult:J.c:u. Cunr~iunl Tratetul

~pre 1enar.: er(_ tllilce.a/1
ur1t,'Umt'nte tog1~e ~ntru

11 int.:rn<'t<l

ddewir11rilt! rehy,iei cre~tuu

_, Psft 'I
pt mlw

':

IIcca111aicullla111iele

,/

Alpmentare:
temeturl .. ted

.,

Argumentare simpli

../ Argumentareampll

./

lntHlocutor

./

intemelere reall a
tezei

./

intemeiere aparenti
a tezei

Obs: Argumcnt!rii i se opune

contraargumcruarea, ca proces
de respingere a argumentarii

sau critica a unui argument

Obs: Argumentarea, ca proces

de justificare a unei propozitii,
se subordoneaza urmatoarelor
reguli:
l. Orlce argumentare tncepe cu o propozltie
afinnattvl
(care
este
confirmatl sau infirmatl)
fi DU cu o propozlfie
oegativi.
2. Din oeiolinoarea
uod
propoZijii DU decurge oJmic
cu privire la opusa el.
3. Collftrmarea unel propozilil
negative
se
realiuazA
prtn
lntermedlul uoor propozlfil
afirmatlve.

TERMENI CHEIE:
./

Contmutal
argumeetlrii

,/

Tebnldde
argumentare

,/

Flnalitatea
argumentiril

,/

Iodicatori de
premisa

./

Iodicatori de
concluzie

In domeniul cunoasterii'ftiin(ijice, mai cu seama, este utilizat primul

tip de argumentare numit demonstratie (respectiv combatere). Demonstratia
are caracter teoretic ~i nu depinde de interesele noastre imediate, chiar dacl
ulterior pot fi vizate ~i astfel de intcrese. In ~ia{a de zi cu ti, predomina arta
convingerll (persuasiunii). Ea are caractcr pragmatic (actional) ~i depinde
de interesele celui care argumenteazli.
l. Argumentarea este o relape tntre doua persoane din care una
argumenteazli (numitll locutor) ~ ceatatta este persoana pentru care se
argumenteaza (numitll interlocutor).
De exemplu, elevul poate fi locutor, adicli inijintorul actului de argumentare
~ profesorul este interlocutor, adicll persoana peottu care se argumentea2l!.
De aici poate ti dedusa diferenta intre argumentare ~i rationament, Desi
amandoull intemeiazli concluzia (teza), rationamenml intemeiaz.a teza pentru a
dovcdi caracterul ei adevarat sau fals, iar argumentarea intemeia71i teza pentru a-i
arata interlocutorului cA ea este adevaratll sau fulsli. intemeierea tezei poate fi:
a. reall, atunci cand eel care propune teza crede in adevarul,
respectiv falsitatea acesteia (ex. tezele din domeniul stiintific);
b, aparentl, atunci cnd eel care propune teza nu este convins de
adevlirul sau de falsitatea acesteia (ex. in domeniul politic).
3. 1ntrucat rezultatul procesului de argumentare sunt argumentele,
argumentarea poate fi definitli drept un sistem de temeiuri, bine selectate ~i
organizate, astfel tncat sll poatli convinge interlocutorul sau auditoriul de
adevllrul sau de falsitatea unei propozitii numitll tcza,
Argumentarea este necesarli atunci cand interlocutorului ii este
indiferentli o anumita tezli sau atunci cW!d nu erede in adevi!rul ei sau in
falsitatea ei, tn caz contrar argumeotarea nu mai este necesarll.
4. Argumentarea/contraargumentarea este o constructie rationalli
formatli din propozitii numite probe sau temeiuri care sunt utilizate pentru
demonstrarea sau respingerea unei teze in temeiul relatiilor logice ~i faptice
ce se stabilesc intre temeiuri $i teza.
De aici, rezulta arhltectur structuralii a argumentiirii:
I, teza (concluzia) care se sustine (se demonstreazli) sau se respinge;
2. temeiurile (probele, argumentele sau prcmisele) care se aduc in
favoarea sau in defavoarea tezei.
Orice argumentare presupune:
1. Contlnutul argumentlrii (teza ~i temeiurile);
l. Tebnlcile de argumentare (organizarea propozitiilor cu ajutorul
rationamentelor);
3. Finalitatea argumentlrii (adica organizarea continuturilor cu
ajutorul tehnicilor de argumentare) presupune convingerea auditoriului sau
interlocutorului cu privire la caracterul adevllrat sau fals al tczei.
0 problems legatli de continutul argumentllrii este aceea a identificarii
tezei ~i a temeiurilor. Acest lucru se realizeazli cu ajutorui unor cuvinte
caracteristice numite indicatori ai argumentarii .
ln funcfie de rolul propozipilor pe care le introduc, in argumentare,
indicatorii argumentlrii pot Ii:
1. de premlsl, atunci c!nd introduc propozitiile temei (pentru ell,
deoarece, fiindc!l, presupunand c!, datoritll etc.);
2. de concluzie, atunci ciind introduc teza (rezultli, concbidcm, prin
urmare, in consecin\ll, deci etc.).
,......,...

Flllldi:t -fl

I:

Ill,,_,, ti .,,,_,,Ill_,,* l4'd"

;&......

,_ t 7

...

""

........

Obs: FonnuUri de genul .,Dael

....... , atunci
", J)acl ~ numai
dacl ... ,, atunci ... " introduc o
concluzle din anumitc tcmcluri.

Apilrlwe .....

'hRMENJ

1.4

PRINCIPULE

LoGicn TRADITIONAL

La baza Jogicii traditionale stau aoumite conditii formale numite

,,principil Jogice" sau ,,legi de rafionare". Ele nu exprimli rationamcnre, ci
condifil generale ale ratienamenteler iodiferent de tipul de propozitii cu
care formullim inferenta,
Principiile logice au fost formulate pcntru prima daU! de Parmenide
(circa 515 - circa 450 i. Chr.), desi nu intr-o formli exacts. Caracterul de
.,principii" a fost pus in discutie nu o daU! in ultimele douli secole, odata cu
adoptarea limbajului i a stilului gandirii matematice, iosli ele nu si-au
pierdut, in totalitate, utilitatea $i actualitatca, motiv pcotru care vor fi
prczentate in celc ce urmeazli.
Orice rati<Jnament trebuie sa respecte, simultan, urmlitoarele principii logice:
1. Principiul ideotititil presupunc ell orice obiect este identic numai
cu sine ios~i, in acelasi timp ~i sub acelasi raport.

Cmm::

=11 A (Formula va fi citita:

.,,

Priocipiul

identitltii

,,A este identic cu A")

Reguli: Orice obiect este presupus neschirnbar in raport cu timpul i

cu unghiul de vedere considerat, adicli ramane acelasi pe tot
rationamentului.

. ..

parcursul

lapl. 'jiiiii'Al'iiit""iiilliiii111tiiiiilill'lllice palelllYadli ea-...& M

aaeeom . e.
2. Lu11 -......
losic ,..., .... COllfbzii, lluri lolice
I.

--hall
.. . .

an

n ...

-.

f llc>\O{ anuc grrc i (_IUJ~ "'CUI

tmoc 1'"''-' togicc P' car- nu le-a
cnim/ut t'xplit:U in Ji1.1Jor:unlt sa t
in.oov sonsti I, T/l,!U 1,
dor pe C'1FC te-a utilr1.11
c111.. uk.rundu~le dt tu sine in(tthre
r
1'~ -.:Jr -1.,. i

Obs: Exisli o ituali cind

A =., B fi, anume. cind A ,; B

2. Principiul non-conrradletiel prcsupune ell un obiect nu poate fi in

acelasi limp $i sub acelasi raport i A, $i non-A.
Notrun cu A = Acest fruct este mlir si A Acest fruct este portocala.
Potrivit acestui principiu, doua propozitii A $i A, in care una afirmll $i alta
neaga acelasi lucru (proprietate ), nu pot fi tmpreuna adevaraie, dar pot fi
false in acelasi limp $i sub acelasi raport,
Formula: - (A & A') sc citeste ,,nu sunt simultan adevlirate $i A, i A'".
3. Princlph1l terfulul exclus presupune ca sau este acceptata o
propozitie A, sau este respinsa dintr-uo sistem de propozitii, a treia
posibilitate fiind exclusa,

'If

JI

cl .,11 I ' Iii{"illiil'"-el "T' n .. nnillilr, 1 ...' F iU I I (,.tiJi 1_111 i' .. wilwl fi 1llli

11111 ..

'

llla .,....,.

--~-tllfie'

......

'All
11111 ,_..._I

cll1lia "11a11:t1 llll,is.- -

..

Pt' . "uilF,*"flH

I t a1

od

.....

.,, Prlndpiul noncontndlqiei

,
... pl DDll I lillll

...

r,

_,,

Princlplul terfului
e.1dus

.,'

Prindpiul bivalenfei

../

Temeiuri necesare

../

Temeiuri suficiente

4. Princlpiul ratiunil suJicienle presupune c! penlru a accepla sau

pentro a respinge o propozitie trebuie sli dispunem de o ratiune suficienta sau
altfel spus, de un temei satisfacator. Existli urmatoarele tipuri de temeiuri:
1. nici necesare i nici suficienle;
2. neeesare, dar nu Ji suficienle;
J. suficiente, dar nu 'i necesare;
4. necesare fi suficiente .
Spunem cl! propozitia p este un teme! necesar pemru propozitia q,
atunci c8nd tru! adevlirul lui p nu se poate dovedi adevlirul lui q, iar daca p
este un temei suficient pentru q lnseamna ci admitand adevlirul lui p devine
imposibil ca q sli nu fie adevarata.
1ts

JI 11:
"lie

f'-m.r-+i ... , __ ._._,.,_,,

Obs: Logica admitc ca logiccorecte numai ultimclc dou! tipuri
de tcmeiuri, primele dou! tipuri de
temeiuri
fiind
respinse
ca
insuficiente.

v .. -.. ca r ....a
192_....,... .. ,

fi bl .:
- .. lrr').ilrl*'
(diil --

~~

&

co ,,,,._.,, k ... 11 pc

cl c:i al bl

I jii

. ' ,_,.

,. ,.,_.,. ... 'I

fi

a.... Ill

COlllJli 1111

2(Mll

pe er..,. 11 IL'lil ..AmiDile

_.

,.

1--r1-

.,Aminlirile din copillric". llUllCi

\ NB) R.lllia de la...,.,; la 1
iM le tim.lmd llllli:I:

~---------------~---_.,,

EVALUARE:
El vede cum zboad fllc!ii Sucevei,
El vede ghiaurul cA,j suflet de vSnt
Si-n fa14,; puterile turcilor sunt
Tliriile plevei,"
Se eere si se:
a) identifice indicatorii argumentlrii;
b) specifice continutul celor doua argumentJl.ri;
c) construiascii argumentilri in ,,prozli" care sA
mentinll teza, cal 4i temeiurile acesteia, dar care sA
fie mai sugestive din punct de vedere argumentativ.

I Penmc fUr,an tip de argumentare. identifo;afi

indicatorii argumentilrii ti ,.,,,; retfo/i schematic
sl1UC/Uroacestcra:
a, DacA autobuzul cu care merg la $()081~ rAm!ne in
panli, atunci intirzii la ora de Logics ~i
argwnentare ~iautobuzul cu care mergcam la
$C081A s,a blocat la gara.
b, DacA ninge, atunci p4rtia va fi bun pcntru schi.
c, Deoarece tofi oamenii sunt muritori i Socrate
este om, rezultl ell Socrate este muritor.
d, Fiindcil trebuie sA citesc ~i sl rezolv problemele
la matematicil, rezultl ell am mull de lucru astazi,

' Identificafitipurilede temeiuridin exempkle umliitoare:

a. AM este frig i Popescu Radu este elev In cla.sa a IX-a.
b. Triungbiul ABC este echilateral ~i triunghiul ABC
arc toate ungbiurile egale.
c. IU<lu $i Cosmin tnvaia la acee~i $C08l5 fi Radu $i
Cosmin sunt colegi de banca.
d. Radu tl ajutA pe Cosmin la nnolvarca temelor i
Radu $i Cosmin sunt vecini.
e. Dccebal i preotul Deceneu au fost CODtemporani fi
preotul Deceneu 17'1 stlitu.it de mdte ori pe Decebal.
t Ana i Mihai sunt colcgi de bancll ~i Ana $i Mlhai
sunt in ac~i cl3$!.
g. Maina nu mai functionc~ i ~na a fost dusl la

1. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.

Utiliz6ndlndicatori al orgumenuiri! odecvati. gdsifi
temeiuri care siijustlfice urmdtoarele teze:
a, Ploua,
b. Elevii bine pregatip sunt rllspl~li.
c. Uoele animate sunt pasari.
d. Oamenii sunt Iiberi,
I. Se dll urma(()ro/fragment din ,. Posa Hassan" de

George Cosbuc:
,,Mihai ti ~te
si-alege vreo doi,
Se-ntoarce ~i pleaca spre gloatl,
Ca volbura toamnei se-nvarte et roata
$i intra,n urdie ca lupu-ntre oi,
$iz0 fringe degrabA izO bate-napoi
Si-o v5.nrura toatil.
Hassan, de mirare, e negru,pAmint;
Nu $tie de-i vis, ori aieve-i,

reperat

h. Vara trecutA am fost la Paris ~i am vlzitat catcdrala

Notre Dame.
S. Existli vreo situafie in care se poate spune ca A este
identic cu B? Docii riispu11$uleste afirmativ oferi/i 5
exemple sugestive.

10

2.1.1 CARACTERIZARE GENERALA

Omul, in calitatea sa de ti intll, are capacitatea de a cunoaste, Obiectul
cunoasterii poare ti extern (real: animale, plante, substante chimice etc.) sau
intern (ideal: idei, numere, tiguri geometrice etc.), Cunoasterea doMnditl!
constl! tn caracteristici, proprie!Afi, insu$iri, inlelesuri etc., toate acestea
constituind notiunea obiectului sau a clasei de obiecte. Orice nopune are o
anumitl! eitpresie lingvisticll, constituitl! dintr-un cuvfult sau grup de cuvinte. Pe
de altl! parte, fiecare nopune di! seama de un gen de obiecte, respectiv expresia
lingvistiell se aplicli anumitor obiecte, ceea ce inseamnJI ell fiecarei notiuni ti
corespunde o anumitl\ multime de obiecte.
Notiunea, expresia lingvistic.li ~ multimea de obiecte corespondente
constituie un termen.
Un term en este un cuvAnt sau un grup de cuvinte prin care se
e.tprimll o notiune, respectiv tntelesul termenului $i care se referll la
unul sau mai multe obiecte despre care se afirmll notiunea in cauzll.
In baza acestei definitii se poate afirrna ell structura unui terrnen
presupune urmatoarele componente:
componenta lingvisticll: cuvantu; sau grupul de cuvinte;
components cognitivi: notiunea;
componenta ontologici: multimea de obiecte.
Este, astfel, evident ell tn plan mintal trebuie sll se vorbeasci de un anumit
tnteles al termenului care constituie intensiunea termenului (numitl\ ~i
eontinut), iar tn plan real trebuie sll se vorbeasca de referinta tennenului,
adica de obiectele despre care se aflrma notiunea corespondentll, ceea ce
reprezintl!extensiunea termenului (numita $i sfenl).

TERMENI CllEIE:

./ Nofiune
./ Termen

Obs: lntensiunca fi extcnsiunea

unu.i tcrmcm suot elemeote
corelative, respectiv se afll lntr-un
rapon de dualitate, evident prin

comparareaaceston:
termtn

lotmsiu:nea
unui
este co111UtuitJ dto

proprietlp1e obiectetor
fonntul

nu.Jui..

care

UltnJiunea ttrme-

Extt11JiuRta unui termeo ate. formati din totalittn

obiettelor ale dror proprietili
constituie inteasiuaea tttmtraulul,

iiiiiili''"llliiiir'.iiiiiiiil

CHRYSIPPOS (281

2.1.2 Cl..AslfJCAR.EA 1'RMDo.Loll

Existenta unei multitudini de tipuri de termeni face necesara
tncercarea de clasificare a acestora. Cele mai evidente criterii de clasificare
sunt chiar intensiunea $i extensiunea termenilor:

208 i Clu' )

GinditOf stoic, '50C0tit eel ll\iU mare

chal<cticlan al anti<.bitltii ~ptAristotel,
subfoiiazl ~ta
logicn pcnbu
gindore. S1oiu1 ftind de ahfelprimii care
folosesc deoomirca de logicl rurcotul
stoic are cooml>utii nnpcrterae la logica
tmnerulor. subliniind cl gindirca nu
fuoctionca2i nurnat cu semoe, ci in baza
UJ1()r semnofi.;alii

Te.-

...........

COllC"'1

Tcrmai
pozitivilneptivi

Tcrmcni
simpli/comp8'1

./

Tcnncni vizi/ncvizi

./

Termcni
singulari/generali

./

Termeni

colectivi/distributivi

./

Termeni vagi/preci~i

1. Din punct de vedere intensional termenii sunt:

a. termeni absoluti sau termeni relativi:
Un termen este absolut numai daca se aplica obiectelor din
cxtensiunile lor~iderate izolat (plane/ii. obiect, culoare,
zdpadii etc.). Ta cazul In care termenul desemneaza o rela1!e"l
ce se stabileste tntre douil sau mai multe obiecte, atunci
termenul este relativ (unchtu; meu, mat mare deca, SOJ sotie, sinontm. gen - specie etc.)
b. termeni abstract! sau termeni concretl;
Un termen este abstract numai daca el desemneaza tnsusiri,
proprietati sau relatii ca elemente (e sine statatoare,
Indepelidente de obiectele cilrora le revin aceste tnsusiri
ifrumusete, rdutate, roseaia, claritate etc.). ln masura tn
care termenul desemneaza obiect~ tnsusiri sau proprietilti
caracteristice acestora, relatii fntre obiecte, se considera ell
este concret (numd.r,om, generos.frumos, rosu etc.).
c. termeni pozitivi sau termeni negativi:
Un termen este pozitiv numai in masura in care indica
JL~"E. anumitor tnsu$iri (coerent, prietenos, ~
moneda, presedinte etc.). ln cazul in care se indica absenta 1
U{)Or j>roprietiip, termenul este negativ (incorect, orb,
imoral, schiop etc.)
d. termcni simpli sau compusl:
lo cadrul unui sistem de discurs, un termen este simplu
numai daca define roluJ d~no?une primaia (autoturism,
manual, propozqie, punct etc.), ta baza acestor notiuni
primare fiind derivate a.J.te notiuni, respectiv termeni
eompust (auiotunsm de teren, manual de logica.propoziue
cognittva etc.)
2. Din punct de vedere extensional termenii sunt:
a. termeni vi.zi sau nevlzi;
Un terrnen este vid numai daca extensiunea sa nu contine
nici un obiect (eel mai mare numar pnm, piitral rotund,
irfractor nevtnovat etc. - logic vizi; centaur,sirena, ba/aur
cu sapte capete etc. - factual viz{), in caz contrar, termenul
fiind nevid (ca/, caiet, sincer.frumos etc.).
b. tenneni singulari sau tenneni generali:
Un tennen este singular numai daca el se refera (este
predicabiJ) doar la un singur obiecr (extensiunea termenului
este constituita dintr-un singur obiect: Liceul Teoreuc ,.J.C.
Bratianu" Hateg, Organizaua Nauumlor Untie, Mihai
Eminescu, Fran/a, autorul .,Amintirilor dm copiliirie" etc.).
Daca extensiunea termenului confine eel putin doua obiecte,
atunci termenul este general (oras, carte, creton, piidure,
televizor, gumd de sters etc.).
c. termeni colectivi sau termeni distributivi:
Un termen este colectiv numai dacll obiectele din
extensiunea sa sunt colcctii de obiecti:., ~
inciit
proprietiilile ce revin colectiei nu revin ~i fieclirui membru
al colec!iei (armata, piidure, bibliolecd etc.). fn mlisura tn
care fiecare caracteristicii din intcnsiunea tennenului revine
fieclirui obiect din extensiune, tennenul este distributiv
(pom, mamifer,canii,placere etc.)
d. termeni vagi sau preci$i:
Un tennen este vag numai dacA rw se poate decide cu
certitudine pcntru orice obiect dacil face parte sau nu din
extensiunea termenului (ttinlir, frumos, bun etc.). 1n ca:zul
in care existil posibilitatea deciziei pentru ori.ce obiect,
atunci termenul este precis (pdlrat,fotografie,perele etc.).

--

Obs: tn general tnsl, se poate

ap<eeia cl ~Ji rermen poate 6
utilizat atit in sens colectiv, cil

in sens distn"butiv.

Ji

-~:

0 bs: Potrivit delimitArilor reofimte,

se poote aprecia cl fiecare rcrmen
pool 6 cousid<nil prin prisna -

Obs: in cazul termenilor ~

trebuie si se facii diferenp intre:
l. Nueleu: reprezintl pattea
precisl a extensiunii termenalui,
formatl din ooieete despre care se
poate afinna cu certitudine cl le

revio proprictlJile tn~rise in

intensiune;
2. Mrgine: format! din ~e
obiecte din ex.tensiuoea termeoolui
despre care nu se poate preciza in
orice

condilii

ci

le

proprictltiledin intensiwte.

revio

t2

..

2.1.3 RAPoRTURILOGICE INTRE TERMENI

!ntre termeni, din punct de vedere extensional, se pot preciza
diferite tipuri de raporturi logice, delimitandu-se doua categorii:
1. raporturi de concordanfl: dot termeni, A i B. sunt in raporl
de concordanui numai dacii extenstunile for au eel putin un
element tn comun.

Studierea posibilitatilor de raportare a doi termeni, unul la celalalt

atunci cand au in comun eel pupn un obiect, pennite delimitarea
urmatoarelor tipuri de raporturi de concordanta;
a. raportul de identitate: se realizeaza numai daca doi
termeni au to comun toate obiectele din ex.tensiunile lor,
altfel spus au aceeasi exrensiune (om - animal capabil s!I
construiasca unelte, celibatar - b!lrbat nec!ls!ltorit, Ion
Creang!I - autorul ,,Amintirilor din copil!lrie" etc.).

,/ Raportde ldelllllllle
./ Raport de ordonre
./ Raport de lncruclpre

Obs: Raporturile e>ci.stente um

tcnncni po( fi repru.entate grafic.
Cea mai urlfizatl, in eceastl privirlll.
em metoda conceputi de L Eulrr.
Pottivit acestei metode, eoctensiunea
tennen este repruemall
distinct printr-un cert, astfel lncit in
funcPe de modul de pozillooare a
cerruriJor se poate observa tn ce
misuri 1amellii au sau ru in comun
fieclrui

obiecte din eoctensiunea lor.

b. raportul de ordonare: se realiz.eaza numai dac!I oricare

obiect ce apartine extensiunii unui termen aparpne ~i

extensiunii celui de-al doilea, to limp ce eel de-al doilea are to
extensiunea sa ~i obiecte ce nu aparnn extensiunii primului
termen (manual de logicii - manual, pisica - mamifer, piersic
- porn fructifer etc.).

L<onanl [lTl.fR (1707-178}1

'

, f1
/

de tneructsare; se reaJi7,eaz!I oumai daca

extensiunile a doi termeni au in comun eel pufin un obiect,
fiecare termen avand in extensiunea sa ~1 obiecte ce nu
apartin ex.tensiunii celuilalt term en.
Excmple: roman - inginer, paslire - zburlltoare etc.

c. raportul

Leibniz (1646 - 1716). flrl sl sqx>at,\

sustine cu sigurantl c.i Euler ar fi
preluat metoda din scrierile acestuta

TDMINICUU::

~<5?

t 0f)

F~c cei care a l1sat nwnelc slu

nX>dalitltiide reprezentare prin cercun
a ptopo1J(iilor catcgonec, dq:iantenor
Jui o metodi asemhitoareutiliuse

~ Raportde
J. raporturi de opoiitie: doi termeni, A $i B. sum In rapon de
opozitie numai dadJ euensiunile for nu au ntci un obiea in comun.

Aceast!I categorie de raporturi cuprinde:

a. raportul de cootrarietate: doi termeni sunt to raport de

contrarietate numai dacii oricare ar fi obiectul acesta nu poate
apartine simultan extensiunii ambilor termeni, existand
posibilitatea de a nu apartine extensiunii nici unuia dintre ei
(Asia -Africa, campie- deal, galben - albastru etc.).

13

contrartet.te

./ Raportde

cootradicfie

Obs:

Un uoivers de discun

repretintl un domcniu de refainll.

respectiv o categorie de obiecte de

un anumit gen, geo epuizat de una
sau mai multe speeii.

b. raportul de contradictie: doi termeni sunt tn raport de

contradictie numai daca oricare ar fi obiectul acesta nici nu
face parte, nici nu lipseste simultan din extensiunea ambilor
tenneni sau termenii reprezinta unul negatia celuilalt, luata
sau nu tntr-un univers de discurs (legal - ilegal, om - nonom, numar par- numar impar etc.).

Obs: Nu trdluie insl sl se

eonfundenegapa logic! cu negapa
lingvisticl, deoareoe chiar daci
tcrmeoi prccum n&D.ticamerl"
..antigel".
.,antimaterie"
sunt
negatM din punct de vedere
lingvistic, ei sunt termeni Poz;tivi
din punct de vedere logic

EVALUARE:
autoturism electric, autoturism marca Renault.

I. Preazatt care din urmdtoarele cuvinte fi grupuri de

cuvtne reprezmta termeni Ii care nu:
a. si, ~. numai, sunt, ~
frumusete, neseriozitate,
propozi!ie compusa, un, aoeastl egalitate;
b, argument, total, pe, sub, mijloc, autoturism,
predicat logic, falsitate, miros, miros placut;
e, deci, post, placmt.ii, peste, datorie, selectie, care,
cu, mformane, activitate;
d. punct, once, totalitate, unii, materie, toti, ciilarct,
sau, astfel incit, intindere;
e, scurt, inu-<>, cerin\i, ceva despre, s!nll.tos, rlitll.cire,
subiect, context, putem, ob~.
1.

J.

Aranjo/I seritle de termeni de la exercitiul 4 in ordtnea

6.

Prectuui fi reprezentati grafic raportul logic existent

tntre 1uml11orli terment:
a. triungbi, plltrat; b. extensiune, intensiune; e, poet,
student; d. major, persoana in varsti de peste 20 ani;
e. anotimp, primlvarl.

crescatoare a extensiunttlor.

7. Pe111ru ftecare dimre termenit de mat jos tdenuftcatt

al/i termeni astfel inc6t sli ilustra/i cele cine/ tipuri de
raporturi precizatt: licbid; manual; nevertebrat;
subsrantiv; anotimp.

Preazat: ttpul urmiitonlor termenl conformcriterttlor

ck clasificare:
a, l"C$edinta judetuhn Hunedoara, corect, planeta
Pimint, siren8. grupa, ecbipi, contemporan,
general de annatA, gol;
b. galeati, soldat, anul 2004, scund, elev, triungbi
drepumghrc, cal, alb"trealli, electron, ciung;
c. animal rational, manual, sclav, autohton, zgircit,
optimist, adevll.r, Napoleon, biped, nemilos;
d. localitate rural!, eentru industrial, taximetrist,
biblioteca comunalli, patrulater, poligon, strung,
marfa, sofer, trist;
e. relatie, formli logici, clasificare, seriozitate,cerate,
balaur, temei, univers, gramada, complexitate.

I. Ana/1zafimodiftcari/epe care le cunosc intenslunea41

extenslunea unnatorilor termeni prin adaugarea
proprletli(llor preclzate:
a. inrelectual + roman; b. teren + agiieol; c. tren +
marfur; d. argument + corectitudine; e. tennen + vid.
9.

Fonna!i grupe de patru elevi sau lucrati pe perecbi.

Formulali exemple de termeni a caror reprezentare
grafica corespunde urmatoarelor situatii:
.
b.

J. Analiza/1 intensiunea (I extensiunea urmdtorilor

termeni

$1 arlita//

cum

acestea se condi(loneaz4

reclproc: disciplinll. de invi!Amlint; centaur; carte;

cabana de pe dealul vecin;
B laga" Deva.

c.

$coala Generali .,Lucian

d.

4. Aran1aJiurmdton! termeni in ordmea crescdtoare a

intenstunii /or:
a. profesor de matematicli, persoani, cadru didactic,

profesionist;

c.

b. animal terestru, funrA. animal, pisici, pisicli

persanli, felinll.;
e, porn fructifer, pom, planti. pron, pron de Bistrija;
d. persoanii, timisorean, inginer timisorean, roman,

european:
e,

I 0. Fom1D/1 grope de cdte patru elev/ fl ident!ficafi dtferen{ele

autorurism, mijloc de transport, produse tehnice,

wsten1e &lire negafia lfngvls11clJ fl negaflalogiclJ.

14

2.2.1 DEFINITIA ~I STRUCTURA ACESTEIA

TIRMENI CHEii:

Definitia este un caz particular al operatiei de detenninare, ea fiind eel

mai important proces logic ce precede argumentarea (rationamentul) $i este
conditia indispensabila a argumentArii corecte, fiind o operatie cu termeni.
tn istoria logicii, deflnipa a fost inteleasli tn moduri diferite, precum:
eperatle de dezvllluire a esentei unui obiect (Aristotel), operatle de
stabilire a tntelesului unui nume (Hobbes), operatic de traducere a unei
erpresii dintr-un limbaj tn altul (Wittgenstein), o eonvenpe cu privirela
folosirea unui limbaj (Cuny)etc.
Definirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui
obiect sau notiuni, caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau
notiuni.
Definipa consta in reconstituirea notiunii, astfel tnc!t s4 fie precizate
extensiunea (sfera) i intensiunea (continutul) acesteia,
Din structura definjfiei fac parte, tn mod obligatoriu;
1. definitul (A) numit $i definiendum sau obiectul definltiei, adica
ceea ce trebuie definit (termen sau notiune);
2. definitorul (B) num.it $i definiens, adica ceea ce se utilizeazii
pentru a preciza obiectul definitiei (exprima caracteristici
definitorii);
3. relatja de definire se noteaza cu semnul ,, =< " i se citeste: ,,este
identic prin definitie".
Formula A =,.- B redli structura generala a oricarei definitii, iar
definitia este corecta daca Intre A $i B exista un raport de identitate.
I

..

..

J1JI ,,

c I tb c

,,_

t
,.,.

d
'I

aprl

'

...

.,.-

174'

..L

.t

,.

OI

t"

a. ,.,.,

Defialre

Definitie

Definit

Definitor

Relatie de definire

Obs:

.............. _ .... ,.
D R hie

a' 1 I

PPM

.-.p.f/i1";"', --::---,

...a' 7 rtt,

wr3: ,._..

...... ..--.pl

QIJ9lili -.....

de

'

,~..
-

7 ...

2.2.2 CORECTITUDINE iN DEFINIRE

Corectitudinea in definite depinde de respcctarea concomitenta a
urmatoarelor conditii sau reguli ce reflecta cerintele principiilor logice:
1. Regula adecvlim definitorului Iii conJinutul definitulu~ adicli
defini)ia .riu trebuie sli fie nici prea larga, nici prea tngustd (raportulde identitate
dintrc definit i definitor nu trebuie sli se transforme intr-un rapon de ordonare
sau de tncrucisare). Abaterile de la aceasta regula se pot produce astfel:
a. daca termenul definitor este supraordonat termenului definit,
atunci defmitia este prea brgll.

b. daca termenul defmitor este subordonat termenului definit,

atunci deflnitia este prea tngustll.
15

Definitia

este

opera!iei de definire.

rezultarul

Ludwig \\ITICJ'>SlEI:\

\1889- IO~Lj

!11

nicutus logico-philo.!Ophw~
111,guro t.1crun: (_1UbbcxnQ in IJ!np111

vunn U1tt~f1t;11n u lnrercut .~/IA:l

Ji\JUK.U(J

log11.. ~' -'

Ulln
"4-'llf .

roau
/'""'f! /1

..~~" 4.~[Nlf.lb! (;

..M ceea

..e '"'

hJfftl (,ktpr' ceeo re mt are R'IU' dtn

punt:I de oeckrt lo,.:Jc ''u J'l.lltm viurie
hlmt'CI In cJct\l crmtext. pe11lr11rl

tln!Ua lotul Cit lK'tt:UJI ,,uni/ate dit

t -~te nectw-!J trudurere,1
expr~sii/or Jintr~n lim""-11 in altui.
ir.n1 rmllUll de detirure

md"Jtrt.i

'itii''Wfsitl!.
~ Cueedl ..,. ..
deftalre
~

Rquli de definire

Erori de definire

"'. :

...." -~

.._

~.

.:

_._

c, dac<l definitorul ~i definitul sunt termeni tncruc~t~ definipa

este, pe de o parte, prea largl '~ pe de aM parte, prea tngustll.

..

'

'

L..-....8 ~- <fr:.#'~

r----~_ .

t_

~~ o.~-.,

"""':'! I"., i:.~

'

~ '1"'

.,..~:.~<~,-,

.....

:..

~;.,!f;'Z

~""-~-

2. Definitia trebuie sl previol viciul circularitAtii (sA nu fie

circulara), adicl tennenul definitor nu trebuie sA se sprijine pe terrnenul

Obs: Defini!iile circulare nu sunt
false, insl sunt lipsite de valoarc
informativi, adicl nu comunici
nimic nou despre definit

Obs: I. Numai daci nu di$punem

de o noli pozitivl, tn definite vom
reeurge la una oegativi, fiind
admise dtfini1iik neptivt in
dihotomil clsitoril - ccb"batar,
vatebrat
- neverreorat, drepte

paralele - dtq>te co~

OFF

lal

etc.

TE:k

definit (nu trebuie sA-1 continll), cum este cazul definitiilor:

3. Defmitia rrebuie sl fie afirmativl, adicl definitorul trebuie sl

spuna cum este definitul ~i nu cum nu este acesta, deoarece ar constitu.i o
sursa de confuzii,cum este cazul definipilor.

..... ..,.,.
.,=.,Jllttf6---.
,.,
.........
,.,__ ,__ ..,..., ' ' """'I

"""" =
A

',.

AWw-.,

nqativi poatt Ii citt.ularl. cum

Jll
.,.,,,,

este w:ul definipei;

--

definqte ca negaJie a termenului

.lenef')

confu%i, rigurap, ci 1rebuie .sl se

limitez.e strict la acele elemente

cart formeazl un temei suficiem

pentru idcotificarea definitului Ji sl
nu se comptice tld rost.

Obs: Tennenul de gnoseologi

semniJicl
teoeia CUl>f)(lfl<rll.
Provine din cuviotele greceiti
gnosls (c:unoqtere) p logos
(studiu).

s.

Tipuri de definifie

Definifii ~tiinfifice

Definifii n~tiinfUice

...

..

:.a

Definipa trebuie sl fie consistenti, adicl nu trebuie sl intre tn

contradictie cu alte definitii ~i propozitii din interiorul unui sistem de
propozitii, (Consistenta nu este propriu-zis o regula privind definitia, ci o
aplicare a principiului non-contradictiei la nivelul unui sistem de propozitii,
mai exact o proprietate a Jui).

2.2.3 TIPURI DE DEFINJTfE'*

I.

in functie de valoarea gnoseologicli, exista;

1. Definitii ~tiintifice (valoare intrinseca; caracteristici esentiale);
c-mr. ;,, ~
........ liawMt, -nc q"'4 cu ,,,..,,;el,.u ,,,,,_,,,,-'

TERMENI ClrEIE:

....

,,,.

me si/itor. (Tenncnul ,.silitor'" se

Obs: Odinitorul nu trebuie s!

con\ini tcrmeni vizi, nerunoscuP,

1.

4. Definipa trebuie sl fie clari $i precisl (inte.ligibilii), adic! sA nu

fie exprimata in limbaj obscur, echivoc sau figural si s1i nu se complice thra
rost, cum este cazul detinitiilor:

2. Existl situapi In care defioitia

Elevul lorq =<If el..,,./ an

!)

Elle o de&nipj piinplkl, deolfece H.,::;;~cl":fnlr-un IDOi de din

oric:e .._
exild acelqi IUllir dellami, N. Acal nwn1r este ..,..,....
sub~de
"nwnlnll lui A!!)l!ldro"Ji "'!,lloltea de 6,023 x IO".

2. Definiti! n~tiintifice (valoare extrinsecl, accidentala),

Elle

de&iiPe

do6ill de~.~
16

I I ;I, .............. door sl disliligl obi-.!

.. alpliDde CllF I '7 I iubilwi ale buelor, c:i
I

'

...

Il. Dupi modatitatea de exprimare, existli:

1. Definitii expticite care indicll direct tntelesul nopunii.

2. Definitii implicite (coordonatoare sau de tntrebuintare) tn care

tntelesul notiunii rezultA indirect, din modul in care este utilizata nopunea
sau din relatiile ei cu alte notiuni,

m.

Dupi obiectul definipei red.at de definit existli:

I. Definjtii reale, care definesc lucrol, adicll obiectul lor este o

notiune. Aceste definitii dezvaluie note ale definitului si, pe aceasta cale,
Insusiri, relatii, proprietap etc. ale obiectelor la care se referli definitul.
,.._,....,

2. Definitii nominale, adica definitii al carer obiect este numele

ce materiahzeaza o notiune sau definitii referitoare la termeni. Ele nu trimit
la obiecte, ci la cuvinte. De regula, au forma: ,,Prin termenul X intelegem
... ", .,Numim X ... ", ,;x: este ..... sau alte expresii de aeest gen, unde In
locul lui .X" apare un cuvant sau un ansaroblu de cuvinte, iar tn locul
punctelor de suspensie apare definitorul.

Definitiile nominale pot Ii:

a. Definitii lexicale sau explicative, adicli definitii care
precizeazli toate sensurile cu care poate fi utilizat un
cuvAot intr-o limbl sau precizeazl sensul termenilor vagi
(exemplu: Prin .,blltrdn" se tntelege o persoanll care a tmplinit
varsta de 65 de ani). Uneori ele se rezuml la indicarea uoor
simple sinonime (exemplu: ,,Omli!" tnseamna zlipadll, nea),
alteori avem de a face cu definipi concrete, cum este cazul

--..--

definitiei:

Obs:

a. Ddini!iile reale se raporteazl la

obiec:te fi nu la numele lor.
b. De reguli, copulll .,este" oe
indicl o detiniJie reall.

Obs: Uouia fi
pot construi

nominale

acelllji

termeo i se

ii definilii <Nie, dar fi

Giueppe PEANO
(IR58 - 1932)
.\(alt'muttturnnahan, const(lc.ra ((i
atat in logkll, c:01 }' in matematica.
toate ckfin111lle w11111om11Jalt

Obs: Numai dtfmitill date prin

sinooimie sunt nt.t lnicale,
ct:ltbltt pot fi interprdate int~
un fd oltul dacl DY se recll
explicit rorma ,.Prin X se tnldcc
.. ... . Definijiile nominal rlspuod Ill
intrebiri de geoul: .Ce in\elegeli
prin termenul

xr) .,tn

utilizati termenul X'I" etc.

17

cc sens

'

Obs: DefiniJiile stipulative nu sunt

nici adevlnne ~ nici false,
deoarece expriml numai decUia
noastri de a acorda o anumiti
semnificatie uoui cuvint sau unui
Sl"P de cuvinte.

b. Definili.ile stipulative, adica definitii ce confera o noua

acceptiune unui termen deja existent, datorita utilizlirii lui
tntr-un nou context sau ele introduc termeni noi cu ajutorul
unor cuvinte noi,

Definifiile stipulative corespuod unolltoarelor situatii

concrete:
a) Noile inveotii impuo iotroducerea unui nou nume tn
vocabularul unei limbi. Acest oume poate fi o creatie oouA sau
poate fi imprumutat dintr-o alt! limba cum este cazul
definitiilor:

.. , ., .....
I
I

A 1\Qf: lllJ!ltl'

eF 0

b) Cuvintele existente tntr-o limbA pot primi, la un

WiU..nl Van Onuan QlNE

(1908. 2000)
In /.,1(1<"0 a propt1<r; un ssstem QT1omat1c
care .ti "'r.:luJJ Iogtca cla.wlor fl .'id
fitt 1te('OlltraJ1cJor1u A tkzvo/Jat ,,

teone r~fenn11a/J. crtocdnd

cemamu a in1en,lf.H1U/4(pr1n uttlizarea
fonr.~pte/or de temnificafit, 'i1tton11nte
~' aJevQ, logic)

moment dat, noi tntelesuri cum este cazul notiunilor de

,,ban" (unitate monetara ~i in sec al XV-lea, In Tara
Romaneasca tnsemna mare dregator), ,,smuls" fi ,,tinpins" ca
stil de ridicare a halterelor, ,,staroste" (persoana care conduce
ceremonia de nunta, iar In Evul mediu conducaror al unei
bresle, cfumuitor al tinuturilor de margine tn Moldova) etc.
c) Intrucat unele cuvinte sunt polisemantice pentru evitarea
confuziilor se impune precizarea unui sens special cu sunt
utilizate tn anumite domenii, cum este cazul definitiilor:
Nii

...

-I

111!'.\

a"_._ ..

II

,,.,
l'iltt1) "'~I
......... ......... a,

..........

['!

.. _

.....

~==-=:::==~:: "'~. . . ': "'

TDMl:NJ CHEii:
,,..

-'

Defiailii stipulative

-'

Defiailii prin gen

proxim $i diferentll

specilicli

..

~ ...

"".

IV. Dupli proccdura de definire evideopatA de defmitor, ex:istA:

1. Definitii prin gen proxim Ji diferenfil specificil sau
definipi generice. Acest tip de definire a fost prezentat de Aristotel in
18

'

Topica (VI-VIl). Tennenul de .,gen proxim" semnifica genul eel mai

apropiat, suficient de bine cunoscut, iar termenul de ,,diferentl specificll"

cuprinde notele (caracteristicile, proprietatile care fonneazl! intensiuoea

tcnnenului) care diferen\iaz.A definitul in cadruJ genului proxim de toate
celelalte specii ale genului.
Regula clasica a acestei definitii, atribuita filosofului Boethius (480524) este:
Nofiune ~ genul ill care este cuprinsll nofiunea respectivii (genus
proximumt + diferenta specificll (differentia specif/ca).

Obs: Aceste definilil sunt numite

fl dermitil generke, deoareee sunt

aplicabile termenilor ge11trali,

care In bau nportulul de
ordonare dispun de 1pii Ji de
genuri, msl de nu pot fi
aplicate mrcmitJliklr, adleJ
ttrmtnilor individuali (cu in
care pentru dispune de o
difcreali spttifid ar trebui sl
enumerim pre multt t.asu$iri

It

neesenpak. iar dtfinitorul ar

compli(JI Brl rost) Ji ttrmt:1tilor

cu g;rad mare de geat:raliu.te
(formi, rtalitate, timp, spapu
ere.) care nu pot fi ciadi\i ca

Aceste definitii trebuie sli respecte urmatoarele condirii:

a. genul trebuie sll fie proxim, adica supraordonat imediat ~i
nu unul mai departat;
b. diferenta sll fie specificll, adicll sli reprezinte o nota proprie
din intensiunea definitului care sl!-1 deosebeasca de celelalte
specii incluse in genul proxim, in caz contrar, nota respectiva
nu caracteri.zeazA termenul in mod exclusiv;
c. un termen poate fi inclus, succeslv, to genuri proxime
diferite si poate avea mai multe diferente specifice si, deci,
poate avea mai multe definitii;
d. genul proxim nu frebuie exprimat totdeauna explicit
(exemplu: Tard europeanl!=.,- Franta, Romania etc., genul
fiind sublnteles: ,,oricare dintre tl!file").
2. Definifii operationale prin care definitorul confine o serie de
operatii sau de alte cerinte Pe care deftnitul trebuie sa I& respecte.

spttii ale altor nofiuni, aofiunta

de gen proxim fii11d lipsiti de
utilitate. in acestc cazuri suat
posibile alte tipuri de dtfini!ii.

sexrus ltMPIRJCUS
1SO i Chr)

(200

.';t-tplt<-t.\mu/fiullial tk l'.~rrhut1 dJn

E/i.1; (J6.~

:""5

Cb). repre:t11JO un

curem ck gii11'1r~ rJd1<-"cJI, taa va

.fundamt:nlalt)fi111t.l lti 1n1 putt"m '1\'t'll
111t1 o ctrf11uJ111t.

,Wrtuo; F.mptr1cu.s dcmonstrraza

aufi:/

t.'t} \t t:p/1<.11/,. lfU kjilH!.)ft llllHIC

dt-tltWt'i..T

un oliu:1.:t nu poate fi definu

1.11.:dt dtJL,) e ae

C111k.4:UI in prta/ahtl.

ceea ce tnseamna '--a tkfim11<1"" lrfill

aJa,,>:i'l 111m1t- la c.u111~/er1.a \'.cl_ Pnn
Ul easta sc cilJ\-etk~te itl\t} ..-J tk_fuu(ut

3. Definitii constructive (genetice) care arata geneza sau modul de

formate a obiectului la care se refera definitorul, ilustrand felul in care
acesta ajunge sl! fie ceea ce este.

1ru OfUkl met m&ar Ia iJnd1<uea a

,.,,., IJ<.<igur, o O.flfrl dt po:1/lt se
mdepartwz/J ck :w11sv/ oncan.1 proces
de O<l'Of.J$/<rt.

.I

19

Definifii constructive

TDMINIClda:

./ Ddllll1H ......

4. Definipi prin enumerate atunci cand sc numesc mai multe

obiecte din sfera notiunii. Precizarea sferei definitului se poate realixa prin
enumerare completii $i prin enumerare partialii .

enamcnre completl

./

Definitii prin
enumerare pa rpall

./

DefiniJii prin
indicare

5. Definii prin indicare (osteosive sau demonstrative) se aratli

obiectul prin indicare, utilizandu-se una din expresiile ,,acesta este un ... ",
,,in imagine avern un ... "etc., cum este cazul definitiilor:

~-'-~~~~~~~~

2.2.4

CLASIFICAREA:

DEFINIRE

$1

CARACTERIZARE GENER.ALA
TERMDll CUii:
./

<luUlcare

./

Dlvlzine

./

Elemeatele
clasificlrii

./

Clasele obtinute in
urma clasUiclrii

./

Criteriul clasilicllrii

Clasificarea este operatia logic! prin care notiunile (obiectele)

sunt ordonate $i grupate, dupli diferite eriterii, in diferite clase (din ce in
ce mai geoerale).
Clasificarii ii corespunde procesul rational de forrnare a claselor
(multimilor), fiind rezultatul procesului de abstractizare. Ea este ulterioara
definitiei si este opusa operapei logice de diviziune.
Operatia logicl prin care descompunem genul to speciile sale se
numeste diviziune, iar clasificarea este operatia logicli prin care
realizlm genul din speciile sale.
Clasificarea riguroasa a notiunilor este posibill! numai cu condipa
cunoasterii temeinice a obiectului clasificarii $i a particularitatilor logice ale
acestei operatii.
Clasificarea presupune trei elemente:
l. elemeotele clasificlirii, adica notiunile ce vor Ji supuse operatiei
d~ clasificare $i care formeaza obiectul clasificlirii (de regula,
ele sunt notiuni individuale sau notiuni cu un grad redus de
generalitate);
2. clasele, respectiv notiunile obtinute ca rezultat al ctasiflcarii
(notiuni generale sau notiuni cu un grad mai ridicat de-

generalitate);

3. criteriul clasificlrii (difereota specific!), adica proprietatite pe

baza carora se realizeaza gruparea elementelor tn clase sau
forrnarea genului din speciile sale.

11 , r

.;

./

Repli de cllllificare

./

Regula cdor trei

termeni

./

Regula
completitudinii

2.2.5 CORECTITUDINE IN CLASlFICARE

Corectitudinea clasificarii depinde de respectarea a cinci reguU:
1. Clasificarea presupune trei elemente: notiunile date (obiectul
clasificarii), clasele obtinute si fundameotul clasificarii. lo absenta unui
element nu se poate vorbi despre operatia logicii de clasificare.
2. Clasificarea trebuie sll fie completa, adica ea nu trebuie sl! lase
rest fiecare din elementcle ce formeaza obiectul clasificarii trebuie
introduse tntr-o clasa.

20

._.
.
,
,
-:,,,,...,,111c1-

Erori tn clasijicare: Dacll nu apar toate speciile genului, operatia

este incompletli, iar dacA apar specii strlline (ale altui gen), operatta
este prea abundentli.

"'a a s11 r1
7

:i'ii

ts

MJfB
,_,,,,
Pl_,....,,,jW ... l'WI..

3. Pe aceeasi treaptli a clasificllrii, tntre elasele obtmute trebuie

sli existe numai raporturi de opozifie (contradictie sau contrarietate).
Astfel, spus un element al clasificarii trebuie sa intre tntr-o clasa $i nu tn
doua !n cazul termenilor vagi, aceasta regula se aplicll oumai nucleului, nu
$i marginii acestora.
4. Criteriul clasificirii trebuie sli fie unic intr-o opera tie. Plecilod
de la locuitorii unei Wi ar fi gresit 53-i clasificam, pe aceeasi treaptll a
clasificarii, in femei, barbati, !!Irani si intelectuali. Procedand asa, ca urmare
a folosirii simultane a doua criterii de clasificare (sexul $i profesia) s-au
obtinut clase intre care nu exista un raport de opozitie.
S. Regula omogenitlfii presupune ca asernanarile dintre obiectele
aflate in aceeasi clasa trebuie s4 fie mai importante decat deosebirile dintre
ele. Dacll aceastli regula nu ar fi respectata, exista posibilitatea de a sesiza in
aceeasi clasa elemente care au tnsusiri reciproc iocompatibile, ceea ce ar
tnsemna nerespectarea principiului non-wntradictiei.
cu Clftp rel*

.fiiii.;11

J!;

..................

ti I:;~~' tJl(H,_.._

!4'!11i111

____ ---

, k

s'J;

_,.,

........
"""""~--

plllB ..,_.,..

Lcleafi...._w

, %ill ..

t......

-.i

,.

TIDDllUOt:
./

Claslflare
incompletl

./

Oaslftcart
abundentl

./

Regula raportului de
opozitie intre clase

./

Regula criteriului

unic
./

Regula omogenitlitii

AIUSIOH:L (384 - 321 i, C'hr.)

Anvotet c/a."'1ff{:a
~llu~ in tret

atexont: ,111111~ /~bee,

p1in
peocttcr ~ f/lllrte pvlllu,:t in ucea'iJJ

''"'-fifican 1111 . _.,t~ Jncl11..Wlr1J?ua.

dtoarttt

2.2.6 FORME DE CLASIFICARE*

1. in funetie de numliruJ elaselor care se obfin in urma
clasificlirii, exists: clasificare dibotomicli (daca rezultli doar doua clase) si
clasificare pnlitomicl (daca rezulta mai mull de doua clase),
2. In functie de importanta criteriului de clasificare urilizat,
exists:
a. Clasificare naturalli, arunci cand criteriul utilizat redli
tnsusiri esentiale peotru elementele clasificllrii. Clasificarile
naturale au valoare ~tiinlific!, deoarece ele cuprind implicit ~i
definitiile notiunilcr clasificate.

ct'

.,.

'!! tr' rt-

r'

W.

b, Clasificare artificiall sau pragmaticA, atunci clind criteriul

utilizat rec!A tnsusiri neesentiale pentru elementele clasificarii,
dar importante pentru scopul urmarit,
I F J I
ltl ,,,,,,,, ... t
,, lllr:a a Id r Ir fl -.
a .. Ir

, .,

.ftln/ 'lif"UJ.'{1111t11tu11

~tun:/._. u:n~.ire n_f'erd la rea/ilO/'

(ml fa C<~><~ptc).

Obs:
I. Ac~i dannto pot fi
d.as-ifttate dupl trittrii difui1t,
dar au in IAfi timp, adid rae
tonstruind clasifidri distincte ale
acelora,i eleme111e, fie dasifdnd
aule tlt:mmtt to tnpte suctitsive,
aslfol incit lltclr<i tluifdri,
resptttiv, titclrei trepte, ii
c.orespride un si.ngur trittriu..
2. Dael su:ot utilizate mai multe
criterii de cb.sif'icau, atu.nci avem
o
clarirlCare
multipli sau
multinivd.arl, to c.az c.ontrar
e:sistl o tlasifacan uninivdari.

""'I

3. lo funcfie de eperatiile ce se aplicli obiectelor din clasele

obtinute, exista;
a. Clasifleare nominalli este rezultatul numai al operatiei de
numarare a elementelor clasificllrii, fllrli a se stabili relatii
intre acestea,

21

T!llMl:NI CllEIE:
./

OasiOcart
diltolonaid/dasilkarr
potitomlcl

./

Oasifirare
naturall/dasificare
artificiall

b. Clasificarea ordioalli este rezultatul operatiei de numlirare,

dar ~i de comparare $i de ierarhizare a elementelor tn functie
'

Ouilican
nominall/clasificare
ordinall

de gradul realizarii unui anumit criteriu.

EVALUARE:
I. Definitta este operatie logicd:
a) cu propozitii
b) prin care nojiuni mai putin generale sunt grupate,
tn baza anumitor note, in notiuni mai generale
c) de demonstrare sau de respingere a unei teze
d) prin care se precizeaza sfera ~ conpnutul unei
nopuni

g. PAtratuleste patrulatcrul echilateral.

b. Substanta simpla nu este a.lciituiti din atomi diferili
tti) Romanul este o oglindi pe care o plimbim de-a
lungul unui drum. (Stendhal)
j:'.t lstoria este $tiinl& care studiazi evenimentele istorice.
l'l<. Reectia de combinare este reactia chimica prin care
un reactant nu se transformA in doi sau mai multi
produs] de reacpe.
I. Obsccn inseamnA nerusinat, indecent, trivial,
vulgar.
m. Cucut este o pasire migratoare, de 32-37 cm, cu
penajul cen~iu, cu coada lungii, cu pete albe, care
i$i depunc ouale in cuibwi striiine unde sunt
clocite de alte piisiri 1i care are un cantec

1. In structura def/nifie1 se mclud:

a) teza, concluzia $i argumentul
b) definitul, dcfmitorul $i relatia de definite
c) definiml, dcfinitorul $i criteriul de de6nire
d) elementele definipei, claselc $i fundameoml

defimtiei

caracteristic.

J. Pentru a avea o deftnitte corectd, intre def/nit 11

deflnitortrebuie sd extste un raport de:
a) contradretie
b) ordooarc
c) tncrucisare
d) identitate

n. Lentila este o suprafaf3 optici miirginirii de doua

suprafete convexe.
o. Oreptatea este arrnonia sufletului cu cl insu$i. (Platon)
p. lns~irile esentiale ale unui obiect sunr acele ins~in
esentiale peotru accl obiect.
r. Reac.Jia de descompunere cste reac\ia chimici pnn
care un reactant se 1rangformAin doi sau mai multi
produ$1 de reacfic.
s. Astronomia este $tijn13 despre stele.
t. Condensatorul este un aparat care serve1te. pentru
acumularea cnergiei clectrice.
u. Liliacul nu este un mamifer acvatic.

4. Corectitudineadefinittitor:

a) nu depinde de respectarea nici unei reguh/condipi

b) trebuie sa respeete nwnai rcgula adecvirii,
claritiJii $i preciziei
c) depinde de respectarea a 4 rcguli cc reflects
cerintele principiilor logice
d) presupune stabilirca unor adevaruri definitive

7, Fonnati grupe de 4 elevi

sau lucrap pe perechi.

Realizap dcfinipi nominale fi pri.n enwncrare parfialA
pentru ,,substanf3 chiroica puril", ,,formii de relief' Ji
.figuni geometrici".

S. Regulile de care depinde corectitudmea definqiilor sitnt:

a) regula adecvirii, circularitatea definipei, definipa
fie negativAfi clarli $i precisA
b) regula complementaritatii, ecbidisrantei, afinn8rii
ti clarita(ii fi precizie.i
c) regula adecvArii, prevenirea viciului ciroularitatii,
afinnarii si clarititii 4i preciziei
d) regula confirmarii, afirmAri.i si neglrii fi
complicari]

8. Lucrind pe percchi construifi definiti lexicale prin

sinonimie pentru tenncnii ,..civilizat", .~plica" $i
...ncvinovat.,.
'I.

6. Flind date enuntunle de mat jos. artita/icare dintre ele

sunt enunturt corecte, tar in cazu! celor tncorecte
arotaJi Ce regul! auJost incdlcate:
a. lnfractnmea este o fapti daunltoare social.
b. ,,Erbivor" este un cuvant cc provine din latinescul
,.berba" iarb8, plantA $i ,,voro" - a de.vora 4i
inseamna mamifer ce se hrlotfte cu vegetate.
c, Triuogbiul ecbilatcral este triunghiul care nu este
nici isoscel Ji nici scalen,
d. Arltitectura este muzica lncremeoita.
e, Ocazionalismul este o doctrina idealist-teologici
sustinura de Cordemoy, Melement s.a., potrivit
ciireia once evcniment are drept cauza nemijlocitii
voinia lui Dumnezeu, cauzele sale naturale nefiind
decit ,.ocaziat' intervenpei acestuia.
f. Continent este, de exemplu Europa, Asia etc.

Pe baza excmplelor, argumentap de cc de6nitiife

nominale stipulative nu pot fi considerate nici adevlrate
Ji nici false.

lfJ. Precizati daci enuniurile unniitoarele constimie

defioipi corecte sau incorecte, iar in cazul defioitiifor
corecte precizati de cc tip sunt dupA valoarea
gnose.ologici, obiectul definitiei Ji dupA procedura de
dcfinire;
a. &:out este efcctul produs de o undi acustici care,
prin reflectare, se intoarce la sursa enUteotii, cu o
intensitate suficienta $i o intirziere necesari
pentru a putea fi perceputa ca distincti de unda
directii.
b. Culoare este ro~u. galben etc.
c. A fi sincer insearnnAa nu min~.
d. Masa atomici tclativi a unui element rcprezinti
numtlrul care aratl de cite on masa unui atom este
mai mare decit unitatea atomici de masa

22

,.

se crestina lnseamnil a se boteza.

este un bemol.
g. B~A inseamnl\ publicatie de maximum 80 de
e, A

r.

Acesta

pagmi, de obicei brosate.

h. Bronzul este un aliaj al cuprului cu staniul,

aluminiul, plumbul ete., cu proprietAti superioare

i.
j.

celor ale cuprului, rezistent la coroziune i cu variate

utiliziri in tehnicA (lagare, table, siinne, statui,
monede etc.).
Vom nota cu .,p, r, q" propozitiile simple, din logica
prol;>Ozitfilor $i cu I $ 0 adcvirul, respectiv,
falsitatea acestora.
.,Lagiir" inseamnil substantiv fcminin cu in\elesul de:
1) loc unde sunt inc~i prizonierii de <Uboi $i 2)
or~ de ma$inii care foloseste la rezemarea $i la
ghidarea unui arbore, a unui ax, a unei osii etc. $i
care pennite acestora o miscare de rotarie sau de

b. 1. Transporturi
I.I Transporturi
1.2. Transporturi
1.3. Transporturi
1.4. Transporturi
e,

oscilatie.
k. Orezul este o plantil alimcntarl\ anualli din familia

gramineelor, cu tulpini inalte de 80-120 cm, cu

inflorescenta in paniculc ~i cu seminte bogate in
amidon (74-7S%).
I. A ordona, in matematica, insearnnl\ a introduce o
relatie de ordine intre elementele unei rnultimi.
m. Os~I este o persoana care serveste In caste.
n. Ospitar inscamnA lucnltor comercial, care serveste la
masli pe conswnatori, i:ntr-un restaurant (local) $i
care incaseaza contravaloarea consumatiei,
o. .Dxigen" inscamnli element cbimic provenit din
grecescul oxys" acru" i din gennao .,a produce".
p. Ciinclc este .,cea mai frwnoasA ereatie a naturii".
(Axel Munthe, Cartea de la San Michele)
r. Dealul cste o fonna de relief care nu este nici munte
si nici cimpie.
s. Pisica ,,reprezinti simbolul climinului meu $i al
securititii secrete pe care ii degajl acesta". (Konrad
Lorenz)
,
t. Plitratul este figura geometrica care nu este nici romb
$i nici dreptunghi.
u. Omul este un mamifer rational.
v, Ccrcul vicios este o eroare logicA ce consti in faptul
cA definitorul presupune definitul

L Corectitudine lnseamnil validitate.

y. Adultul este persoana ce nu este nici adolescent, nici

blltran.

z,

Siropul reprezintil o
in sucuri vegetale.

a. 1. Triun,hiuri
I.I. Triunghi curbiliniu
1.2. Triunghi dreptunghic
I.I. I. TrillDghi echilateral
1.2.1. Triunghi ascuptunghic
12.2. Triunghi obtuzunghic
1.3. Triunghi oarecare
1.4. Triunghi isoscel
rutiere
feroviare
specialc (prin conducte)
aeriene

1. Definifii
1.1. Definmi reale
1.2. Definitii stipulative

1.1.2. Definitii operationale

1.3. Definitii nominale
1.3.1. Definitii lexicale

d. 1. Virste ale dezvoltirii psihice

I. I. Adolescents
1.2. Maturitatea
1.2.1. Copililria

1.3. Biitrinetea

IJ. Formati grupe de 4 elevr sau lucrafi pe perechl.

Specificand crileriul clasifit;iirii, utilizat pe jiecare
treapta, realiza/i o clasificore nominal6 o religiilor din
Romania $1 a religiilor din Asia, precum $i o populafiel
din /Ora noastra.

u. Fie urmatoarele ohiec1e alt clasijicani:

a. localitate, sat. or~ earlier, capitalii, municipiu;

sofutie densa de zahAr in apl\ sau

b. patrat, figuril plani, dreptunghi, romb, patrulater

convex. paralelogram, triunghi, poligon regulat;
e. bisturiu, eprubeti, sering8, mstrument medical,
produs al mW>cii;
d. tenneni individuali, termeni generali, tcrmeni vizi.
termeni nevizi, tcnneni preci~i, termeni vagi,
tcrmeni pozitivi, termeni negativi, tenneni absoluti.

tenncni relativi;

e.. propozitii
categorice,
propozitii
particulare,
propozipi
universale,
afirmative,
propozitii
propozitii negative.
Se cere: sil sc realizez.e clasificarea acestora.
indicandu-se, pe fiecare treaptii., criteriul de clasificare
utilizat.

11. Realiza/i definititlexicalepentru urmdtoarele notiuni:

.. broasca". .,suspect" fi ,,a nota".
IZ.Analiza/1 urmdtoarele clasificarl /I orlita/l daca sun/
corecte sau nu. In cazul celor incorecte, arala/l ce
reguli au Jost lncalcate fl, apoi, reconstrutti-le
corect.

/5.. Analiza/l urma1oarele clasificari $i arata/i daca sun/ corecte sau nu. In cazul celor
mcorecle, orala/i ce reguli au Jost incalcate fl, apoi, reconstrul/1-le corect.

23

2.3
-

(>t~()f><JZITI
I CATEGORICE
'
-

2.3.1 CARACTERIZARE GENERAU

'fERMENI CHEU::
"' Propozitii cattgorice

"' Valori de adevir

Utilizarea limbii naturale presupune apelul in primul rand la

propozitii, Etimologic, cuvfultul .,propozitie" provine din latinescul
propositio care semnifica pe de o parte ,,infiit~are", ,,prezentare" (aspecte
proprii, tn primul rand, unei perspective gramaticale), dar pe de altli parte
.,idee", ,,premisii" sau ,,tezi" (io cadrul unci perspective logice).
0 scurta analiza a utilizarii propozitiilor in limba naturala. va pune in
evident! faptul cii exista o multitudine de tipuri de propozitii: declarative,
optative, imperative, interogative etc. Asa cum s-a subliniat deja, logica
generals se preocupa de propozifiile cognitive. 0 categorie importantli tn
cadrul acestora este reprezentata de propozitiile declarative (aspect
lingvistic) carora In plan logic le corespund propozifiile categorice (de la
grecescul kategorein = a predica), ca cele mai simple forme prin care se
afirma sau se neaga raportul existent intre doi termeni.
Propozitiile categorice sunt rormele logice in care se exprimli un
singur raport logic tnrre doi termeni, fiirl a pune in leglturl cu altceva
sau a conduiona acest raport de altceva.
Considerarea unor exemple precum:
(I) Multi dintre elevi sunt prezenfi
(2) Nici un om nu este nemuritor

BOETHn:s (480 -5~4)

B<"lf:ihi"sdI~tufXe c.i1K1 tipun ~
f't'(>J>o:lfil (ora11<>flC_\') l. oeutnr
ckf"tWll\'<l (c.Je 11JgQm1n1e). :. oralu>
tmperuuva. 3 oeauo 1nJerro;:ati\'tl., .J

orat1n vocauva. J ocatto enennanva

logica are ca otvect
urut10 emmnauva, deo(U11< e..ac:ea,\1d
pttiJJeJi Ckkkiratti .!JQ11 .fuL'Jll

.. JI t<ms1Jtrci ca

ilustreaza acest tip de propozipi, fiind evident, de asemenea, cii asemanaror

propozitiilor cognitive, propozitiile categorice pot avea valori de adevlir
(1 adevarat, 0 fals, ? plauzibil).

2.3.2 STRUCllJRAPROPOZQDLOR

CAlEGORICE

ln cadrul unei propozitii categorice analiza termenilor ~i a functiei

tor tn propozitie aratli cA aceasta nu este identicii. Astfel, despre unul dintre

termeni se enunta ceva, ln ti mp ce celalalt termcn indicli ceea ce se spune

despre primul dintre termeni (o proprietate, o caracteristica, o tnsusire), Este
vorba despre diferenta tntre:
a.

subiectul logic (simbolizat prin ,,S ..) = termenul despre care se

enunJa ceva;

b. predicatul logic (simboli.zat prin ,.P") termenul prin care se

,,,

lecic

,,,

Subied

./

Calitatea propozitiilor
cattgorice

,,,
... !

TDMENI Oo:o::
Prediat logic

CopulJ

enun/if

ceva despre ,,S".

tn excmplcle de mai sus termenii de ..elev" ~i ,,om" jucand rolul de subieete

logice, iar termenii de ,,prezent" ~i ,,nemuritor" de predicate logice (se poate

observa cii sub aspect logic nu este relevanta diferenta singular-plural).
Subiectul ~i predicatul logic nu sunt insli singurele aspecte ale unei
propozitii categorice. De fiecare data S si P sunt raportati tntr-un anumit fel
unul la altul, posibilitatile privind afirmarea sau negarea lui P despre S.
Este vorba de calitatea prepozitulor categorice, afirmauvd sau negattva,
redata eel mai adesea prin intermediul verbului a fl. Cuvintele prin care S si P
sunt pusi in legliturll ~ prin care se precizeazli calitatea propozifiei constituie
cea de a treia componentli a unei propozitii categorice: copula.
24

In masura tn care predicatul logic este gllndit ca o tnsusire despre

care se spuoe ell apartine sau nu subiectului logic, se poate pune ~i problema
cantiti\ii prcpozitiilor categorice, altfel spus daca afirmarea sau negarea
lui P se refera la intreaga extensiune sau doar la o parte a extensiunii lui S.
Cuvintele prin care este specificata cantitatea unei propozitii categorice
constituie cuantorul (tn exemplele de mai sus ,,multi" ~i ,,nici un"), Prezenta
acestuia nu este tnsa tntotdeauna explicita;
(3) Pisicile sunt mamifere

dar o propozitie categorica confine obligatoriu (explicit sau implicit) unul

dintre urrnlitorii cuantori:
1. universal, introdus prin cuvinte ca .,top", .roate", ,,orice",
.fiecare", ,Jlici unul", ,,nimeni'' etc.;
2. particular, introdus prin cuvinte precum ,,unii", ,,unele",
,,multi", .,existli eel putin un ... " etc.;
3. individual, introdus pintr-un pronume sau adjectiv demonstrativ,
pronume personal la singular, un nume propriu etc.
Exemplul (3) presupune atunci, implicit, un cuantor universal:

TERMl:NI CHEU::
,/ Cantitata
propozijlilor
c1tegorice
../ Cuantor: onivenaJ,
particular ~i
individual
Obs:

Propozipa .Onli S sunl P"

este neuclusivl. deoarece
sensul txprcsiei ,.unii S,. cste
.eel putin un S, posibil chiar
to~ S".
2. Propozipa .Namai nnii S
11101" este uclusivl, deoarece
I.

expresia

(4) Toate pisicile sunt mamifere.

Prin urmare tn structura unei propozitii categorice se pot pune in
evident! urmatoarele elemente:

u~

tf ~
elevi

CualfltH

unii"

anu-

nexclusive de calitate ioversi,

dupl modelul:

Pudicallogic

Subiw logi<

(5)

,..numai

leazl eventualitAtea .posibil

chiar top" Propozipile exclusive se transfonnl in propozipi

" performantl.
soortivi de
Copula
3. Propozitia .,Numai S '""' P"

este uuplativl, deosrece

sensul expresiei .;rurnai S"
inseamnl cl .,nimeni in afari
de S DU poale 6 P, dar DU
neaplrat top S sunt P".
Propozitiilc exceptative se
rransfonnl
in
propozitii
univusalc de aceeafi calitate,
S 1i P scbimbindu-fi reciproc
locurile fi filoc!iile, du pl
modclul:

2.3.3 TIPURI DE PROPOZITll CATEGORICE

Calitatea ~i cantitatea propozitiilor categorice pot fi utilizate in
calitate de criterii de clasificare a tipurilor de propozitii categorice.

1. Dupli calitate, propozitiile categorice pot fi:

- afirmative, atunci cand propozipa Jedli un raport de
concordanta tntre S ~i P: Tofi S sunt P ~i Unu S sunt P;
- negative, atunci propozitia reda un raport de opozitie tntre S
~i P: Nici un S nu este P ~i Unii S nu sunt P.

2. Dupli cantitate, propozitiile categorice sunt:

- universale, atunci cand P se enunta despre tntreaga
extensiune a lui S: Tot! S suni P ~i Nici un S nu este P;
- particulare, atunci cand P se enunlil doar despre o parte din
extensiunea lui S: Unit S sunt P ~i Unii S nu sun/ P;
singola re, atunci cand P se en until despre un singur element
din extensiunea Jui S: Acest elev este absent. Deoarece
extensiunea lui S este reprezentata de un singur obiect, se
considera ell enuntarea lui P se face despre o clasa tn
intregul sau, asa tnciit propozitiile singulare pot fi eliminate
din discutic, fiind tratate ca propozitii universale.
Aceste criterii de clasificare pot fi eombinate, asa tnciit vor fi obtinute
patru tipuri de propozi!ii categorice, fiecllrui tip fundamental de propozitie
categoricil corespunzandu-i un simbol, o formula si diferite rnodalitap de
reprezentare a raportului existent tntre terrneni:

TERMINI CllEIE:
,/

Propozlpiaftnnative

,/

Propozitil negative

,/

Propozitii univenale

,/

Propozitii particulare

,/

Propozitii singulare

.,11

25

Rqg

u.....

"'

...

A
SPO

.......

U......U

......

Padc.-.

SeP

Nici u S -

SIP

UilS1..

SoP

SPO

P.

UUSHIDmtP.

SP~O

Sprc deosebire de metoda Euler, unde bqurarca unei portiuei indic! faptul cl ecea porpune reprezint3 obiectul gindirii, In di&gramtle
Vnn pnn lla$Uratea unei suprafe1e se aratl cl ecea suprafa!I este vidi (nu conpne nici un element). Peetru a ati!JI cl o anumitl
porjilme este nevidl (conpne eel pu)in un element) se scrie on .;c" In aoea portiune.

!ft.~.

r;O;:;b=s:=:;::Raportu=::;::rile==vize=azl=:..I
ll4
RAPOtmJR.I
propoziJiile categonce care au ca
termeni ecdqi subiect p prcdicat
logic tn ~i
pozipe, iar
e'<teO.Siunea tor nu este vidl. Ace$1:e
concllPi vor fi avute in vedere in
prczen.tarca raporturilor. llri a mai
fl invocate de ficcare datL

.........

LoGJCE

,.... I'

......,.,......,,.,,.,...,
D..l..b '\...A a tllo'"-'~L

Analea tipurilor fundamentale de propozitii arata ell acestea,

raportate unele la altele, nu pot avea orice valori de adevlir. Spre exemplu,
(6) Top elevii sunt prezenti.
(7) Nici un elev nu este prezent.

nu pot fi imprcun4 adevarate, dar se poate concepe o situatie in care ar fi arnbele

false. Aceasta tnseamna c4 o tratare sistematiea a ~sibilitlililor ne pennite
delimitarea tipurilor de raporturi existente intre propozitiile categorice.
Sintetic, aceste raporturi pot fi redate printr-o schema numit4 plitratul
logic al propozithlor categorice, datorata filosofului Boethius (480- 524).
SaP

contrarietate

b
a
I

OM: Raporturile Iogice llltre

propozitiile categorice bazate pe
palratul logic pot fi considerate
inferente imediate.

r
n

a
r
SiP

Se.P
s

e
subcontrarietate

SoP

Existenta unor raporturi logice tntre propozitiile categorice permite

precizarea valorii de adevar a propozitiilor pomind de la valoarea de adevar
doar a uneia dintre ele. Astfel, pot fi delimitate urmatoarele tipuri de
raporturi logice:
26

1. Raportul de eontradlctie:

Doud propoti(ii categorice aflate In report de contradlctie

nu pot fl nici adevdrate # nici false, tn ace/a# timp,# sub
ace/a# raport.
Raportul de centradictie exist! pe de o parte tntre propozitiile
universal afirmative (SaP) ~i propozitiile particular negative
(SoP), iar pe de al!A parte tntre propozitiile universal negative
(SeP) ~i propozuiile particular afirmative {SiP), adictJ lntre
propozunle de calitate $i canntate opusa, ceea ce pennite
stabilirea urmatoarelor corelatii:
(1) (SiP 1) -+ (SoP 0)
(2) (Sal' - 0) .... (SoP - 1)
(l) (SoP I)-+ (SaPO)

., Raportde

contradicfie

., Raportde

., Raportde
subcontrarietate
., Raportde
contrarietate

subalternare

2. Raportul de contrarietate:

Doud prQfJ(ni//icaJegt>rice ajlale fn rapo de contrarietate nu

fJ(JIJi adevdrate, dar potJifalse tn ace/a# limp /Isub acelflli rapon.
Raportul de contrarietate exista tntre propozitiile universal
aflrmative (SaP) ~i propozittile universal negative (SeP), adicli
tnire propozuiile universale de calilate opusa:
(') (SIPcl)-+
SePO)
(ll)(!eP I) ... (WO)
(U)(SIP 0) -+ (!eP ?)

TERMENI CeEIE:

(!~~~CJ) .. ~~~~==::;;.""'~~::;;::;:;:=;;;;;;::;;;
wniJ..,,.. _ lliiiliri" (SIP). .. mod ...
(wtti .. - ......
.)Id llD
.......cl .......
.~(W).
ci__ cl,..._

DD ---

Obs: PTopozi\iile 1ftate tntr-un

astfel de raport se oumesc
propozitii coatrare..
Din adevlrul unei cooeare ruultl

in mod neoesar falJitatea celeilalte,

in 9Chimb din falsitatea unei
contrare nu rezulti cu necesitate
nimie cu privire la valoarea de
adevir a celeilalte (in l<leasti din
ultimi situaiie vocn considera
contrara ca nedetcnninatl, intrucit
ea poatc 6 in unele cazuri falsl, iar
in ahele adeviratl, depinz.ind de
starea de &pt la care se refcd) .

...,._.~~-""'!11!&-flllciwToli...-.......
(iil'),'.-cl
.>Ww.oponiv"<Sd')m...,._

!.....~ - -- "'~oli ....

...... (W).

3. Raportul de subcontrarietate:
Douil propotiti! categorice

ajlate In raport de
subcontrarietate nu pot ft false, dar pot fl adevllrate tn ace/a#
timp ti sub acelasi raport.
Raportul de subccntrarietate exist!
tntre propozuitle
particular afirmauve (SiP) ~i propozitiile particular negative
(SoP), adicli fntre propozi/iile partrculare de calitale opusli:

Obs: Propozitfile a&te intr-un

astfel de raport se numese
pr<>pozit:lisubcontrare.
Din falsitAtea unei subcontrare
rezulti in mod necesar adcvlrul
celeilalte, In schimb din adeviJul

uneia nu rezuhi cu necesitate nimic

cu privire la valoarea de adevir a
celeilalte ('in aceast1 din ultiml
situape YOIJI considera subcontran
ca nedeterminatl.

4. Raportul de subaltemare:

Raportul de subaltemare IJU are o definitie propriu-zisa, dar in

masura tn care vom numi propozitia universala ,.,fupraa/ternll", iar
propozitia particulars ,.,fubalternll" ~i~ vom cerceta situatiile tn care
ele se pot glisi, vom putea pune tn evidenta urmatoarele corelatii;

~'.._,----~-----------===

t~

27

Obs: in cazul acestui raport

propozitfile egalate cu .r suot

propoziJii nedeterminate.
prin
aceasta intelegand cl propozipa
poate f in uncle cazuri adeviratl,
iar in altele fills:&, depinz.ind de
starca de &pt la care se refcd

'

Didi-

,cl

Obs: Cu exceppa raportului de

subalteroare, cclclaltc raporturi
sunt raporturi de opozitie.

EVALVARE:
I

Prectzati 11pul fl formula pentru urmlitoarele

propozitiicategorice:
a. Oriee persoaoa care a proroovat examenul de
bacalaureat poatc SUS\ine admiterea la facultatc; b,
R.clativ multi clevi au lipsit de la ora de gcografie; c,
Nu existii cai inaripap; d. Existli mll$ini de culoarea
roz; e, Numai cei ce invaf! sunt premianji; t Existii eel
popn un elev care ~-a remlvat tema; 'Numai numerele
pare sunt divizibile cu 2; It'. Ooar
dintre muncitori
au intra! in grevi; i Nrtneni nu a fost absenl

ooii

2.

4.

6.

Luera/I pe perecht. Pomlnd de la urmllloarele

propozi/11, aducefi propozl/ille lo forma standard de
exprimare /i formula/I celelalte /rel lipuri de
propo:tfti inftecore caz:
a. Nimeni nu estc nemuritor; b. Existli ~i filosofi
romini;.c. Nu existA termeni cu intensiune vid!; d.
Oricare om moral este ecbitabil; e. Nu toate adevarurile
.unt evideote; f. Numerele pare sunt toate divi:z:ibile cu
2: & Florile s-au uscat; b. ExistA spectatori care nu au
aplaudat; i. Nu toate rilele de februarie au fost reci; j.
Nime11.1 nu estc perfect.

Pomind de lafalsitatea propozuulor preclzate, ar61apce

proptJ%tfit adev6rate se pot infera in baza raporturilor
logice:
IL
Nici un om nu este atotputemic; b. Toti arl>orii sunt
pomi fructiferi; e, Uoii pomi fructiferi sunt vesnic verzi; d,
Uncle metale nu sunt buoe conduc3toare de electricitatc.

Constderond urm6foare/e propozi/li adev6rate,

aducefl propozifllle loforma standard de exprimare,
formula/I celelalte trei tipuri <k prapozi/ii fi preclza/i
1aloareafor de adev6r fnftecare caz:
\, IL
Ex1sta plsiri care nu zboarA;, ~ Numercle impare
nu sunt dl\i>:ibrle cu 21 c. ExistA fiinte acvatiee care
nasc pu1 vii; d. Girafele au giitul lung; e. Nu toatc
manualele sunt manuale de logicA; f. Numai orele de
logici sunt plicute; g. Cei prez.c:np reprc7in~ doar o
parte dintre elcvi; h. Nu numai merii sunt pomi
fructifcri; i. Nu tot cc zboarA se mininca.

'

ma1

Pomind de lafalsitatea propozuutor pf.MiZate. ariita/1

ce propozttu false .te pol infera fn baza raporturtlor

logice:
a. Uoii studenti nu au promovat examenul

9,

de
bacalaureat; b. Uncle lnrreprinderi sunt falimentare; c,
Tuturor elevilor le plac vacantele; d. Nici un om ou
este invincibil.
Pomind de la adevdrul propoztuilorprectzate, ar61aJI
ce propo:lfii faire se pot tnfera in baza raporturilor

logic:

a. Toti cei ignoranti sunt fericiti; b. Nici unul dintre

cei prezenti nu a votat lmpotriva proptqlCl'ii; e, Uoele
zile de iaroii sunt cilduroasc; d. Unii dintre eolegii mei
nu sunt serio'i
H Format: grope de 4 elev/ Sau lucrati pe perechi.
Exemplificap, raporturtle extstente intre o propozttie
oarecare universal negat1v6 (SeP) 11 propozttta
particular aftrmativ6 corespunzdtoare (SIP).

Prec1:af1 formulele urmatoare/or propazl/11 Jin6nd

cont ~i de caroclerul pnz1tiv sou negot/v al
termenilor:
1. Unii oameni fac acte nejustificate; b. Toti e)evii
au fost absen\i; c. Uncle zile nu sunt urate; d. Unii
oameor neserioi sunr nesinceri; e. Cele maj multe
flori ou s-au uscat; f. Nici un om nu este necugetator;
It Uncle acte ale noastrc Sun! iresponsabile; h. Nu
ex1sti planctc care sl fie stelc; i. Nu au fost vopsite
toate U$ilc.
Pom1ml de la situa111/e precizate

intre 3 ~ 2 un raport de contradicjie, cc rapon va exista

intre I~ 2?
c. Daca intre propozitiile I $i 2 existli un raport de
contrarietate, intrc 3 si 4 un raport de subcontra rictatc fi intre I fi 3 un raport de subalternare, ee raport
exis~ intre I fi 4?
d. Daci intre propozijiile I $i 4 existA un raport de
contradictie, iar intre 2 $i 4 unul de subaltemare, ce
raport cxistl intrc 2 fi 3?
Pomind de la adevdrul propozitttlor precizate, ar6ta/i
ce propozuti adeviirate se pat in/era in bozo
raporturilor loglce:
a. Unii clcvi sunt prezenp la ora de sport; b. Unora
dintre oameni nu le place sportul; c, Toate mamifcrele
sum vertebrate; d. Nici un elev ou a copiat la lucrare.

I/. Formati grope de 4 elew sou lucra,11. pe perechi

Plecdnd de la propozutt umversal negative fals
(SeP). e)(empliftca/l pe de o parte, postbilitatea
contraret false, iar pe de altii pane postbslnatea
contraret adeviirate.

jos, stabili/i

rapvrtul exutent:

a. Oaci intre propozifiile I ~ 2, respectiv 3 i 4

existii un raport de contradic\ie, iar lntre proporitiile I
~i 3 un raport de cootrarietatc, ce raport va exists i.ntre

I 2. Formafl grupe de 4 elevi sau llJCra(1 pe perecht. P/ec/Jndde

lo
propo:Ifi1 pomcular nt.'fl(Jt1ve 0<ln'6rate (SoP).
exempltjlca(I pe de o pane, pos1h1lttatea STJ/xx11rare1
adeviirale, 1ar pe de alt6 pane pos1b1/i/a/ea St1bcontrarei

1~i4?
b. Dae intrc propozi\ille 1 ~j 3 existi un raport de
subaltemare. intre 3 ~i 4 unul de subcontrarietate, iar

false.

28

2.4
2.4.1

PROPOZITII
'

COMPUSE

LOGICA PROPOZITilLOR COMPUSE

Limba naturalll contine expresii lingvistice care nu pot fi

fonnalizate, asa cum s-a v!zut anterior, in cadrul unei logici a termenilor si
prin intermediul propozipitor categorice. 0 expresie propozitionala precum:
(I) Dacll este prea frig, nu voi merge la plimbare
nu poate fi abordatJI ca o propozitie categorica, in acest sens fiind creatJI o
altJI logicll numita fie ,,/ogic4 propo7i(ional4", fie ,Jogica propo7i(iilor
compuse: etc.
Numele de .,propozipe compusa", provine de la faptul ell in structura
unei propozitii compuse se pot pune in evidenta oel putin o propozitie simp/4
si eel pu\in o constantd logica. Considerand un alt exempla:
(2) Nu este adevlirat ell anul 2004 este un an bisect
este evident ell in cazul sau se poate face diferenta intre propozitia .,Anul
<............._ 2004 este un an bisect" si expresia ,,nu este adevarat elf' care neagll ceea ce
aserteaza to propozitie,
in cadrul unei propozitii compuse pot fi puse astfel in evidenta doull
tipuri de componente:
propozitiile simple, simbolizate curent prin litere precum p, q,
r ... numite variabile propoziuonole;
- operatori propozitionali (numiti si ,,conectori propozitionali"
sau ,,conectori logici"), care sunt simbolizati prin intennediul
unor semne speciale precum -, +. "; V, & ... reprezentand
constante log.ice.
Dupll cum sugereazll exemplele precedente, propozitiile compuse se
obtin aplicand anumite operatii logice la propozitiile simple, iar mai precis
este vorba de aplica aceste operatii la valoarea de adevllr a propozitiilor
simple. De aceea, propozitiile compuse suni tratate ca funcfii de adevlr,
'}
respectiv valoarea de adevdr a unei propozitii compuse depinde de valoarea
de adevar a propozitiilor simple. Astfel, dac4 propozitia .Anul 1004 este un
an bisect' este adevllratA, propozina ,,Nu este adeviJratciJ anul 1004 este
bisect" va 6 falsll $i invers.
A cerceta logica propozitiilor compose revine astfel la a studia, tn
primul rand, functiile de adevllr (operatorii propozitionali) posibile (in cazul
nostru tntr-o logicll care lucreazll cu doua valori de adevar: adevllrat si fals de aici numele de logicd bivalerud)

,/

Paopod11e-1

,/

Opentorl

propozifionati
,/

Variabile
propozifionale

se

~.4.2 FuNqrrDE ADEV AR

...

~l

Numllrul total al functiilor de adevllr posibile se determina calculand

N = m-", unde "N'' numllrul functiilor de adevllr, ,,n" = numllrul
variabiletor propozitionale, iar ,,m" numllrul valorilor de adevllr.
ln mllsura in care m = Z (adevarat = 1 $i fats = 0) pentru n .. I se obtin 4
funcfii de adevlir (functii de adevllr de ordinul 1), iar pentru n = 2, 16
functii de adevlir (functii de adevar de ordinul 2).
FunctiiJe de adevllr de ordinul l sunt:

r:!:i~]('8'ill'i~ \,

prin ~

unci propozipiadc\>lntc IC
propolipeodcdrll;
2. pn alirnwu unei p-opozipi r.i.. ..
ob!in< llCCCafi propozilJCfab1;

ob~,,.~
prio -

unei propozipi ..,.. ..........

nbpne propozilie fall!:

prin negaru unei p<opotilii r.Ise oe obline

propozilie lde>lnli.

29

Btrtra.ad Rt:SSl:LI, (1172 1970)

La lnttpulJI/ ~w1"lw XX (/910

19/J), akltun de A.l'I lf1nr.hoad. va
Jlllbllco "'"''mt'1'1ala l11t:rart
Pnncipia Mathematica. prin can
lncerca <ii amt dtm.,,bt/1ta1ra
-"""icil
dm ~
AMUii
in1.:ucare<k u11eme1ere ti va ,-,>nJMc~
pi Rus~ll la a oferi un carocter .li/r1..:J
formal /ogrci1

FunctiJle de adeviir de ordinul 2 sunt;

........
II

Obs:
In limbile naturale,
mecanismul neglri.i este neuniform,

resptiv modul

de

construire a

nesapei unei proporipj este in

l\mqic de fonna logico-lingvisticl
pe care pro~a
o arc dtja.

Dintre toate aceste functii de adevar sunt insA uzuale, atat din punct de
vedere logic cAt $i din punctul de vedere al corespondentei lingvistice, doar
sase, care urmeaza a fi prezentate.
Negap. (,,-" sau ,,~ ")- non-p

Astfcl, propozitia negativl ,.Nu p"

Negaiia unei propozifii p, - p (non p), este falsii dacii $i numai

daci p este adeviiratll fi este adevliratll dacll fi numai dacll p este
falsll.
ln limbajul natural negapa este introdusa prin cuvinte $i expresii de
genul ,,nu este adevarat er, ,,nu este cazul ell", ,,este fals ca" etc. Deflnitia
sa poate fi concretizata prin urmlltorul tabel al valorilor de adevar:

zburitoare", iar nu formula ,..Nu

uncle plsiri sunt zburltoare".

Cu alte cuvinte o propozitie $i negatia sa nu pot fi tmpreuna adevdrace sau

este echivalentl, in esenli, cu .Nu

este adevlrat cl p", dar, in anumite
contexte, d1ferenp diotrc cele doul
moduri de exprimare este evidentl.
In timp ce pentru propozitia Toate
pls5ri]c sunt zburltoare" putcm
spunc cl ,.Nu toate pbirile sunt
zburltoare" sau ..Nu este adc.irat
cl toate plsiJ'ile SUnt zburltoare",
pentru
propozi!ia
particulari
.Unele plslri ou sunt zburltoare
este corectl fonnula .,Nu este
adevlral cl untie plslri sunt

false, raportul dintre ele fiind'unul de contradictie,

Conjuncfia (,,&" sau ,,A")- p .fl q

Obs: Chiar dacl din puna de

vedere gramatical se spune despre
conjunt\io cl 1-.gi piJ1i de
propozipe, din pullCI de vedere
logic este votba de legarea a doui

propozitii. Astfel, Vasile este

ttaetorist $i consilier local" se
interpreteazl logic ca conexiunea a
doui propozitii (p Vasile este
tractofist ji q Vasile CSIC
consilier local). Cu toate aeestea,
coojunt\ia grarnaticall .fi" nu

indeplioc$fc intotdeauna rolul uoei

conjunc!ii logice propozifia .Lucia

$i Maria sunt verisoare" nu pcate fi

tratatl

drept

conjun(:fia dintre

,.Lucia este ~

ii ..Mw

veri$0ari", deo&reec lipseste

termenul de referin!i, 1 incit va
reprezenta o propozitie simpli.
e

0 eonjunctie este adevllratii daci $i numai dacll ambele

prepozitii sunt adevllrate. in caz contrar, ea este faIsl.
Cuvintele $i expresiile lingvistice prin care este introdusa
o
conjunctie sunt ,~i'', ,,.iar", ndar,.., virgula, ,..cu toate ca", ,,in pofida", ,,de$i.,,
,,or", ntotu~i, ,,pe cind" etc.

-----.._

Exemple:
Dqi af'lli "'-"'
plec la plunb ....
c. teated - in\'lftl. am. luat0 ooa proast1.
Alina ii cumpirol .._ ru1..- fi o perec11C c1e
-U$i.

Dacia es:t.c albastri, ir Mcn:cdesulnq:ru.

Ploul,balev.latul .

Disjuncfia neexclusivll (,.V") - p sou q

0 disjunc~e neex:clusivli este falsl daci $i numai daci ambele
propozifii sunt false. in caz contrar, ea este adevllratli.
Este introdusA prin cuvinte precum ,,sau", ,,ori", ,,fie" etc.

30

r
Enmple:

.-"'";;;;;;;;;;;;

===!!!: :::::::::~; ,umn.

Mihai este un elev bun Ja hocezl la

matc:rMtiel.
Oamcnii do lilcre 1Criu 6e in prod, ftt in

b'l,llJ!Mi..r Prictcnu1 tlu cste sportiv dev.

Poate imn la fecullalc oricinc a ciftiaal o
mcdalic la olimpildole naliooale All
1-=~.1
intemacionaJe,

~ Coaju.qie
~ Disjuncfie neuclusl
..t' Disjuncfie exclusivl

Oisjuncfia exclusivll (,,W")- sou p sau q

0 disjuncfie exclusivll este adevllratli dacii

numai dacll
caz contrar, ea

propozifille nu au aceea$i valoare de adevllr. in

este falsli.
Diferenta dintre acest tip de disjunctie si disjunctia neexclusivli se
refera la respingerea cazului fn care se pot realiza atilt p c6t $i q. Disjunctia
exclusiva este introdusa astfel de expresii precum; ,,sau ... , sau ... ", ,,ori ... ,
ori ... ",,,fie ... , fie ... " etc., care resping cazul realizarii ambelor situaji.i.
Exemple:

Grorgt BOOLE (181~-1864)

Matt""1n(ian

$1 /ogrcum

enxt*':

co1uukrai il11em1-1e1Qn1/~, ....,,

stmbohce ultm.n Jc A. t.k MtH'gc1n

/)u1rre lu1.1'ilrllt sale pot fl ammtue

Auhza matcmatici a logicii (JRri.

Cercetsre &supJl legilor $ind1ni

Implieatta (,,-+ ")- dacdp atunci q

(IR5~J. Tratar

0 implicatie este falsli dacl ~i numai dacll antecedentul sliu este

adevirat, iar consecventul este fals. in celelalte cazuri este
adevlratll.
Implicatia este redatll in limbajul natural prin expresia ,,daclL.
atunci... ", ,,dacll... " unde ceea ce urmeaza dupi! ,,dacli" se numeste
antecedent,iar ceea ce urmeaza dupa ,,atunci" se numeste consecve!'lt.
-

Exemple:
Dael JliNe. t1bttl ml \lli 'bnbrb

.......... _
-

ae.prc ecuatnle

difffllll!illc tic.

Ob.t: Fonmlelc p & q, p V q,

pWq,p-qppqpo16
considerate inferenie imediate,
deoareee concluzia (q) decurge
dinu-o singuri prtmisl (p).

mai pos.

Dael vci inv~ vei obtine~bane.

Dad Uni ,<Q explica ex.crcitiul. voi Jti 11-mi

... fa< ICma.

1)1<1 ~

-,

c1e ....,,...

...... rata

inflaliet Va

balilor se
.

---

Ecbivalenta (,, ")-dacd st numai dacd p atunci q

0 ecbivalenfli este adevlratl dacll $i numai dacl prepozitiile au
aeeeasl valoare de adevlr. in caz contrar, ea este falsl.
Echivalenta este redata in limbajul natural prin expresiile ,,dacii $i
numai dacii ... atunci ... ", ,,dacll $i numai dacl!... ", ,,numai daca ... " etc.
Exemple:

'hnDNICllm::

..t' Ecbivalenta

31

2.4.3

PROPRIETA'f)LE
PRINCIPALILOR
OPERA.TORI PROPOZl.'fIONAU*
Proprietatile principalilor operatori propozitionali pot fi precizate
prin intermediul unor legi logice in care acesti operatori sunt implicati:

2.4.4 TIPURI DE FORMULE CU PROPOZITD

COMPUSE
TERMINI CID:m:
./ Formall
./ Operator principal

Strucrura unei propozitii compuse, utilizand variabile propozitionale

~i operatori propozitionali, poate fi redusa la o formula Formulele obtinute
pot fi clasificate tn functie de urmatoarele criterii:
1. Operatorul principal, respectiv operatorul care apace ultimul
in constructia forrnulei. De exemplu, formula
(p & q)-+ -p

./ Metooa matriceali

este o implicatie, iar formula

(-p V q) V (-p & r)

este o disjunctie neexclusiva.

2. Rezultatul obtinut prin calculul logic. Potrivit acestui criteriu

forrnulele din logica propozitiilor compuse se impart In legi

logice, fonnule contingente ~i formule inconsistente
(contradictorii).

Pentru a putea face aceste diferente este necesar sl1 se realizeze

calculul logic (prin metoda matriceald, oumitA ~i metoda tabelelor de
adewlr) peotru toate combinatiile de valori de adevar ce se pot pune in
evidenta in cazul unei forrnule. Numlirul total de combinatii de valori de
adevlir este egal cu 2", unde n reprezinta numlirul de variabile
propozitionale.
32

./ Tautologii

./ Formule contingeote
./ Formule Inconsistente

Astfel, calculul

logic permite dellmitarea

urmatoarelor

tipuri de

formule:
a.

legi logice (tauiotogii): o formula din logica propozitiilor

compuse este o lege logica daca ~i numai daca ea este adevtlratli
pentru orice combinatie de valori de adevar;

"' - ~.-:::_"'_'__ J
7.ENON dio CitiuM
PJ6 204l C'hr J
Fste

b.

formule contingente;

o formula este contingenta dacll ~i numai

dacii ea este adevarata pentru anumite combinatii de valori de

adevar si falsa: pentru alte combinatii;

Ill
,,. ....
f ti

I 11

.. "
I 1
t
1 I
I' f'
t t

ct care,

vemnd /()Alena in 1urul

/j/-:1u.

J21) i, ( .,,, , lft.J i11{i/ll/lJ m<ll

~c.1XJ!a.\lou:il l'u:1/11/.: 1~ n.1rt!

\c.' lYtr

suua gcinditoru ucestet scolt

LUtu/NI

Ji1

<etu ct' prn.:e.,ve laguu nu vunt

1ck111"e c.u cete ortstotetice. Spre
<ko.trlnre de /0~1caarl.<iloltltctl togtca
'""c:tl e\/1 rt loJ[lCci a (Jrr>('01tr11/nr
l't'lllflt An.,1otcl 1111 lut.r11 era necesar
duclt era "'"''"sol. ~ unde
necesuatea di! o lfluiJu ruportur1h

nure ffOIUllU

l'n I t
t ti I t

f't>lllru

.<ilfll(.'I.

prtn

lkJ1nu1a/J:tt'tJ ..-ot1t. L'J'fUlu1, June.. 1"1

'''u'"

11

c. formule inconsistente (contradictorii): o formula: este

inconsistenta sau contradictorie dacii ~i numai daca ea este falsa
pentru orice combinatie de valori de adevar.

lox":a" oc
d.:\'llte nulil, c..I
''oflld'"-' dt>111 in c.."UJru/ prO/J()ZllUlor
A \I/el. dac.,/ argumentul aristotelic
este prm t\ctlent{J <-"Olk:eptuul.
ur;..'JJ1tft''lful lt~1t
propo:1tlo110l,

ptonuntat

eve pnn

t7T<lft1uti

<k 11'.dc.. ~,; caracterui

formal al aceuei log;cr

'

EvALUARE:
I. Construitt formulele corespunzatoare urmdtoarelor
propozittt:
a. DacA este adevarat ell ai fost la film, este clar de ee
nu ai realizat sarcinile primite.
b. Daca holllrarile drcpte sunt in concordanja cu
prineipiilc morale i toate hotanirile luate au fos1

J .

33

c.
d.

drepte, aceasta inseamnAca actiunile intreprinse au

fost morale.
Nu este adevarat ell am mintit sau cA am omis

ceva, 8$8 tncat sunt o persoanA morala.

Misiunea mea este de a-i ajuta pc ceilalti sau de a

nu pennite inclllcarca rcgulamentului.

Doctorul ne-a interzis sa facem cfort $i sa st8nJ

prea mull afari, dar daca nu slim afara, atunci ne
vom ptictisi.
t. intruciit Maria $i Elena sunt prietene, iar Maria
merge la facu!tatca de fi.i.ici, atunci DU poate fi
adeviirat ci Elena va merge la facultatea de
literc.
g. Daca mergi cu mine la meciul de fotbal, vei vedea
un spectacol sportiv sau 11i vei petrece intr-un mod
plicut timpul liber.
b. Dacii ai posibilitatea de a rezolva exercipul sau de
a sugera o calc de rezolvare, inscamna ci ai 'in\ll\141
lectia predata ieri 1i nu evili in a face temele.
i. Cine cheltuieste mai mult dccit resursele
disponibile 4i nu inccarca s1 giiseasci cele rnai
bune solupi, inseamni ca sau nu cunoaste
principiile ecooomici de piap sau nu ii pasi.
j. Dacii 4i numai dacAii vci cump8ra flori de ziua ei,
vei ajunge si to intiln'ti sau si petreci mai muh
timpcu ea.
e,

1.

Prectzati

formulelor

Sau

corespunzdtoare

Dael ai rezultatc buoc la o singura disciplini,

atunci nu ~ti un elev temeinic pregiitit. dar poti fi
mAcat

b.

e,
d.

e,

f.
g.
h.

ordonat,

Estc uo elev cuminte, dar nu este prea silitor sau

nu are conditii sl invete.
Eficienta econornica creste dacli $i nurnai dacll se
perfectioneeza tehnologiile de producpe 4i creste
gradul de utilizare a ma$inilor.
Deoarece nimeni nu este mai presus de loge $i
legea reprezinta libertatca noastri, se poatc a6nna
ci suntem datori sl DC supunem legilor,
Deoarece nu suot atent sau nu inicleg prca multe,
mi se intiimpla lucruri ncplik:utc.
Fie dorm, fie nu dorm, nu voi putea s.1 obtin
rezultatclc dorite.
Formelc de guvemare suot lcgitime sau
nelegitime, de unde re:rulti cl ele au ca fundrum:nt
fie binclc, fie raul.
Cunoasterea incepe co probleme si sfiillC1te cu
probleme, a iDcit problcmcle sunt preocuparca

j.

J.

4.

Nu esti series sau nu cun~ti suficicntc lucruri,

daca 4i numai daci nu faci ceea cc Ii sc cere $i nu
obtii rezultatc in activitatea ta.
Caracterul moral sau imoraJ al actelor noastre 4i
reu$ita acfiunilor noastre se reali7.ev.a daca $i
numai daca ne urmirim constant seopurile.

Precizatiraporturile logice existeruetntre urmdtoarele

propozttit:

a. Primatcle nu sunt intcligentc, dar omul este

inteligent,
Daci ,; numai daci primatclc sunt intcligcnte,
omul este inteligcnt.
Daca omul este inteligent, atunci primatele sunt
inteligente.
Omul este intcligeot sau primatcle nu sunt
inteligentc.
Dacii omul nu estc inteligent, atunci nici primatcle
nu sunt inteligente.
b. Efti atcnt, dar nu obtii rezultatc bune.
Daci ~ti atcnt. atunci obtii rczultatc bunc.
Daca ,; nwru1i dacl nu C$ti ateot. atunci obfii

34

bine infonnat s.au

11\1

pop

rlcpunde lo

umana

sa.
i.

C$ti

intrebirile dificilc.
qti binc infonnat. dar nu po(i rispuode la
tntrebirilc dificilc.
Pop raspunde la intrcbllrile dificile chiar daci nu
C$ti bine informat.
d. Daci nu-ti cxcrsezi aptitudinilc sportive, nu vci
oblioc rezultatc deosebitc.
Cu toate ca ip cxersezi aptitudinilc sportive, nu
obfii rezultate deosebite.
Dael objii rezultatc bunc, lnseamna ci !i-ai cxersat
aptitudinilc sportive.
Nu obtii rezultate bune, chiar daci ti-ai exersat
aptitudinile sportive.
Nu ti-ai exersat aptitudinilc sportive sau nu obtii
rezultatc bune.
e. Crcativitatca umani are un rol deoscbit in proccsul
de adaptare,alaturi de inteligen)ll.
Daci fi Dumai dacii intcligenta are un rol deoscbit
de important in procesul de adaptare, atunci accst
rol revine $i creativitiJii.
Nu este adcvilrat ca intcligenta are un rol deoscbit
in procesul de adaptare sau accst rol revine
crcativititii.
Daca intcligenta arc un rol deoscbit in procesul
de adaptare, inteligcnta nu poatc define un astfcl
derol.
Sau crcativitatea
sau intcligenta defin un
rol deoscbit de important in procesul de
adaptare.

urmdtoarelor argumente cu propozutt compuse:

a.

tipul

c.

rezultate bune.
Nu obJii rezultate bune, dar e~ atent.
E$ti atent ,; obtii rezultatc bune.
Cine este bine infol1llllt, poate da raspunsuri la
intrebarilc dificile.
Nu c~ bine infonnat ,; nu pop rispunde la
intrebirilc dificilc.

S1ab1/ifl can dintre propoz/{11/e de mai ;os sum logic

echivalente:
a. P-+ q ii P-+ (p&q);
b. -p & q $i '"1' -+ q;
c. (q & p) -+ -p p (p & q) ... --q;
d. -p -+ "'11 fi q ... p;
e. --<! -+ p ,; q v p;
(. (1)-p ... q; (2) q ... p; (3) p & q; (4)-p & --q;
(5) p v q;
g. (1)(--p&--<i)""' (pq);(2)(pWq)-+ (-pV--q);
(3) p. (q v -p); (4) (-p v "'11)-+ (q & p);
(5) (p & q)-+ "1';
b. (1)-p-+ "'1j;(2)-p&q;(3)pV--q;(4)-p&--q;
(5) pq;
i. ( 1) (p -+ r) V (q -+ r); (2) (p & q) -+ r;
(3) -p & (q V r); (4) (-p & "'11) V (q & r);
(5) (p v q) .........

5.

Claslflco/l urmatoarele fonnule potrivit criteriilor

uti/lzate:
a. p V 1-p& (q V r));
b. (p V (--q& r)) -+ (-p V q);
c. ((-p &--<!) (q & r)J -+ -p;
d. ((-p "' --q) (p & r)J V -p;
e. (p -+ ("'11 V r)) -+ f-p (q W --r)I

6.

Evaluafi potrlvit metodelor prezentate formulele

proprietlifilor operatorilor propozifionali.

'1

'~

3.1~1

DEFlNIRE

GENER.ALA

CARACTERIZARE

l'ERMENI CHEIE:

lo raport cu tennenii sau propozipile, rationamentele (inferentele)

reprezinta forme logice mai complexe si totodatll $i operatii logice cu
propozitii, Ceea ce in logica traditionala se numestc rationament, in logica
moderns se numeste inferen/li~i argument sau tehnicli de argumentare In
logica contemporana (eel purin in logica anglo-saxona).
Rafionamentul este operatia logicliprin intennodiul clireia din propoziJii
date numite premise este derivatll o altllpropozipeoumitl! cooclozie.
Astfel, avem unnlltoarea structurii a rajionamentelor:
(Piiiilii:'"Unii 1111
"""
Pl 7.ifilt: ~.:.-.--.""1tunc="'1
B.--.
CHdula Um1 P 1m IUD! S

ldl llllMw(I sll/rJ lfflOmM

y,,,

#. rr~

!!.i..!:!!!!..!~~--~--~~~lnferenfele inductive sau nedeductive sunt acelea in care concluzia

este mai gcncralll decftt premisele din care a fost obtinuta ~i chiar dacll
premisele sunt adevarate, concluzia obJinutA, ramine, totusi, probabilll.
35

Condifii de raponare

este o infcrentJ, ci numai acelea

care se prczinlll
sub forma

implicalici sau a ecbival01>tei

Obs:

J. La baza tulu!Or ra\ionamentelor

stl priocipiul ratiunii suficiente.
2.

Leg!tllnl dintrc

premise ,;

coeclczic sc realizem pe baza

elementelor comune pe care. accstea
le contin.

3.1.2 TIPURI DE RATIONAMENTE

Obs: RaliODAmCDtele au la bazl! o

Jege logicl, dar nu once Jcgc Jogicl

Peotru ca o sumll de propozitii sl! constituie un rationament, trebuie

indeplinite, simultan, conditiile:
1. Unele propozitii soot date (premisele care pot adevl!ratesau false);
2. Din premise rezulti o propozltle noui numitli concluzle;
3. Premisele trebuie si constituie un temel suficlent sau necesar
pentru derivarea concloziei (nu mai este necesar nimic altceva peotru
derivarea concluziei);
4. Conduzla trebuie sli constituie conseelnta suficienti sau
necesarl a premiselor, adicl concluzia trebuie sl! urmeze din premisele date.

""""'

Raponament

Obs: Forma logicl reptel:inlll e

structuri proprie gftndUii umane
care
realizeail
organizarea
gAndurilor noastre sub forma
tennenilor,
propozitiilor
Ji
ralionammtelor sau argumentelor.

A este adevlrat

1. Dupl dlreetla procesului de lnferenfA intre general fi

.particular, exlsti inferente deductive Ji inductive (nedeductive).
Inferentele deductive sunt acelea ill care dintr-un anumit numar de
premise este derivatll o concluzie care este la fel de generala sau mai pujin
generalll decdt premisele din care a fost obtinuta (concluzia nu spune mai
molt decat spun premisele din care a fost ob\inutA).
Toti dlrii c'-111 IX-t1 stiu/iovi t&ciplJJM: Lofic4 $111rg-n
P~11 CrUtbul ntt elnll i11 da!NI IX-t1

Obs: In primul exemplu, concluzia

este mai Putin generali docil
prcmisclc din care a fost obJinutl.
iar in al doilca exemplu, concluaja
este la fcl de general! ca premisele
din care a fost obfinutl.

TE!t'\1ENI CHEIE:
~

Inferente deductive

Infereute Inductive

Obs:
lofcren1<I
imediate
rcprezintl eel mai simplu tip de
inferenie.

Obs: Logica modeml ClOnside.t cl

noi nu gindim pomind direct de la

"""'"*
lor simbolice (fonnule, cuviete,
ci de la rcprezcnllrile

frazc etc.), Regulile de inferen\A

devin reguli de transfonnare a
$irwilor de simboluri, din premise,
!n $irul do simboluri din ClOncluije.

~
.

~-

..

'

. l

2. Dupl numiruJ premiselor din care se obpne concluzta,

inferentele deductive pot fl: Imedlate $1 mediate.
0 inferenfi deductivi este imediati daca i numai dacli concluzia
este derivatli direct dintr-o singura premiss, flira nici un alt pas intermediar.

'IWIMIMQctr.:

"' .........

IJlfte dedacdvl

"'

Inference dedactlve

"'

lnferente deductive
valide

"'

lnferenfe deductive
nevalide

mediate

Obs:
I. Un argument este concludcnt
dacA
concluzia
decurge
cu
necesi1atedin anumite premise.
2. Un argument este occoocludont
dad! premisele nu reprezintl un lcmci
suficicnt sau occ:esar pco1ru o1J1inaea
coecluziei, adicl coocluzia este
irdewntl fi in ciuda aparenjei nu
decwge din premise (cbiM dacl
premiselc $i coocluzia SWll propozilii
adevlrsle). ~lu: Dael oriciM
dotclle drq>tatoa $i oomenii foricip
.wnt drepp, =iltl cl oricine don:fte

ftricirea.

3. Concluzia unui argument oevalid

poate fi adevlratl sau talsl tn
funcpc de starea de fapt la care sc
refcrl. indifcrent de valorilc de
adevtc ale premisclor din care a
fosc oblinutl.

0 lnferentl deductivi este mediati daca $i numai daca concluzia

este derivatli din mai mult de o premiss (ex. silogismul $i polisilogismul,
care vor fi studiate in cadrul acestui capitol).
3. in funcfie de corectltudlnea logici, lnferentele deductive pot
Ii: valide fi nevalide.
0 inferenJA deduetiva este vaiidi atunci cand din premise
adevlirate se obtine o concluzie adevAiatl.
0 inferentl deductlvi este nevalidli atunci cind premisele pot fi
adevarate, insa concluzia este falsii.

4. Dupli felul premlselor Iaferentele mediate pot fl: lpotetlcocategorice ~i disjunctivo-categorice (acestea vor fi prezentate in ciidriir
capitolului rationamente cu propozitii compose).
S. Dupli numlirul cazurilor examinate inferentele inductive pot
Ii clasificate in: lnductle completii Ji inducfie incompletli.
6. in functie de gradul de probabilitate al eencluzlet, inferentele
lnducdve (nedeductlve) pot fl: tari slabe.
Un argument nedeductiv este tare numai daca premisele sunt
adeviirate ~i concluzia are mare probabilitate sa fie adeviirata.

,1

[l.t ::ttcb'llfth

:.u ht

!'

Un argument nedeductiv este slab numai daca premisele sunt

adeviirate ~i conciuzia are micli probabilitate sll fie adev1irata.

lifliiJtlRllJjiilit;li1iiiJ

EVALUARE:
I. Fie urmdtoarele argumente nedeductive:
L
Detergentul X pc care I-am cuu.,ltat de la acest magazin
este foane bun, tnse.amnA cl orice deteraent de la aoest
magazin este foane bun.
b, Baleoa este mamifer $i nu este animal z.bur!tor, prin
e,

d.

media 10, In semeslrUI r, la diociplina Logjcl p argumentare.

Trei persoane din I 00 care au cumplrll piiine de la acest
magazin au fost foartc ncmultumitc de calitatca accsteia.
Prin urmare, Ji cclelalte persoane sunt nemul)\lmite de
calitatea painii cumplntte de la acest magazin.

Se~slsc:

unnare mamiferele nu sunl iburiltoare.

90% dinlre elevii clasei a IX-a A au otipnut media 10, la
disciplina Logjdi Iiargumcnlaro, In sm-.:strul I. Prio unnaRl p
lOl.l<$CU Alcxandru,
este elev in c1asa a IX A, a ob\irlut

a) Jt&bileasci daci reprezintl argumen.tetari sau slabe;

b)

'*"

36

in CllZUl atgUIJDllclor sbbe, sl se 3lllle ce ar trebui dugat

pcolru a mliri gndJI de probobiJiJ al oonchmci.

f'
3.2 INFERENTE
lIVIEDIATE CU
'
PROPOZITll
'

CATEGORICE

3.2.1 CARACTERIZARE GENERALA

Raporturile dintre propozitiile categorice, bazate pe patratul logic,
constitute un prim tip de inferen/eimediate. Jntruciit, dupli cum am vazut,
propozitiile A, E, I, 0 se opun fie prin cantitate $i calitate (A,0 pe de o
parte ~i E,I pe de al!A parte ), fie numai prin calitate (A, E pe de o parte ~i I,
O pe de aim pane), tie numai prin cantitate (A,I pe de o parte ~i E,O pe de
al!A pane) acest tip de rationamente sunt numite inferen(eimediate c
propozipi categorice.
Particularitatea inferentelor imediate cu propozitii categorice, consta
in faptul ell ele reprezlntl slngurul caz de Iafereate valide (corecte), in
care din adevllrul unei propozitii putem infera falsitatea altei propozitii (spre
exemplu din adeviirul propozitiei SaP inferlim falsitatea propozitiilor SeP ~i
SoP), iar din falsitatea unei propozitii putem infera adevlirul alteia (spre
exemplu din falsitatea propozitiei SaP inferam adevarul propozitiei SoP).
.Jipurile fundarnentale de inferente imediate cu propozitii categorice
se bazeaza pe douli operatii logice distincte: eonversiunea~i 'obversiune.
Avind in vedere aceste noi observatii, denumirea completa a
inferentelor de care ne vom ocupa in continuare este Inferente deductive
!mediate cu propozifii categorlce bazate pe converstune JI obverslune.
fntrucat o asemenea denumire este incomoda, pentru simplificare, le vom
numi, de aici inainte, inferente imediate bazate pe conversiune ,1
obversiune.

./

eate lmedillte

./

lnferente !mediate
cu propozitll
categorice

Obs:
I. Infen:nfde imcdiatc bazalc pc
conversiunc 'i obversiune fac part
din categoria raflonolfltJttelor
dedMCllH, intrucit nivelul
de
gcneralitate
al concluzici nu
d~~te
nivelul de gencralitate al
premisei
2. RaJioruunentele (inferentele)
deductive
SC
dcosebesc de

rationarnentele inductive, inttucit

nivelul de generalitatc al concluzici
depq~te nivelul de gencralitate al
premiselor.

__ ,....

3.2.2 DJSTRJBUIREA TERMENlLOR

Faptul ell propozitiile categorice sunt cuantificate (au o anumitii
cantitate) arata, de asemenea, dacli subiectul Iogicdintr-o propozitie este
coosiderat partial sau in totalitatea sferei sale, ceea ce nu este insA la fel
de evident in cazul predicatului logic. De aceea, este necesar sA se
precizeze acest lucru pentru fiecare tip fundamental de propozitie
categorica, considerandu-se ell atunci ciind un termen este luat in intregul
sferei sale, el este distrlbult, iar daca este luat doaitntr-o parte a sferei
sale, el este nedlstribuit. Notand cu ,,+" distribuirea ~i cu ,,-"
nedistribuirea vom obtine urmlitorul tabel al distribuirU termenUor:

Precizarea caracterului distribuit sau nedistribuit al termenilor

din cadrul unei propozitii se impune deoarece validitatea inferentelor
imediate bazate pe conversiune depinde lfe respectarea legii
ililffibuirii termenilor (tratarea acestei probleme se va dovedi utila ~i

in cazul silogismelor).
Potrivit legii distribuirii termenllor un termen poate apii!ea
tjistribuitin conclude numai daca este distribuit # in premisa.
37

--- - ---

...

Mardanus CAPELLA [sec. V)

\1'1rfic1t1us Capella {sec i? ore

scrutor taun [oarte c1111oscu1d<1 rit(r
opt-rf'I vale Sahncon rare cotum un
r umat ul tuturor cunostinteivr
nmpuhu ,VUtn('$1t'propt>Zl/IU
afirmatil'ti aicntia, iar pe c. ea nt"got1va
n~ai1ba, introducand l'f'rbt It '
affirmarc ~' negare Troteara rt'g11Ji/,..
<''>n\'tr, 11Jn11, .. onversiunca propriuzis fund numit<i pnma c::on\CJ:->10. 1ar
C(n1tr"l"':i/iu f.unda con,c:rsio

Obs: Conform ecestci legi oricare

tetmen distribuit in coocluzie,
tn:buic sll fie distribuit 'i in pmnisa
din care provine. Leaea nu interzice
msll ca oricare tetmen distnl>uit in
premisll sll fie ncdislribuit in
cbncluzic.

3.2.3 CONVERSIUNEA $1 OBVERSIUNEA

Tt:RMENI CHEIE:

Obs:
Premisa se numeste
"conttrtendl. iar concluzia se
numef(e ,,convtrsl".

Un prim tip fundamental de inferen!ll'imediata este conversiunea.

Denumirea acestei inferente este legata de operatia logic! care permite
derivarea concluziei din premisa.
Cooveniunea reprmnti operalia logici prin care, in trecerea de la
premisi la coocluDe, se inverseazi ordinea tennenilor sau, altfel spus,
plecind de la o premisi de fonna S-P, ajuogemla o concluziede forma P-S.
Structura general! a inferentelor bazate pe conversiune poate fi
redatli de formula:

Obs;
I. 0 jXimii analizl a 8CCSlllr formule,
pune lb evideng! li!p(ul cl numai

Apliciind aceasta formula general! pentru fiecare tip fundameotal de

propozitie categories si finiind cool de cerinta legii distribuirii termenilor,
vom obtine urmatoarele inferenj:eval.ide bazate pe conversiu.ne:

./

Convenhme

./

Obveniune

S-P~P-S

propozi)iile de funna s.J', Sd' Ii $iP

:re pol conw:rti ...wd, lb titnp cc
propoziJiile de fixma SoP 11 se
"""',,.,,,.., Wlli4.
2. Exisd. dooA lip<Jri de COOversilllle:
simpll (c:azul propozipilor E ~ I) fi
prin ot:ddml (cazul propoziliei A).
3. Propoizi!iile de fonna E se pot
convcrtiwlid sitq>lu ~ prin accident.

SaP~.
SeP~PeS

I.

in c:azul comwslllllllor vlllldt

pnmba \i ClOlldUJ:la au

posibll, ast!d, pe de 0 pQtt este

~
.. prUlllsa sl lie odfMnd
lar ......... -.
itu,,. tk
- pDJibil"" pmnifo t4 fe /""'6, Mu
conclll:itl tltkvhat4. Pcntru accasli
ullimii situa\ie, spre ~
ruand ca
pnmisll .TOli OOIIIJlii ..-t..bkm:l'
1Sal'=<)), re2(ill!. convasa valid! prin
~
.Unii blonzi SlllJL oamcni''
JEiS-1), &aU- ploc&ld de la p:emisa

""'"""'

DU

e&IC ll]Ul'il(lr" ~),

l'e'DJlli COOllCl'SI validli pcin accidenl

,.Unii

rnuriUIL

OU j\lnl

oanxru~

~I). &mp.I iii """'1Sld ~

,..,,.,,.. -

uof<'mifdor
"""--'-

foptJJ ai, iii """"

wlDtle bazoie pe

,;,,,p14 ....

p,;,, ~

Otrposibil "" pl4nd "' 0

,,,.,,.. ~
si lo 0
condldefab'.
2 Validita!ea inf<J'Clllelar imcdiale
ba2ale pe convmiuoe se poaie probo
Ol/Jt CM oj111Dnd t1i48 ......
1116, c8f
p CK ttjotonll t1i481""'dor Vmn. Se
\inc COOi de ~ cl pmtru prcmisl.
diagrama se cilqle de la S la P, iar
pmtru coocluzie, in onlinc in,,.,,;11, de la
P la S. In cazul ~
valide

pn:misa p concluzia vor avoa ~

rqirezm1=

_,,I
ce ..... -.. -r--

,_. wrill:a.,. ..._

- - - mliza clleY& Clllllri, ............
la Iopa dimillairii ~. relplCliv ,,_ '
- wmlllollele 1ezlO:

fototdeeu .....
,..ao.re de
acle>'lr. in cazu1 t<llMnlunllor nlidt
prln oa:ldenl, aeest fll)l nu moi <*

,.N'ici Uri cm

'

...

in cazul convendunil simple premisa ~i concluzia sunt propozipi de

acee~i calitate ~i cantitate, iar m cazul conversiunil prin accident coocluzia
este de aceea~i calitate cu premisa, dar de cantitate opusl!.

Obs:
~

_, ._

gra6ol.

:a.

Obs: Bara mare de dcasupraconcluziei

semnffidl f3ptul cl cooclutia 0
propoziliedecalitlle ~
pmnisci, iar
hara midi, de ~
lui P, indd
tiliJC>JI cl prodic:atulcoocluzici i:qxcWlll
nqJalia prcdicatuluipmnisei.

I.
ile ,.,_ 8aP pet _....
ftlll _.. prlll
'deat,waua I
1 ...
p;sp 'tF .......
, 1';
J. p1ep J1 ...._ SoP 11e pat cellil ftlld lllcl lhaplll fl
.M... '1.C l .. c:uftl'li valldl
I. ~
paCnl tm: pi6ji6Zllllle de ...._ SaP pot
cetnet11 ....
dedt prlll acdz'ellf.
llmpll

pup

-w

lllP..r SaP 1111111 analldl:

q11.s aP" ~p aS-, eete IMllBdl (se lncalci

lesea distn'buiriitcrmmilor, P cate disln'buit In coacluziefi ncdillribuit
-conveniunea

In Premisi);
- conveniunea priD -.ideaA,S'

...

tue .......

-.:

de ...,_

_.....(

liml'll. s-op

...... dislribuirii lmlllellilor, S

pnmid);

p zl

jN

vlllldl (se

t=":-:":="""===~

disttibuirii tennenilor).

..........................
. con-n.2. Np

aP" ~p-;s-, s.r

M 11 pet

...-U

):

~p-os. - _ ..... <se

aMe dilbibuit

s- oP ~

- ...--......
prin accident,
.....
...... clillribuirii .........

s-

1nca1c1
In COllduzic ti nedillribuit in ,

p eS . -

dillrilluit tn 00

hrje

en1llldl (se

ti aedillnlluit In

Uo al doilea tip fundamental de inferentli imediatAeste obversiunea.

~itn cazul obversiunii, denumirea acestei infercnte este legata de operafia
logicli care permite derivarea ooncluziei din premisa.
Obversiunea reprezintlioperatiJl loglci prin care, in trecerea de
la premisi la concluzie se scbimbl calitatea propozitiei, iar predicatul
premisei este oegat in concluzle sau. altfel spus, plecind de la o premisli
de forma S-P, ajungem la o concluzie de forma S - P.
Structura generala a obversiunii poate fi redatli de fonnuia:

S-P~s'.::p
Aplicfuld aceasta fonnulll gencra!A pentru fiecare tip fundamental de
propozifie categorica, vom obtine urmAtoarele inferenj:e vlllide bazate pe
obversiune:
38

TCJli S-P

"""""-+ Nici m Sm.-

-.I'

....J!...+ TCJ!iS--P
Unii s ... p....J!...+ Uni! s .. --p
Uaii S DU P ....J!...+ Unii S sum --p
NicimSau.-P

SIP~
SoP....!!..+siP

3.2.4 ALTE iNFE.RENTE IMEDIATE VALIDE*

Ase dupa cum am afirmat, inferentele bazate pe conversiune $i
obversiune reprezinta tipurilefundamenta/ede inferen(eimediate. Pe baza
acestor doul! tipuri fundamentale de inferente imediate, pot fi obtinute o
serie de alte inferente valide, cum sunt: conversiunea obvertlti,
contrapozitla parfiall JI contrapoz:ifia totalii, inverslunea totalii fl
lnversiunea parflall.
La aceste noi forme se poate ajunge plecand de la oricare din
propozitiile A, E, I, 0 luate ca premise, iar in continuare se vor aplica, in
rood altcmativ 'i repetat fie operapile de conversiune $i obversiune, fie
operatiile de obversiune '1 conversiune. Yn acest mod vor fi obtinute
urmll.toarele noi formule valide:

-- .......--

If

SaP~PiS....l!...+
SaP-....+Se"fo....L+'Pes....J!...+PaS~SiP-....+SoP
0
-SeP -r.s
-r.s- c-llP- 0 -llP

Obs:
I.
Premisa

se

nw:rqte

-.obvertendl?
concluzia
se
DUfDC$te ,.obvenl", iar cantitatea
propozijijlor nu se sehimbl in
ir=rea
de la pmnisl la conelu%ie
si, astfel,
validitatea logict. a
obvcrsiwili o-u este legal!
de
respcctarca

di.rtrihuirii

/~;;

termenllor,

2.

pe

in cazuJ inferentelor bazate

obversiune, pre111is4 fi

conc/11zia

1111

fntottk1111na

acuop valoartk adelldr,fiind

astfelec/tivalenfe.
3.
Validitatea
inferenpelor
imediate bazate pe obversiune
se poate proba c11 11jutor11l
diagromelorVenn.

Obs: ~irul infercntelor se oprejte

tn momentul tn care se ajunge la o

propoziJie 0, care ar urma sl fie

ori dupll cum s-a
demonstra~ propozi\iilc de aceasta
forml nu au converd vahdl.

eonvertita,

J.N. Keynes a sistematizat, sub forma uoui tabel, totalitatea

inferentelor imediate valide, tabel care permite 'i precizarea denurnirilor
altor tipuri de inferente valide decat conversiunea ,; obversiunea:
Dem 1rit1 _,,,,,,,
JI,,_,1#1
SaP
SeP
SIP
SeP
CZbif11~
.;...:;;:;;::::::;:=.:=
PIS
CG;miil ;jirtli~iiCideiit~i,==JF~ PiS.=;;=,;;.cc_~r;~~=-

ObWiil

\.

SeP

SiP

PaS

....

PIS

PiS
M

1'118

EvALUARE:
I

Formatt grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.

Reprezentafi~jutoruldiagramelor Euler fiecare din
cele patru 11pJ!f; fandamentale de propozi/ii categorice
(A, E. I, 0). Anal'lta/ijiecare reprezentare /i verificati
dac4 legea distribulrii termenllor se conjinn4.

1.

Plecdnd de lo premise adeviirate, construiti exemple

concrete de inferenfeimkdiate bazate pe conversiune,
far pentru fiecare din fonnule/e obtinute, verificat:
validitatea lor, atat cu ajutorul diagramelorEuler. ctiJ
fi cu ajutorul diagramelorVenn.

3.

Yerificafi cu ajutoruldiagramelor Euler, cii.t 1i cu

ajutoru! diagramelor Venn. concluzia potrivit cifreio
propozitlil deforma SoP nu au converse volidii.

L~-

39

1.

Plecdnd de la premise adevdrate, construtti exemple

concrete de lnferen/e imediate bazate pe obversiune #
pentru fiecare din formu/ele ob/inure verificofi
validitatea lor cu ajutorul diagramelor Venn.

s.

Utiliziind legea distribuirii termenilor verificati

urmdtoarele afirma/ii: a. propozitiile de forma SeP se
convertesc valid simplu fl prin accident ~i b.
propozi/iile de Jonna SiP se convertesc valid simplu,
conversiunea prin accident fiind nevalida.
Plectind de la propozitia "Toti oamenii sensibili sum
flinfe corecte", stabiliti: obversaconverse/, contrapusa
parfiala /i Iota/ii. precum /i tnversa parflalil # totalil.

3.3.1

DEFINIRE

GENERAL\
C11111::

<F

Argument medlat

<F

Siloglsm

.\RJSl'OTEL 0114

Con.rUkrimd eel raJtnnam<nle/e nu

rqJlflezilftti dt:oJ11"U(fu/ in <:Qrt,:
l':<ten/t'le /ucnmlor se i'nldn{Jlie unt'le
cu altete. Ari.SU)~/"" coMepe teona
sllogmnului ea ilustrare pafutd o
acestt1i.nldn{llirl. De octta, inesa
centrata a doctnnei l-lUn~l la Aristotel
a ftXt t<,,tndemttiodesea a fl teoria

Obs: Pcntru a vcri6ca valirutatca

unui
silogism,
propozi~ile

oomponente trebuie sa fie

*"*"'in

ordinea standard: premise majorl,

premisa minori si concluzia.

CARACTERIZARE

maternatica ou se opereaza frecveot silogistic, iosA cunoasterea

comuna $i ~tiiolific! utilizeaza silogismul,

OacA in cazul argumentelor imediate aveam de a face cu

deducerea unei propozitii din alta, tn cazul argumentelor propriu-zise, din
care face parte $i sllogismul, avem de a face cu deducerea unei propozitii
numita concluzie din doua sau mai multe propozitii numite premise. Se
produce un argument medial, astfel io cazul tn care coocluzia este
dedusa:
I. doar din doua premise se obtine uo silogism simplu categoric;
2. din mai mult de doua premise se obtin silogisme compuse sau
pollsllogisme.
Definitia corecta a silogismului trebuie sA precizeze felul ~i numarul
propozitiilor, astfel:
I. Silogismul este inferenta (argumentul, forma de rationare)
format! din trei propozitii (doua premise ~i o concluzie) ~i din
trei termeni (S, P $i M).
2. Silogismul este un argument tn care din douli premise (propozitii
categorice) care au un termeo comun (M) se deduce drept
concluzie o propozitie care uneste ceilal!i doi termeni, adica
termeoii necomuni din premisa (S, P).
3. Sllogismul este tipul fundamental de argument deductiv mediat,
alcAtuit din numai trei propozitii categorice, din care doua suot
premise, iar a treia este concluzia.

322 i. Chr)

si/()gi.rhNf

'i

In

<F

Tennea major

<F

Termen minor

<F

Conduzie

33..2 S'IRUCTURA
S~IULUI
Structura silogismului sc determina plecand de la concluzie, astfcl:
I. Subiectul concluzlei (S), numJt termen minor, se regaseste ta
nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care acesta se numeste
premlsl minorli;
2. Predicatul concluzlei (P), numit termen major, se regaseste la
nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care aceasta se
numeste premisil majoril;
3. Termenil minor ~imajor sunt numifi _Rrmenl extremt,
legarura diotre ei, la nivelul premiselor, reaii9idu-se cu ajutorul
unui termen comun ambelor premise, num termeo mediu (M).
lat! un exemplu de silogism chuia u vom'stabili structura ~i,apoi, Il
vom reprezenta grafic utilizand metoda Euler:

40

1'ERMENI CHEIE:
./

F1gurl slloglstlce

./

Modu.ri siloglstice

3.3.3 FIGURI ~I MODURI SILOGISTICE

Silogismele se impart in patru clase dupA pozitia termenului mediu

In premise, clase ce sunt numite figuri silogistice:

..

...
~
.

f'

:~ -:~-..::~
'
.....

;:-/.:~'- ..
~

Obs: Figura 1 este coosldentl

ngurl perfccd, dccerece in ca:
I. pot fi demoastrate sub fonnl de

concluzie, oriee propo:cijie din cele

patru tipuri de propozitil categorioe;

"i"

!n fiecare figurli silogistica se pot construi 64 scheme de

argumentare numite moduri silogistice, rezultand 256 modurl sllogistice
din care numal 24 sunt valide (cste 6 tn fiecare figurl silogisticli).
Modurile silogistice se obtin combinand calitatea cu cantitatea propozitiilor
categorice in premiscle ~i tn concluz.iasilogismului.

2. tetme11ul mcdiu este gen pentru

tcrmcnul minor $i specie pentru
tennenu1 major. ceca cc face ca
nwnai in accastA figuril cei trei
termeni sl coresplllldl explicit
rolului lor in silogism.

KA.'T (1724-1804)

3.3.4 LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUr"

Determinarea celor 24 de moduri silogisticc valide se poate realiza
prin verificarea respectarii legilor silogismului.
'
Leglle slloglsmului pot fi grupate in legi:
1. generale, exprima cerintele pe care trebuie sli le respecte orice
silogism pentru a putea fi considerat valid;
2. speeiale, cxprima conditiile speciale pe care fiecare figura
silogistica trebuic sli le tndeplineascii pentru a asigura respectarea
tuturor legilor generale ale silogismului.
Leglle generale se refera la termeni, la calitatea si la cantitatea
propozitiilor categorice.
Legile referltoare termenl sunt:
I. Intr-un silogism valid exlstl trei fi numal trei termenl numtti
major, minor ,1 medlu (care apart fiecare de doua ori).
Aceasta lege se referii la silogismele redate in limbaj natural ~i nu
la silogismele redate schematic, unde existen(a celor trci termeni
este asigurata direct prin respectarea definitiei silogismului.

r\'(f'

fi/mof.e:erman, outor al

Criticn ru/1unU purt Considero ca

1111m<1t pr11trt1 !igllrd
fUffl

rc.diJcn/lile lo prlltf(J 11pottn1

ttU e ~6 incurre.

ctJ .. t<Y>pwl logicii

, 1 .fd .w>lut1one::e".

41

rerulta ca oceste

ftgun trebuie exciuse din logua

.,

Tai

. -it-

mC t 1:

./

./

Legl sped1le

./

Legi referitolre la

termeni

'

sllogis(U:ti este

leK1flmJ, deoarece cetelolte Jfiguri

11
I

I'

2. in eel putfn una dintre premise, termenul mediu trebuie si fie

distrlbuit, in caz contrar silogismuJ este nevalld.

'hRMENJ Cllt:o::
,/

----

..... dlstrlbtdrll
termenului media

,/

D
I f
l'lli...W .,,,.....
llal'I .. ..,........
..
TlllDmll ..... (M)..,_can t lull ..

........................
.....

Legea dlstribuirii
termenilor extremi

,/

.........

zilie olliawli .. "..--

~~;;;;;~~~fi;;;;;~~
...._.......
railll m nipon
IDCI 1 e. ltap
' t
a ti

M ailll

....,n

Pn+iJ

tt

~..,,.,.

--cl
......

nepermiso (ilicito) a tennenului

major, demonstrati este ana.log!.

..

ti 2. ..

(a)

......

, ...

Ir

condazii

.....

<->. (b) .(

R ' i11w la

,,

_.,_..,.__.6ial:

fiPpeC11etnblnlll-1.._llllf1iClt

cxtindcrii

bu u1111c1 .... Mtil'

ipC1i, pnmi11 minaa11,
de cw'
1, s llilM1 ._

ti ....... -

1Uboc1

cazuJ

Ulilidnd
_. '.R;Buis - ''llllilllli,
.....

ab11Mlm c1 im.

Pentru

opwipe

..............

de ....

Extindere nepermisi

Obs:

6a1ij8i

(b). Dlnalll I 3 -

dia

cl 6)

---

cllr, tnlnncll. clia ~

4'i!c lloP p SiP

cl eel palia - dillln -

l.SaPdln

.... ......, ......

.......

..

..).

di-. S
wplicl
-

...,.,,,,.;

pooibiJe

di .. npon do C
le jio,
Ml. ltaalll. dlCi, cl -=i

'*"'
lelwlmedla_,..........,_, .. _......... ---1:111.

lg

jW(f

z.Mi!!o~llI-dlUIJ!Nl]ile

IC

aclovlna...,..oc11!1 ,

3. Oricare din terroenii extreml poate apirea distribuit to

concluzie numal dad el a apirut distribult tn premlsa din care
provlne, to caz contrar slloglsmut este nevalid (extindere
nepermisa a tennenului cu rol de subiect logic sau/~i de predicat
logic).
D
...........
_.
et' CPI
r I (mdR) a
1W
I I .c..n FH lllOdal .i.2 in
-S-di*81ait
ID NWhnrje
(lldlcle
nil do .......
... pupw:ilie
imi-.11) ti 5 1 ibail In .......
._.
(m:de ... rol do ...i.iect de
.......
pslicolld).
fiil
lllia>IJ!I. I tllll el llllle 8 ti M
exid - npon
,.
'"' ........
~
ollomollll cl lnlle P
M
npon do GI 1J I, P Iliad .......
wbodc1111 fllll M
4iaa P8liliill (a),(') ti (e),
Din pozipa (1) noulll SeP, .,....
dain - ...... liJoPtic clot
pntinc!c cl cleriva din pauisele NI fi SiM. In ..-..; limp din pozijia
(') iemlll SIP, ce
cl, Ill CU, dlcl ....
...,..ue sunt
......._, _ ... llUliaaililU!ielnl-dillele_. 0 CGlduDe fi:ld

1==~....
~;;~. .
~

TERMENI CHEIE:

..

,/

...

i-~~~
titi_,_-....._

nl

Legile referitoare calltatea propozitffior categorice sunt:

4. Din doul premise afirmatlve rezu.ltl o concluzie alirmativi,
to caz contrar slloglsmut este nevalid.

Leg! nferltoare la
calltatea

r.

D a IJfle: Diel.. .
el s ti p
ai111111P01ICllDILC I it Mrilldl 1Sadi'=IIl1leStiP
iiai ......
~ IJ y 11 lalllli -. ,.
.. : \ hi 1
wll: J FllMllP
Ill 111 .... dmp.

propozlfil)or

ea.a

..

p '

..

,...

..

S. intr-un silogism valid trebuie si existe eel pufin o premisl

alirmatlvi, in caz contrar silogismul este nevalid.

~-----,

6. Dlntr-o premisl afirmatlvi fl alta negativi rezulti o

concluzie negativi, in caz contrar slloglsmul este nevalid.
42

--..

.................
- ..,.,(MD

111

1111

ilfinwli,.

Mfiaellllll __

apartda ............

""lllM -

,,...
_
.-.
, ,

..,..

: , v/

._ .....
,,

17

s ,
-

111

1 ...

I 2 !11:

.........

P,

..

cl

pnmile -

JM

Legl. referitoare la
cantitatea

..,......_s.iP.i.cleci.Dll

Legile referitoare cantitatea propozllfilor categorice sunt:

7. Cel pufin o premisii trebuie sli fie propozitie universalii, altfel
spus, dacii ambele premise ar fi propozlpi partfculare
silogismul ar fi nevalld.
D

,,

......

lk5 .,; ..,... cxdua.

TERMENI CHEIE:

...
I

prin .... celPllll -

adce ......

..

-11oii41 llllle

., nport

jWiiCiiliiii,
lliJul!ii;

\,

propozitii)or

Obs: oaca din doul premise

particulare am deduce o concluzie,
am tncllct implicit eel pulfn una
din cele 6 legi admise p&\I acum.

jNClpUif:IPI

.............

1 ............
lmt p ; 'II pan
' ..
nw,. Geel ce
cl nicl -1 dia ... ft dilclillult .. pnmile. Prill-,
nici _,
mediu 1111 ii'ft diltnllllil. In aici - c?inae pnmile, ee
In
.. ..,,,
IEWlesiipaenle2fi1il'1
dfin9valic?.
2. _ ...........
5
............
cellllll.... 111 r ,......_ o ' m ?egii
6, condum er fi llOplM fi.
k

..

rapeclliu leP ...3

;...,... ca P Ill fie dillrilluil ti In praniw lllljorl, 11111, Ill nhelul pranilelor,
ma! ....
cei lni
dimilNil (eel ... rolal do pnidical In
....... llllllift). ,_.,
2--IRbaie
..
tie chier M fi, cum H vim!, _......
llind lllll(IM. adlai ca P II fie
dislnllait In lllljorl, Pllllt impwibil, decl sDopmul nmlid prin
deci, pNdicelul ci ..

..

.. ?egii

...............

.ft dillribail

&<!1111!!!1~

ti

3.

In -

CllZ, ..

ti

8. Dlntr-e premisl unlversalii fi alta particularli rezultii o

concluzie particularli, ill caz contrar sllogismul este nevalid.
D

7 Ltadlno
.-... .. w ....... n::zuillltnililllllii:
I. ....... .......
llltwdte. In llCCll cu, le nivelul
pmnisclor, .., singlll' ate dillribuit fi 111umc eel cu rol de subiect In
ptDll uni-=11. P-.. I iapeda lepa ......... 2 eceal lnbaio II
fie M. ee In-"
c:i. la aivelul premioelor. IAlnllalU exllmli .,,... ca
nodiJ4ribuiti, l'emru I rapccla lepa pncnli 3, S p p !ldiuie II .,,.... In
c:onciuzic lol neclillnlluigi, deci. concluzia nu poatc fi decat puticu7ar
afirnmli\ll.
2 . ,....
_ .. wlld,lllrcalalll-iioplh:l. lnac:atc:az.
doi 1ama1i .,,.. dilln"bui!i. p mumo, suhierflll uni--1ei ti pocdi.calul
popozigiei ~
Pcllllu a ""P"C'8 ..... .-..it 2, 1111111 dinlft ocqtia
bobuie Ii fie abiiploriu M. ilr penllU RlijlCda .. 7ep paenle 3, al doila
l<mleD dillnbuit nu pc>* fi cldl P, deolrece conform lcgii pnenle 6
<OllCluzio .... ncplM fi prcdicalul logic dimibuiL Rczuhi cl, la
niveiul pranilelor, S ale nodiRribui4 ,; penlnl a nu IDcllca legce gencnli 3
el IRbuie Ill rtmAni nedillribuit la nivelul coocluziei ti. prin urrnare.
concluzie nu poatc Ii cldl pmticuler negotivt.
3 ................
.........
nmlid ~ hrilqe lqpi i"'="",,,ale=S
..._

r.. -

c:az.

to/ ,

J.

n 11n1rl

rngle.

autor

ruluJ: d logJC indu wl

Jd . \l l/1143}. Crttkil "i"llUlffJ'i
r1Je11 !u u11 ~o.fLSm pcllr10
'lJK. pll pen/rtJ
QdnoQn;/
prr:ml. et r 'onttni' deja udf. vdrul
tu11,1 .. 1 (oncep/1a)u potn1.t
<.;

ca

r an

IUim:-'fftll

oga. m, 1ir1<'

1,:ifabJI I-a condus la "l11J-

'"o

ndM '1e1 P<~ntru drico~r ,...u

adt~r /u1

111.,.;.....i ~~---'

3.3.5 MODURI SILOGISTICE VALIDE*

Peotru a stabili cele 24 de moduri silogistice valide, ca ~i
reparti:wca !or pe cele patru figuri silogistice, se procedeazli astfel:
Pentru figura I:

I. Pen1ru ficcare figur.l in porte, se detennioll coodiliiJc spccialc pc care ea ircbuie sil le
indeplineasci pcotru a fi asiguratl respoc48rCa luturor legjlor generale ale silogisnailui. Accste
coodipj """' oumite .Jtci spiale" ale respectivei 6guri. PenlnJ accosta se scrie schema de
infererql a figurii respccrive~ se verilicii ~
lcgilor generale ale si!Qgjsmului,astfcl:
Legea geocrall I cstc rcspectat! prin definitia silogismului.
PCDlru a ti respecWi legea ga><nli 2 cxisd OOWI varianre: a) majora sli fie
unlversall (deoaJece M are rol de subiect ~i ~
ci subiectul este
diSlribuit in propozi!iile universale) $i b) mioora si fie negativl
(deoam:e M are rol de prcdical $i $lim di predicatul cstc distribuit in
propozitiile negative).

43

...

TERMENICHEIE:
.,..

Legile speciale ale

silogismulu.i

denurninlor
aproape
complet futall in lnlllltul lui Petrus
llispanus,
Summuloe logfcalt3,
ilustrind astfel existent unui lung
prcces diclaetic fi al unor nevoi de
formulare ,; delimitare.
Obs:

Tebni(a

maemoiehaice

apare

Dacii alegem varianlll b): minora oegativl, aceasta antrenem automat legea
gcneralii 6, adici eoncluzia va Ii ncgativl. Dael coneluzia este negativl, atunci P at fi
distribuit fi pemru a nu incilca legea genera!A 3, el trebuie sl fie distnbuit ~i in premisa
majort unde are rol de predicat logic, decl aceasta ar trebui sl tie negativl. Dael minora Ji
majora sunt negative, atunci ar 6 incilcall legea generalii 5 fi atunci singura solutie penlru
respectarea Jegii generale 2 ar ti:
a)-Jon univenall fib) mlaon lfinnadvl = leglleJt><dale lie llguril I.
2. Odat! stabilite legile speciale ale figurii, en ajutorul lor se decenninl combinaliile
de propozipi A, B, 1,; 0 ce pot aplllca ca premise/concluzie In figura respectiva.
Astfcl, in figura I majora csle univmall (A, E). iar rninora CSIC afin:nativl (A, l) ti. prin
urmare se V<1t oblille unnMoarelecombinatii de premise: aa-, ai-, ee-, ei-.
3. Odatll inabilite combinaile de premise admise de o fip silosisticl, cu ajutorul
legilcr generale sunt detenninate conclu:ziile ce rezult! din aceste premise. Astfel. penlru
figura I, din combinapa;
I) aa-, conform legii gencrale 4, concluzia nu poate fi declt o propozipe afirmativl,
de tip a sau i;
2) al-, conform lcgilor generate 4 fi 8, conchaia este o propozitie particular
afinnativl de tip i;
3) es-, conform legii generale 6 ooncluzia nu peste Iideclt o propozijie negativl de
tip e sau o;
4) el-, conform legilor gcncrale 6 ti 8, concluzia nu poate fi declt o propozipo
particular ncgativl de tip o.
R~d, tn figura I, se obtin urmiitoarele moduri silogistice valide care In Evul
mediu au primit denumiri mnemotehnice:
lll!'l'lf:lR

Pentru figura 2 se procedeazi astfel:

P.:fRllS HISPAll;l)S (1226 12171

F\tt' gu11J11on,/ medieval de tu core:
nt u ramas unul dtmrc ctlr ma1 bune
manuatr Jl' logu'ii elaborate de-o

I. Plec4nd de la legile generale ale silogismului se delCrtninl legile spociale ale accstci
6guri. Legea general! I cste respec1311 prin lnsa$i dcfinipa siJogismului. Pentru a fi respectali
legea gcneralA 2 exisll doull variante: a) majora sl fie negatlvl Ji b) mlnora sl fl
negativl (M are ml de predieat in ambele premise p se Jtie cii predicatul
este distribuit lo propozi\iile negative). Dael ambele premise ar 6 negative,
atunci ar Ii lnc!lcall lcgea gencralA 5 fi necesitatea rcspectlrii acestei legi
impune ca oumai una dintre premise s~ fie negativl. Dael o premisl
esle negativl (cealalt! esle obligatOriu afirmativli). atQOci este antrenat!
legca generall 6 f~lo accst cu, concluzia ar fi negativL Dacii concluzia estc negativl, atunci
predicatul ci este distribuit p, ca al8IC, neccsiUtca rcspectlrii legii 3 impDOe ea P sl fie
distribuit fi in premisa majorll undo are rol de subiect logic, deci premisa majort trebuie s1 fie
uoiversall.
Deci, tegilc speciale ale figurii 2 sunt: a) major ute universall p b) o premisl
negalivl (In cll2lll In care majora este E, atunci premisa minort este obligatoriu afirmativl
pcnlru a nu incllca legea gcnerall 5).
2. Pe boza legilor spocialeale figurii 2 se determinl cc combinalii de PrQPOZi\ii A, fl, I $i
0 pot aplltca ca premise, objinlo<hH;etn aceaslll figurt oombinatiileao-, ao-, ca-, ci-.
J. Odat! stabilite combina\iilc de premise admise in MlWIA figurt, pc baza legilor
gcncrale, vor 6 determinate concluziile ce r=lt!. Astfel pentru figura 2, din combinaliiJe:
I) ae-, conform legii 6, concluziA va fi negativl, deci de tip e sau o;
2) ao>-, conform legilor 6 p 8. ooncluzia va IipartlCUlar ncgativl, dcci de tip o;
3) ea-, conform legii 6, concluzia va Ii negativl, deci de tip e sau o;
4) tJ., cooform legilor 6 fi 8, ooncluzia va Iipmticulllrnegativll, deei de tip o.
Rezumind, in figwa 2, se obpn Unniitoarele moduri silogistice valide:

--

"?i .. ' ---

..

lungul f.vului '-f,diu

Pentru figurile 3 fi 4 se procedeazil analog fl se obtln

urmiitoarele moduri sllogisctce valide:

44

ME.TODE DE VERIFlCARE A
VAUDff AT[I Sn.oGISM.ELOR

3.3.6

ExistA mai multe metode pentru a stabili validitatea, respectiv

nevaliditatea silogismelor. Yorn prezenta metoda diagramelor Venn ~i
metoda reduceri i di recte ~i indirecte.
1. Metoda diagramelor Venn consta dintr-o diagrama alclltuitAdin
trei cercuri intersectate, fiecare cerc reprezentand unul din cei trei termeni ai
silogiilmului. Sunt reprezentate grafic numai premisele (in maniera
cunoscuta) ~i daca din reprezentarea grafica a premiselor a rezultat automat
reprezentarea grafica a concluziei, atunci modul silogistic este valid, in caz
contrar silogismu1 este nevalid,

Obs:

In

cazul

exeenplclor de

silegism, inainte de a aplica una

dintre meiode, tstt obllgatom

aducerea sUogismu.htl la forma
standard de exprimare (poate fi
necesar 4i sll se rcducii numarul de

tcrmcni prin aplicarea conversiunii

fl a obversiunii),

Aslfel, argwncntul

silogistic dupl care .Nici un om

moral nu se lasl corupt penttu cl
nici un om virtuos nu se Jasl corupt

$i orioc om moral estc virtues" ii

corcspondc schema de infcrcn!l din

maijos:
Nici un om virtues nu se lasi corupt
Orice om moral este vinuos
Nici un om moral nu sc lasa e<>Npt

MeP
SaM
SeP

t'ERMENICllEIE:
~

Metode de verifklU'e

a valklitltfi
slloglsmelor
~

Metoda diagramelor
Venn

John \'ENI\ (1834

l-u~1.1an i.:utt1c:tf:an: of4'rll

JQ.2))

o JtK1lJa

Jc rcprczentarc a propozJpl.lor Jl
,~,ulvr rnn figun ~ll'OO'letnte.
n1ctodacunoscuta sub nutncle de
.. dillgnUnele Veno.*

45

"

2. Metoda reducerii*. Asa cum s-a precizat anterior, modurile

siloglstice valide ale figurii I sunt numite .,perfecte", iar celelalte sunt
considerate .Jmperfeete". Se pune problema de a dovedi validitatea
modurilor silogistice imperfccte cu ejutorul celor perfccte, In acest seas,
pot fi utilizate doua mccanisme, numitc ,,reducerea directa" ~i
,.teducerea indirectli".
a. Metoda rcducerii dtrecte
Consideram admisa validitatea celor sase moduri silogistice valide
din figura I si presupunem ell este pusa la indoialli validitatea unui mod
,,imperfect" dintr-o altll figurl!. Dael! reusim sa demonstram ell:
l) din premisele modului ,,imperfect" decurg premisele unuia dintre
oerfecte":t
modurile "~.....
2) concluziile celor doua moduri sunt idcnticc sau din concluzia
moduJui perfect decurge concluzia modului ,,imperfect";
vom stabili ca concluzia modului ,,imperfect" dccurge din premiselc lui, deci
acest mod este valid.
Modurile silogistice sunt determinate de tipul propozitiilor
componente i pentru a le retine mai usor, in Evul mediu, s-au introdus o
seric de cuvinte mnemotehnice (Barbara, Cesare etc.) care nu au fost
alese la intiimplare. Consoana iniJiall! (B,C,D,F) aratll modul din figura I
la care va fi redus, vocalele reprezinta tipul de propozitie (A,E,I,O), iar
consoanele postvocalice din figuriJe 2, 3 i 4 au semnificati ile urmatoare:
consoana ,,.s" indicll conversfunea simpll a propozitiei care este
reprezentata de vocala ce o precede; consoana ,,p" - indica converslunea
prln accident a propozitiei reprezentata de vocala ce o precede,
consoana ,,m" - indica schimbarea ordinii premiselor, iar consoana .,c" indicll reducerca indirectll.
Fie modul silogistic eae-Z (CESARE). Dupll cum araUI inijiala C,
modul silogistic dat se reduce la modul CELARENT. Litera ,,s" aratli ell se
converteste simplu premiss care o precede, astfel:

Metoda reducerii
directe

,..,.,,., ._, j1<.i..:iill.JAA

tMfyu ....... ..-Tit I 1,f

'
"
'
"
""
I]

~~:!~~~~!!t!'~~r;.;a
.,.,, ......,~
....
..... <l

fl.U.f&(Jl'J<>

VJ 61J.AM

TIV$.fi.t

- ..... ~ .. w

~,.,......,,.~-4'
-""_ ...... ~ .,_--r

~--:.-: ~::~r:.:::.::
-

ri:--'"
.........
..,.
~~

"""11~.-

_.,.,..,,,.,..t

---"
-4 ....

_.....,;,"

'Wt"'"+

~c_._....

....
-

<Jrganonul lui Anjtotel In care

a tratat problemanca ~1to;:;L smulu:

Obs: Se obscrvt cl penrru a aduce

pc M tn pozi1ia caracteristica fig. I,
trcbuie SA convertim eele doui
premise. Oupl cum aratA iniliala F,
modul sc reduce la FER.IQ, lilera
.;." atata cl se conveneste mplu
premisa care 0 precede (&die!
PeM), iar litera .p" arata cl se
convcrteste prin accident premiss
care o precede (adicl MaS).

'

Obs: DupA cum aratl ini1iala 0,

mod\11 dat (DISAMIS} se reduce la
DARil. Litera ..s" aralA cl SC
converteste simplu premisa care o
precede, adicl premisa major!
(MjP), iar .m" aralA cl se sclllmb6
ordinca prcmisclor.

l'ERMENI CHEIE:
"

Metocla reducerii
indirecte

.!!!!!

latli un exemplu de nxluccrc in care se cer convcrtite ambele premise

ale moduJui silogistic ,,imperfect". Fie modul silogistic cao-4 (FESAPO):

-----.

....

NI(

in exemplele anterioare, concluzia moduJui supus reducerii si cea la

care acesta era redus, erau identice. Acest lucru nu este intotdeauna necesar,

deoarece important este doar ca concluzia modului supus reducerii sa

dccurgli cu necesitate din cea a modului la care este redus. Iatll un exemplu
in care vom converti simplu premiss majoia~i vom schimba (muta) rolurile
celor do~ premise ale modului iai-3.

MIP...........___.f/i8

MaS---.:

C8

PIM

SIP
SIP
:=:;;;;;;;;;;;==::::Dl~SA}SlS~
(..Iii 3) DARB (

b.

I,)

Metoda reducerii indirecte sau demonstratia prin

reducere la absurd
La dcull dintre modun1e valide ,,imperfecte":aoo-2 i OIM>-3, nu poate 6
aplicatli procedura reduoerii directe, deoarece propozitiile particular negative nu
se convertesc si aducerea lui Min pozitia caracteristica pentru fig. I nu poate fi

46

v
realizata prin convertirca premisci de tip 0. Reducerea direct! nu poate
fi realizatli nici prin convertirea premisei A, deoarece acesta este
convertita numai prin accident ~i ar rezulta o premiss de tip I si dintr-o
premiss de tip 0 si I nu rezultli nici o concluzie (ar fi inclilcatli lcgea
generals 7).
Demonstratia validitlltii acestor moduri silogistice trebuie sl!
urmeze altl! cale. Aristotel, in ,,Analitica primA", a recurs la procedeul
demoostrativ cunoscut sub numele de demonstratle prio reducere la
absurd. Baza acestei demonstratii o constituie cele 6 moduri silogistice
valide din figura I. Pentru a demonstra ell un anumit mod silogistic este
.' valid se procedeaza astfel:
I. Se scrie schema de inferenta a modului silogistic a
carui validitate vrern sll o demonstram. Presupunem cii
modul siJogistic dat este nevalid, ceea ce inseamnli ell existli
o situatie tn care modul silogistic dat produce din premise
adevlirate o concluzie falsa (dacli lo fioalul demonstratiei
contradictoria tezei de demoostrat se dovedeste a fi falsll, in
baza raportului de contradictie, rezulta ell tcza initialli
este adevliratii). Astfel, presupuoem, prin
ipoteza, ell
premiscle modului dat sunt adevarate, iar concluzia este
falsli. Sc stabileste contradictoria concluziei ~i apoi, In baza
raportului de contradictie, acesta va fi adevarata. Fie modul
aal-3, caruia ii scriem schema de inferenta:
Presupunem prin ipoteza cA Maf.ol; MaS=I si Sip.,(). Stabilim
contradictoria concluziei, care este SeP si, in baza raportului de contradictie,
dacll concluzia (SiP) este falsa, atunci contradictoria ei (SeP) este adevliratli:
(SiP = 0) -+ (SeP = 1 ).
2. Contradictoria concluziei modului dat se combina cu una
din premisele modului silogistic dat, astfel incilt, sA rczulte un
mod silogistic din figura I. in cazul nostru, singura combinatie
posibila este ca SeP sll fie premiss majora, iar MaS sli fie
premiss minorli. Conform schemei de inferentli din partea
stilogli, S are rol de termen mediu, P arc rol de tcrmen major i M
are rol de subiect logic, iar concluzia va fi negativa (0 sau E).
3. In baza ipotezelor asumate, se stabileste valoarea de adevlir
a concluziei modului silogistic eao-I, despre car~ stim cA este valid
(fapt demonstrat anterior). in cazul nostru, concluzia noului mod
silogistic (MoP) se aflli in raport de contradictie cu una din
premisele modului silogistic initial (MaP), dcspre care stim cA cste
adevlirata, prin ipoteza: (MaP a 1)-+ (MoP ~ 0).
4. Se stabileste valoarea de adevlir a premiselor noului mod
silogistic eao-l despre care slim cA este valid, dar concluzia este falsa,
Conform definitiei validitlitii argumentelor, rczulta cu necesitatc ell eel putin
una dintre premisele modului dat este falsa, 1ntruciit prin ipoteza MaS = I,
atunci rezultli cu necesitate cA SeP = 0.
S. Finalizarea demonstratiei, Intrucilt SeP este contradictoria
propozitiei SiP ~i este falsa (SeP 0) rezultli ell SiP e I, adica ceca ce
trebuia demonstrat din premise adeviirate, modul aai-3 nu produce deciit
concluzii adevarate, ceea ce tnseamna cA modul aai-J este valid.

Aristotd. Scu/pturd pe 1111

poetot al Cotedratei drn
Chartres. con.rrrvrtO lntre anti
J 145 1155.

Obs:

La punctul

3, In locul

raponului de conlradic)ie mai poate

Ii utilizat raponul de contrariewe
(dou.l. propozipi contran: nu pot fi
irnpreunl adevlratc, dar pot 6 false
In ace~ timp Ji sub ace~i raport)
dad se alegea o concluzic universal
ocptivt (E).

3.3.7 FORME SPECIALE DE ARGUMENTARE

Sn..OGISTJcA

TERMENI Com:

Uneori pentru a justifica o teza (concluzie) nu este suficient un

siogur silogism, ci trebuie sli se recurga la mai multe silogisme, caz to care
concluziile prelimioare formeaza, impreunli, o ratiune suficienta pentru a
justifica concluzia.

47

./

Fonne spedale de

argumenlare
silogistici

TERMENI CHEU::
.I'

Pollsllogbm

.I'

Prosilogism

./

Episilogism

./

Polisilogism
progresiv/regresiv

Obs: Fonncle analizate plnl acum

sunt exemple de silogisme

eemplete. Atilt silogismele simple,

dar ,; polisilogismele pot ti
elipticc, adicl silogisme tn care
li~le una din propozitii ,;
polisilogisme !n care lipscsc mai

multe propo%ifii.

TERMENI CHEIE:
./

Sorit

./

Sorit aristotelic

PoUsllogismul este format din mai multe silogisme care participa la

intemeierea unei propozitii (teze), caz in care concluzia primului silogism
devine premisa in eel de-al doilea silogism, concluzia celui de-al doilea
silogism devine premisa in urmatorul silogism s.a.m.d. panli la ultimul
silogism, Ultima concluzie este numita concluzie finalli, iar celelalte conciuzii
sunt numite concluzll intcrmediare. Silogismul care precede se numeste :;am1m~te prosilogism. iar eel care urmeaza se numeste episilogism.
Existli douli forme de polisilogisme: progresivti regresiv.
in pollsilogismul progreslv, concluzia devine premisli majorli in
silogismul urmator, iar in poUsilogismul regresiv, concluzia devine premisa
minors in siiogismul urmlltor.

To.lo
Ta.le

MB
c.A

tierisiJe IUllt plult-Z

TM!e ferigile .......

pan ...

Tom phnlele care..._ prtn .,.,., '"'..,

To.ie fertajle 11e llllnelC pria I+
I

c.a

1i1fe BID
Cd

Sorltul este un polisilogism eliptic (entimematic) irJ care concluziile

intermediare sunt doar sublntelese, fund redatli explicit doar concluziafinala, ca in exemplul urmator:

Soritul poate fi: arlstotellc ~i goclenlan, amJindouli fiind obtinute

din polisilogisme.
Sorltul arlstotelic este numit ~i analitic ~i poate 6 redat prin schema
de inferenta:

!Mfrl~!!!!!!~
BaC
CaD

Dlti
AaE

.,._NC.
- dia
AID. La 8-11 lilasllai

rth 1111 :

pna..

1:1

toate celelalte
PlrrreGASSF."IDI (1592-1655)
fi/u.,o/ ~t matematician franct".: a
comhiiftlt oristotelismui "''-O/Q.t,f1'-

Gassendi in tucrarea Syntagma

ph1losophlcwn considera logrca

$flinfa gOnJ1rii carecte Silogi.\mut
arc un rol important. el ne aratti
,,cum trebuie .\Jdeducemju.,,_

.,
'

-~-

2. Ultima premlsa poate sli fie negatlvii, toate celelalte trebule sA

fie afirmative.

48

~
Soritul goclenian sau slntetic (de la numele Lui (Rudolf) Goclenius I ~
care l-a descoperit in secolul al XVI-lea) uneste in concluzie subiectuh,
ultimei premise cu predicatul primei premise. Schema lui de infercn1aeste: '
"'

Sortt pcle hn
Entimeml
Epicbereml

SorituJ progresivgoclenian are doull regull:

I. Numai prima premisl poate sll fie ncgativi.
2. Numal ultima premisa poate fl particularll.
Entimcma este silogismul simplu din care este omisa o propozitie,
adicll una dintre premise sau chiar concluzia. Entlmema poate Ii de ordinul
intii (cand lipSCIC premisa majora), de ordinul doi (eand lipseste premisa
minors) $i de ordinul trei {eand nu este exprimata concluzia),

=-t'*
T-.'d

;$

I- ;,
Rudolph COCLE"ilUS
( 1547 162R)

Epicherema este lantul de silogisme eliptice formate din entimeme

sau polisilogismul prescurtat in care eel pufin o premisii este eotimema

Obs: PChtru a verifK:a validitatca

unui asemenea aigumcnt trcbuie sl
rclllcem polisilogismul In fonna lui
complet! fi apoi sl vcrificim
validitatea fiec!rui silogism,

EvALUARE:
/.

2.

Determlnati schemele

de

.inferen/a

specifice

oamcni virtuosi sunt fericjti..

urmatoarelor moduri sitogistice:'!!;i-1, -aai-2, ~3,

eao-4, oac-s, iai-l , eae-2. iea4, aie-J, iai-3, aii-I.

t. Toate meduzele sunt oevenebrate, dar din piicatc

uncle animale sum meduze ~i, deci, uncle animalc

Determinat! validitatea urmdtoarelor silogisme cu

ojutorul metodet diagromelorVenn: iai-1, aii-3, aeo-z,
aee-I, oae-s, eeo-s, eao-1, eao-2, aai-I, eee-z, eia-I,
ieo-2, oao-3, aai 3.

nu sum nevertebrate.
d. Unii oameni sunt divinilnp, deoarece fiin!l
perfecta este doar divinitatca fi oici o fiin!l
perfcctli nu este om.
e. Omul este lltiritor de uncltc $i omul este animal,
rezultli ell uncle animalc nu lluresc unelte.

J.

Fie urmiitoare/e argumente:

a. Uncle substame chimice DU SWlt baze, deoarece uncle
substutte chimice DU albastresc Mrtia de turnesol ~i
toate bazcle alb3stresc hartia de tumesol
b. Unii oameni fericifi nu sunt rAuflciitori, pcntru cli
nici un rfoflle3tor nu este om virtuos-ii unii

~~~~~~~~---

Se cere si se:
de infen:uti specificl floclroi
silogism, prccizindu-sc modul fi figura;
B. verifice validitatea silogismclor prin metoda diagramelor
Venn.

A. detennine schema

...........

49

4. Formulati

concluzii

urmdtoarele silogisme:

valide

(corecte)

pentru

propozitit categorice care au rm termen comun din

care se deduce drept concluzie o altd propoziti
categoricii formotll din termenii necomuni al
premise/or deftnefte silogismul.
. a. ajutorul legilor ~ale
silogismului. drterminaJi toore
mocb:ile silogisticc valide din 6gura 2 care au ca pranisl
mined 0 pllp(l(lipe negali.vl.

a. Unii hop sunt pedepsiti de justitie

Toti hotii sunt duflic~tori
b. Nici un urs nu este reptila
Uncle rnamifere sunt ursi
c. Toti oamenii virtuosi sunt cinstip
Njcj un hot nu este cinstit
d. Toti delfinii sunt mamifere acvatiee
Nici un mamifer acvatic nu estc tigru
e. Toate mamiferelc carnivore sunt animate
Nici un animal nu este ferilll

b. ConstruiJI pcntnl liccare mod silogiotic valid, cbpnu la

punctula). tn limbaj na~
cite un cxcmpluadocvat.
e, Reprezentati modurile silogistice oblinute la punctul e)

cu ajuaorul rnetodei Venn.

JO. Fie urmiitoru/ silogism:

"Se poate spune cu certitudinecl nici un animal nu
cste plantl! fi ell toate mamiferele sunt animale, prin urma.rc
nici un mamifer nu este plaoti."
a. Cooslnli)i schema logicil a silogismului, precizind fi
figura clreia ii ap8J'lioe.
b. Prcciza)i explicit corespondent diotre lermenii
limbajului natural ~i cei ai limbajului fonnal/logic ai

5. Pormati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Se

dau urmdtoarelepropozitil categorice:
a. Unghiurile B ~i C sunt coogrueote.
b. Unii oameni sunt fericip.
c. Uncle reptile nu sunt crocodili.
d. Unii oameni sunt cercetatori.
e, Nici un mamifer zburlitor nu este peste.

silogismului.

c. U1ili7Jnd

uoa dintre mclOdclc cunoscutc, verificap

validitatca acestui silogism.

Secuesl se:

1. construiasca, pcntru fiecare propozili catcgoricli, o

: argumeotare stlogisticil validl;
preeizeze modul ~i figura silogisticl cortSpUll2iitoare
6ec!rui tip~ argumentare silogistic! construit,

I I. Argumentul

deductiv medial alciituit din doua

propazi/ii categorlce care au un termen comun din
care se deduce drept concluzie o altll propozi(ie
categorlcii formatd din termenii necomuni ai
premise/or definefle ~i/Qgismul.
a. UlilizAnd legile generate ale stloeismului. demonstraJi cl
modurile silogistice valide din ligun 3 trebuie sa
respect concomitent unnltoarele legi spcciale: I)
premisa minorl este afumalivll; 2) concluzia estc

i.

6. Lucrtind pe perech; determinaJi dacO urmarele

silogismesum i>alide, utilitlindunadin metodelecunosaue:

a. Nici un delfm nu este mamifer zburator
Li!iacul este un mamifer zbudtor
Nici un !iliac nu este delfin
b. Unii medici sunt profesionisti
I2!Lmcdicii swit pecsoane cu srudjj superioarc
Uncle pcrsoanc cu studii superioare smt profesiooi
e. Uncle p3san migratoare sunt cocori
Nici un )trul african nu este pas~re mimtoare
Nici un strut african nu esle cocor
d. Unii copii sunt persoane sensibile
Toate persoanele sensibile sunt bolnave
Toate persoanele bolnave sunt cop ii
e. Top zimbrii ~i antilopele sunt fiintc
Toti zimbrii si antiloocle sunt bovidc
Toate bovidelc sunt fiinie

7. Fie urmdtorul silogism:

Toate mamiferele sun! vertebrate
Nici un vertebrat nu este bacterie
Nici o bacterie nu estc mamifcr
Determinati figura s/logisticii din care face pane
dacii acesta este valid

I
I

12.*Fie urmiitorul argument eliplic:

,,Deoarecc unghiurile de la baza uoui triungbi isoscel sunt
congnicnJc, rczulta ~ ungbiurile B i C sunt coogruellle."
L
ReconstruiJi ariiumenrul ad!ugind propozitia care
lipsq1e. Cc tip de argumcna ti obtinut?
b. Detenninati structura logicl a acestuie, prccizal>d
explicit corespondcnia dintre tmncnii limbajului natural
Ji cei ai hmbajului fonnaL

e. Utilizind

una din mctodelc

validitatea argumcntului ob\lnol

cunoscute, detenninali

13. Demmrstraflcii dacii douii silogisme au o premisll

com111Ui, iar celelalte premise siml Ill raport de
contradiqie, ambeleconcluzilsuntpropozi/iiparticulare.

Ii

U. UtilizOnd metada diagrame/or Venn sa11 metoda

reducerii
indirecte,
determina/l
validitatea
11rmatoarelor maduri silogistice: aeo-2, aai-3, aai-4,
aaa-2, aai-4,oao-3, eee2 # eai-1.

8. Plec/ind de la schema de inferen/o ial-B, alegefi

exemplul de silogism corespunzdtor:
a. Deoareoe uoii oameoi senstl>ili suot melancolici i toti
omnenii SCllSibili sunt nerrultumili de sine, rezultl! di
uoii oomeni oemultumilide sine sunt melancolici.
b, Deoareoe toti oameoii sellSll>ili suot melancolici fi unii
oomeoi SCOS1.l>ili sunt nemulllJmi1i de sine, rezultl! di
toti oameoii nemultumili de sine suot melancolici.
c. Pentru cl unii oamcni mclancolici
sunt
nemuljumiti de sine fi unii oameni sensibili suot
nemulturniti de sine, rezultii cl unii oameni
melancolici sunt ncmulllJmi~i de sine.
d. fntrucit unii oameni nemultumiti de sine suot
mclancolici
fi unii oaroeni seosibili suot
melancolici, rezultl! cl to!i oamenii nemuljumiti de
sine sunt sensibili,
9. Argumentul deductiv

panicularL
b. UtilizAnd metoda diagnunclor Venn, n:prezcntati grafic
modurile silogistice valide din figura 3.

I5. Legea distribulrll termenilor extremi esle lnciilcalii In

silogismele urmiitoare:
a. MiP
b.PaM
c.MaP
d.PaM
Mes
SeM
SaM
M&S
SoP
ScP /
SaP
SiP
19. Utilizdnd una dmtre metodele de verificare a
validitd/ii silogismelor, determina/i ce moduri
slfogistice sunt valide In figura 3:
a. aio $i iae; b. oai i eai; c. aia i eae; d. iai i oao
1(). Utilmmd uoa diotre metodele de vcrificarc a validitApi
silogismelor, deteo:ninap in cc figurii silogisticA sunt
valide modurile silogistice aaa Ji iai:
a. figura 3 i I; b. figure I Ji 3;
c. figura 2 $i 4; d. figura 2 i 3.

medial alciituit din doull

50

e-

3.4.1

DEFINIRE

TERMENI Clllilt:

GENERAJ..A
-Cerinta principiului ratiunii suficiente impune cA nici o idee sau

propozitie nu trebuie admisa ll!ra o Intemeiere logicli sau fl!ra a avea un

temei satistru:Atori, de aceea, vom utiliza in argumentare fie demonstratia,

fie combaterea.
Demonstratia este procesul logic (rationamentul sau lantul de
rationamente) prin care o propozitie datll este conchisl! numai din propozitii
aaevl!rate.
Combaterea este procesul invers demonstratiei prin care o
propozitie este respinsa ca falsa, adicli demonstram cl! asertiunea ,,p este o
propozitie fatsa" este o propozitie adeviratA (in acest sens combaterea este
tot o demonstratie).

./'

Demonstratfe

./'

Combatere

Obs: 0 vccbc corin\l spunc cl

sarcina dc.monstririi rcvine c:clui

care a6nnl ~i nu eelui care neagl,
deoarccc propozi\iile afumativc au
prioritatc absolull in raport cu eele
negative (lnaiote de avca negapa,
avem aJi.rmatia fi, prin unnare, eel
care afuml, pune ideea inaintca
celui care o -gl).

3.4.2 STRUCTURA DEMONSTRA'flE]

Orice demonstratie se compune din:
1. teza de demonstrat [demonstrandumi este o propozitie concreta
pe care o propunem si pe care urmeaza s3 o argumentam (demonstram,
dovedim);
2. fundamentul demonstrafiel (principia demonstrandii este un
ansamblu de premise din care urmeaza s3 conchidem teza (premisele sunt
numite si argumente);
3. procesul de demonstrare (forma logicli a rationamentului care
leagl! fundamcntul de tezll.) este rationamentul SIJU ansamblul de
rationameete prin care deducem teza din premise.
Diferenta esentiala intre demonstratie ~ deductie este faptul cli in
demonstratic stim cl! premisele sunt adevarate si, conform conditiei esentiale
a validitatii, dacli premisele sunt adevArate,atuoci concluzia este adevl!ratli.
Schema de inferenti a dernonstratiei este:
P (adevlirate)
Q (adeviiratli)
Dacli premisele P sunt adevl!ratc i demonstratia este corecta, atunci
concluzia Q este adevilratli. Rezultatul se marcheazll.cu Q.E.D. (quod era/
demonstrandum = ceea ce era de, demonstrat).
Demonstratia este, de fapt, ,,reducerea unci propozitii date la
propozitii adevlirate" cu ajutorul rationamentelor valide. Se lntelege cli nu
exists o procedurli universal valabila de a afla fundamentul demonstratiei
i cli trebuie sll intuim din ce propozitii deducem i cum deducem.
Propozitia de demonstrat dispunc i de posibilitatea unei confirmari
independente de premisele date si, in acest fel, contribuie ea tns~i la
confumarea premiselor. Dael! am acceptat argumentele (premisele) ca
fiind adevAratc, atuoci trebuie sl1 acceptam ~i teza de demonstrat
(coucluzia) tot adevarata, tnsa trebuie sa nu uitllrn ell in fundamentul
demonstratiei pot intra propozitii bazate pe dernonstratie, pe observatie,
definitii, postulate sau idealizari. Daca demonstratia este incadratA tntr-un
sistem deductiv bazat pc un numar detcrminat de propozitii prime
(axiome), atunci ea trebuie sli se bazeze pe o altl! proprietate: non-

contradictia.

51

ElCLID (330~ 275 i. Chr.)

E.ffteel

care o/"4 o s1111cturd biM

<k/i,,,1tat4 ctdei mui import011te/o,._

de intemeiert, anume demonsJraf1a

..

"'

"':.;.~~.~~
~

..

.,,,,,

Taade' 111a111at

./'

Fuadammtul
demonstratlei

./'

Procesulde
demonstrare

TIRMD1 ClmE:
~

Replletezel

Regullle
fundamenhllui

Gottfritd Wllhtha LEIBSIZ

(1646-1716)
Cott.'fiderd cd .. Af'la

de a demonsrro

cOlt:'ilOin '*>ud lucrurl: aria tk a

defini. t:.ure este tmaliza s; arta de a
comh1nodefinifiikf care est sint~a .,.
Obs: Modurilc silogisticc cele mai
freeveat utilil:ate, in demoostrafie,
sunt eele din figW11 I (figW11 2,
pentnl cl toatc conehJZiilc sont
negative, cste utili.zatll In 1'<$piogere
la fcl ca figW11 4, iar 6gw11 3 este
utilizatll
in COOlraargumentarc,
deoarecc nu se poare Oblinc nici o
concluzie univcrsalA) de excmplu:
Caprele $UQt erbivore

Deoa:recccaprelr sunt comutc

Or loalc comutcle suat erbivore

Dcmonstra~a dircctl se
poate formula in oriee Conn! de
raiiooament cu condipa sll se trc:acil
de la adcvtrul stabilit al premiselor
la adcvAnd concluzici (tc7.ci de
demonsttat).
Rsportul
diotre demonstrape (nolatA cu .Dem" fi
respingere (ootatll cu ,,RO$p") poate
Ii redat prin:
IL Dael A este demonslral.
atunci - A cste respins, iar
preacunat: Dem (A) Resp(~ A).
b. Resp (A)
Dem (- A)
sau Resp (-A) ..... Dem (A).

Demaab ...

3.4.3 CORECTITUDINE fN DEMONSTRARE

0 demonstratie pentru a f logic corectli trebuie sA respecte anumite
reguli in raport cu teza de demonstrat, funclamentul ~i cu procesul logic de
trecere de la fundament la teza,
Jn lcglitwi cu teza de demonstrat trebuie respectate urmatoarele reguli:
l. Teza de demonstrat trebuie d fie clar sl preds formulaUI,
adica nu trebuie sl! confinl! p3rfi variabile (termenii sunt bine definiti fi auo
semnificatie unica).
2. Teza de demonstrat este eel putin o propozitie probabil Ji nu
este o propozitie infinnatli (in caz contrar nu are sens sa o demonstrlim).
3. Teza de demonstrat trebuie sl riminll aceeafi pe tot
parcursuJ demonstratlel, adicA ea nu trebuie inlocuitli pc parcursul
demonstrapei cu alta printr-o reformulare aparent identica sau prin
demonstrarea altei teze.
1n leglituri cu fundamentul demonstratiei trebuie respectate
unnlitoarele reguli:
1. Argumentele demonstradei trebuie sii fie adevirate, deoarece
stim ca din adevar decurge in mod valid numai adevlirul ~i cl! respingerca unei
propozi!ii este echivalenlil cu acceptarea opusei sale in baza raportului de
contradictie $i cl! multimea argumcntelor demonstrapei este necontradictorie.
2. Demonstrafia
argumentelor
este
independeDtll
de
demonstrarea tezei, astfel incat argumentele sA constituie un temei suficient
pentru teza de demonstrat,
3.1Demonstrafia trebuie sli fie corecti, adicil teza sli decurga din
argwnente conform cu regulile logice (acest lucru TIU inseamnl! di
demonstrapa este construitli numai din rationamente complete, ci cerinta este
ca demonstrapa sA fie completabilil in cazul in care esre construitli eliptic]. {i

3.4.4 TIPURI DE DDIONSTRATIE

~
(

I. in functie de procedeul utilizat, exlsti demonstraf:le intuitivll

(Deaxiomatizalil sau axiomatizata) 'i formalizatl. DemonstraJia intuitiva se
bazeaza pe relatiile dintre tenneoi i propozipi. Cel mai adesea ea Du se
bazeazlipe rafionamente complete, ci eliptice, iar, uneori, eel care le realizeazli
nu este COnJtieftt de rcgulile pe care le aplicA (el apelcazll la intuifie care Du
este un criteriu sigur i trebuie CODtrolatA, deci trebuie cunoscute regulile
formale). Odatli cu complicarea demonstrapilor a devenit necesar controlul
prin reguli, ceea ce a dus la construcfiile axiomatice riguroase (de~i intuitive)
$i apoi la construe!iile formale (fonnalizate) in care se are in vedere, in primul
rind, sistemul de simboluri Ji regulile de operare cu aceste simboluri.
2. in funcfje de sprijinuJ direct sau indirect pe experi~Jil, existl
'!_!monstraf:li deductive ,; demonstrafii inductive. Dae! in des~
demonstrafiilor nu intervin direct date de experienfA atunci avem demonstrai
deductive, in caz contrar avcm de a face cu demonstrai inductive.
3; Demonstrafia deductivl! poate fl: directi ln,dJrectl.
Demonstrafia directl este fie inductia completli, fie deducfia conforml! cu
fonnele de rationament cunoscute in care se trece de la premise la concluzie.
Diferitele moduri de silogisme categorice sunt exemple de demonstratii
directe, eel mai adesea fiind eliptice, diind impresia unor inferente imediate
(,,deoarece P, Q"; Don-Q, deoareee non-P").

'i

dedlldlve

~ Demonstnfli
inductive

Demonstratie

di.rectli/lndirectl

Demonstrat;ia indirectl poate fi: prin acludere, prin absurd ~i

apagogic4(jlrin infinnarca opusei), prin lmposibil.
Schema de inferenta a demoDstraf:lci prin excludere este unnlltoarea:

52

I
I

unde cu ,,w" notAm disjunctia exclusiva ~i cu ,,-" respingerea (negatia):

Aw B w ....... w X
=A.- L

Tl:RMENJ CllEJE:

Demoastratle prla

v'

exdudere

Schema de inferentaa demensrratle] prin absurd este urmatoarea:

-A,11 .....
-=A

Schema de inferen!lla demonstratiei prin imposibil este urmAtoarea:

C,,C, -+C2,C2 -+C, ...

v:

Demomtrafie prln
absurd

v'

Demonstnpe prin
imposibil

-c
-+ C3 f.11.&4.

Vcm Cili: Cl, dlr dlCi Cl -+Cl,-

ee -

-c

idDil,-

[A

Combaterea (infirmarea') poate fi de mai multe feluri, insii cea mai

simplli formii este eJiminarea universalei prin contraaexemplu. Schema de
respingere este urmiitoarea:
&pi .,.
Cm rt :B~
I W
t)
D * ,W.-8-+-A
Altii formli de infirmare este rcducerea la absurd. Existll
urmatoarele tipuri de reducere la absurd:
I. reducerea la centradlctle (demonstratia prin reducere la absurd a
validitatii modurilor silogistice);
2. reducerea la fals.

s 111r11e Tt11i4riiilflliiii:iriwiiiwti"illiiiiii:""-------1

F'w ..........

i.

TCJ!i
''"ii - tlnlh)fl
$1 hizefmfe:ij pp pegj:rai
Si I !zofleaieli lld llnlllltl

a-

paibicl a"Gllicl _,_.

.,.....
(

'S
7

....

pnn

--

C011d'111ilecaie

.....

fdd

--~--0"'"*.,. . . ._
'J
ti:o ...
6rcjli g polbice.
(pallia iilMjall) - ....

a.....,.....
...,..

s's-

_,.

-C.B

3. redueerea la autocontradlctie arc Joe in cazul propozitiei ,,Toate

propozitiile sunt false". Cum ~i acest enunt cstc o propozitic, dccurge ell ea
insa~i este falsii. Schema generalli de infercn\li este:
A,=B
-A
~Q.J!lllip!lilitJll ..

Logiea de la Port Royal(aumrii

er. merrtbri u1 curentuhu

onuscotostic.

~1awau

sediul la

mdml.ttirt!a de la Port 11'7>"1),

Bnu1ncrd S n-guli lfWW<lologrt't1'.
"n Iintre ele r tenndu-se la
dt ntonstr ?('e

lili ,.. ........

ell ..
diaqe
mllll*bint
dlcio....... 6111.

a.....-.
(AAl)-+C

~-

--

-A

LOCTQVE

lllUlllilllll8}.J... lllllll.S11.111.As~~-

.,,
.,,

.,,
.,,

TERMENI CllEIE:
Reduccre la absurd
Reducerela
contradiqie
Redocere la fals
Redocerela
autocootradiqie

fn teete cuurile ucbuic sl

intervinl o propoa~e suplimcn1ad
(B) can: cste acceptati.
Obs:

E\'ALUARE:
I.

Lucrtind pe perechisau pegrupe, constmifi douil exemplede

combotere prin eliminarea u11ivenalef prin <Xm/rtleJU!mplu.

2.

Lucriind pe perechl sou pe grupe, construiti douii

exemple de combatere prin reducere la fals.

.l.

Sil se infirme printr-o argumentare silogisticii

propozitiile:
a. Nici un medic nu esre absolvcra al Facul~fii de
Medicin3.
b. Toate afectiunile (bolile) sunt ereditare.

e, Toti absolventii de liceu sunt ~i

la facultate.
d. Toti ursii sunt mamifere carnivore.
./.

Cu ajutorul metodei reducerii indirecte sau a

demonstratlei prin reducere la absurd (reducerea la
contradlctie} determinati validitatea moduritor
silogistice: iai-B, aai-4, e(J()-2, UJo.2, ou-s, ea0z3, eios4,
eai-s.
'
.

5.

Identificati trei exemple de propoziti! care pot

infirmate prin reducere lo autocontradiqie;

53

fl

3.S.l

TERMENI CHEIE:

ARGUMENTE

DEDUCTIVE

PROPOztT[I COMPUSE

./ Argumeote deductive

cu propozifil compose

cu

Propozitiile compuse pot fi utilizate in constructia unor argumente

(unor rationamente sau inferente). De exemplu, argumentul:
Dacli inveti, atuncl vei obtine note bune la logicli. Cum nu al
obtmut note bune la logicll, tnseamnli ci nu ai tnvlltat.

are urmatoarea structura logica:

Dd

iml.

DOie blBJe la kisiiil

-1.....

Nu obfin DOCo bune la logici

uln~

Arpwmtil
de '8pt .... tiiiil reniili dUi lope
prepodllUor __,_
((p -+ q) It -11 -+ ....
pmnisele tiind legate tntre ele prin -.luctle. iar oonchrzM tiind
lmpllati de!J!!!!!!i!.
~'--''-~1'4~--

THEOPHRASI (170

287 I Chr

l1mtQ.1 al /u; Aristotet lu conducerea

Lvcrului. vu duce mat dt'partt multe

dintre prevc11piir1lc' ucc.thila In logit'ii

Pnncipatasa contributieest ~u-

num1111/ s1loRuW11pot(!tK. pnem1_.,.J. a

ceea tt"'W'f:1rd.nm1nwi ton111

arg11men1~lr deductive cu p,.opotl{u

compuse

Procesul de intemeiere (argumentare) prio intermediul propozitiilor

compuse cunoaste nuroeroase forme, diotre acestea unele dovedindu-se
uzuale. Potrivit oumArului de premise, se disting, in general, doua mari
categorii de argumente deductive cu propozitii compose:
1.

Argumente deductive cu douii premise care se impart in:

a. lpotetice:
1tJodus ponendo-ponens (modul ajirmativ-afirmativ)

,..,

....-....>W1---i

...,.,

.....

TERMENI CHEIE:
./ Argumente deductive
cu doul premise
./ Argumente ipotetice

--------

modus tollendo-tottens (modul negativ-negativ)

, ... 4
~
lirlii.111111c1~-.,_1ar=~---.
l--'.:!
~ ...
bane la !ogicl
Nu

b. disjunctive:
modusponendo-tollens (modul ajirmativ-negativ)

: ...

./ Argumente
disjunctive

'..l..:.IZI-

Envlt,,,,,,,,
ulllldac

ml -

..

plldiliiii
~~~~~~~~-'

modus tollendo-ponens (modul negativ-ajirmativ)

Obs: Sc poatc observa ell in cazuJ
inferen1elor

disjunctive,

modus

tollendo-ponent este valid atit in

oazul in care prima prcmisl este o

dijunclie exclusilll, c!t ~i in cazul

m care este vorba de o disjuncJie

neexctusiva.

54

2.

Argumente deductive cu trei premise, numite $i dileme:

a. dilema constructlvi:
-slmpli:

-a

p-+ q
r-+ q
pV r
ll

Docl tn.l!.
oblin Docl ...-.1ogica.111Unci

lnv11 -lnldea losica

TERMENI CHER:
./ Argwnente cleclucdve

cu doui premise

bunc la lOjiCI
oblin - ....... i. logicl

Ob!il!note bunc i.1cp:1.

./ Dilema distructivi

- complex.I:
p-+ q
r-+ I

Docl bMt llllllCi oblin bune 111 lopci

Dllcl fllldeg lo&ica. pndesc """""
lnv14 .., fllldeg logica

LY...!.
_q,_V

,/ Dilema constructivi

b. dilema dlstructivi:

-simpli:
p-+ q
p-+ r

Docl lnvtJ, llllnCi oblin !IOlc bunc i. logicl

Docl lnvlJ, llUDci intcfcg logica
Nu oiJ1in !IOlc bune la logicl aau nu lnlel.. logica

Nulnvl!.~------------'

- complexii:
p-+ q
r- I

oblin - bunc la lop:A

logica, llUllci gAIMlclc """""
bunc la logicl .... 1111 glndcoc """""
nu~
I~

D9cl bivlJ, atuDci

Docl .......

!Nu oblin -

":1.Y.:!
"1' v'""'

Nulnvl!lF

Validitatea accstor inferente deductive cu propozitii compuse reiese

tn primul rfuid din definitiile date principalilor operatori propozitionali. Spre

exemplu, in cazul inferentei ipotetice modus ponendo-ponens este evident ell

in masura in care antecedentul unei implicatii este adevarat, pentru a avea o
implicatie adevarata, este necesar sli se afinne adevarul consecventului.

ERORI
iN
CONSTRllC'flA
ARGUMENTEWR CU PROPOZITfl COMPUSE

3.S.l

Pornind de la aceleasi definitii ale principalilor operatori

propozitionali pot fi puse in evidenta ~i erorile uzuale care apar in
constructia argumentelor cu propozitii compuse (este de sernnalat insli faptul
ell desi sunt nevalide din punct de vedere logic, ele sunt acceptate in practica
argumentarii ca scheme de inferen/ii plauzibile - concluzia este probabil
adevaratli, iar nu iiecesar adevliratli).
1. eroarea afirmirii consecventulul:
p-+
Diel IDYil, lllUDCI ob!ia ..

lo8iel
Oblin note .,_

biine la

la losicl

2. eroarea negirii antecedentulul:

p-+ q
"1' ...

OKI

la\'ll. 8lunci oblin DOie bune

!'-~-_:Na

3. eroarea afirmilril disjunctulul:

e-

favai 1111 ml -

la

TERMENI CREn::
./ Eroarea aftrmirll

consecventulul
./ Eroarea neglrii
antecedentului
./ Eroarea afirmirii
disjunctului

Obs: Estc evident cl notclc bunc

pot fi ob!inutc $i prin altc mijloaa;
altfol spus adevl!rul cocsecvenmlui
nu decurgc necesar doar din
adevl!rul antcccdentului.

Obs: Faptul cl im"I! nu lnseatmA

neccsar cl nu voi objinc o no<l bun!
la lo&ici, din falsul anteccdcntului
pu!And dcriva atit adevlml, cilt ii
litlsul consecventului.
Obs: , Din afumarca uncia dintre

la pliaillll'e

.__,.l....___,~~--'lllll~duc..--.---55

cemponentele unci diJjunctii nu

dccurge cu necesitate ncgarca
celei laltc.

3.5.3 METODE DE PROBARE A VALIDITATll

ARGUMENTELOR CU PROPOZITU COMPUSE

TERMEM CHEIE:
./ Metocla matriceall

Corectitudinea logic!!. a argumentelor cu propozitii compuse poate fi

probata prin intermediul mai multor metode, tntre acestea cele mai utilizate

./ Metocla tabelelor de
adevlir parfiale

fiind:

1. metoda matricealli (metoda tabelelor de adevlr): presupune

acelasi algoritm ca in cazul calculului logic prin intcrmcdiul
caruia se putea pune in eviden\! tipul formulelor din logica
propozitiilor compuse. Specific validarii sau respingerii
argumentelor cu propozijii compuse este faptul cli se evalueaza
fiecare formula corespondents premiselor ~i concluziei to parte,

argumentul jiind valid dacii nu existii nici o linie (o

combinatie de valori de adevifr) pe care premisele sii fie
adeviirate,iar concluziafalsii.in masura in care exists eel putin
o linie de acest gen, argumentul nu este valid.

Charin Sandtrt PEIRCE

11g39 Oi I)

F, 0,1.if, JorNl '"'1 t m t matu.ran

oner :Jn 1 1d1 eu:J pentru prtma
1lata I /!1 urr

de atk'lt1r pentr

DacA Andrei i Mihai aj1mgeau la

limp la concurs, alllnCi Andrei
ciftiga concunul de atlctiBm. Andrei
nu a ciJligat ooncursul de atletism.
ceea ce lnseIDDA cl Andrei Ji Mihai
muiyjuns la
Schema de mferentA a acesrui

-r 11 -

qumcm:

(pAq) -r

.....

uperatoru loj..'1< t
Estr unat dmtrc llJ (ru/l ,.,

pragmat

nulut

t(

ctare id le noastrc

um

{OU fa<

"'n

~ ol :u~mlUlkU

(->Illn/a curt .lt' ocupa cu studiui

genf'rul al ~tmnelor)

2. metoda tabelelor de adevir partiale (metoda deciziei

preseurtate): se bazeaza pe proprietatea implicatiei de a fi falsli
atunci cand antecedentul este adeWrat, iar consecventul fals,
Astfel, prin reducere la absurd se presupune cl\ antecedentul unui
argument (conjunctia premiselor) estc adevllral, iar formula
concluziei este falsa, Din tabelul valorilor de adevir corespunzator
tipului de formula reprezentat de concluzie se pot pune In evident!
cazurile in care fonnula este falsli (de la unul pana la trei cazuri),
studiindu-se dupl!. aceea cazul in care coejunctia premiselor este
adevarata in functie de valorile luate de variabilele din concluzie. in
mlisura tn care se ajungc la o contradictie logic!\ pentru fiecare
combinatie de valori de adevl\r luatli in calcul pomind de la
concluzie, formula este valida. in caz contrar este nevalida.

o..a
a;un.,.u

i ti Miboi
la ump la
concurs, llallCi Andn:i
c:Attip concunul de
lllelism, iar Miboi ..
111ua pe un loc bun.

<P"q) ....

Scafinna..ie.tnalp

--

clflipt (pAq)-+
concunul de atletism ti
oici Miboi nu 1 obfiaal
Andrei
1111

OU

loc bun, ceea ee

In-a

cl - Andn:i
... MlhaiDllMll!illlllla

<r&:>, .......... 11-. v ....

Sc ...

'"''
(rl11)

..........
\..._

l-r& ... 11

rn c:okul c:azurilt !II COR lbnaula

....

v-<!
11

coacluziei - falll.
v "1

1-r& ... 11"1'

Se------ . . .
--(pAq)-

(r61)

"'Mb
....... ..
-

56

(~--

.,,._......_)tifaloul

11

1-1

Schema de inferenti
a acestui argument:
(pA q) .... (r61)

I I

_..

11 II

lcpe. cemoe ~

II

ti

... lall'cl.. obli

diD
,_-._
claa

'dll

-:~.

EVALUARE:~
I.

ldentifica/i erorile formale prezeme In urmatoarele

argumente:
a. Dae! uiw)gbiul A are toate ungbiurile egale, atuoci el
este echilateral Triunghiul A nu are unghiurile egale,
asa incat uioogbiul A nu este echilateral.
b. Dael mli straduiesc, voi realiz.a ceea ce mi-am
propus. Am realizat ceea ce mi-am propus, deci
mli strliduiesc.
,~
c. Inv11 sau mli distrez, Inv11, decNnl distrez,
d. Maria a fost la coafor sau aceasta este culoarea
p!rului ei. Ea a Cost la coafor, 3$8 indt este
adevlirat cl nu aceasta este culoarea pArului ei,
e,
Dacil ne indeplinim scopurile, atunci avem o via!l
pllicut!. Avem o via!l pllicuti, prin urmare oe-am
atio.s scopurile.

b.

c.

d,

e,

Stabili/i vallditatea urmiitoardor argumente:

a. Dael sunt atent ~i muncesc mai mull, atunci voi
obtine note mai bune. Nu Oblin note mai bune.
Deci nu sun! a(Ol.Sall nu muncesc mai mull.

3.6

Se poate sustine cl rata inflatiei nu creste,

deoareee salariile reale nu se reduc fi f(>rnajul nu
creste, ori se stie cl in m!sura to care rata inflatiei
creste, salariile reale se reduc si ereste somajul,
Dacll invlt la matematicA, nu mli voi putea uita la
filmul prefcrat, Dar dacA nu invA\ la motematicii,
nu voi putea obpoe o noUi bun~ la lucrarea de
mfilne. Prin unnare, fie unnlircsc filmul prcfcrat,
fie invii\ la matematicll
Scopul politicii este acela de conduce bine un
popor, cu toate cl adesea sum urmarite alte scopuri
~i popoarele nu trAiesc mai bine, de unde remit! cl
nu intotdeauoa acest scop este cunoscut,
Nu este adevlrat cl utilizarea instrumentelor
tebnice conduce la tncetinirea dezvoltirii umaoe
sau cA datoritli lor omul ~i-ar pune in pericol
existenta, lnstrumentele tebniee constituie un
sprijin important In activitatea omului, prin
intermediul tor activitatea aeestuiafi.ind eficienta,

ARGUMENTE NEDEDUCTl\'E

3.6.l
ANALOGIA:
CARACTERIZARE*

DEFINIRE

Analogia este una din modalitatile de argumentare nedeductivl

frecvent utilizate. Termenul de ,,analogie" provine din limba latinA si, initial,
avea sensul de ,,proporfi.e", dobandind ulterior sensul de "ascminare". in
analogie se rcalizeaza transferul de proprietati, de tnsusiri sau de
caracteristici de la un obiect la altul. Astfel, dacli doua obiecte a ~i b au in
comun proprietatile F, G ~i H ~i daca, in plus, obiectul b are proprietatea P,
rezultli, prin analogie, cli ~i obiectul a are proprietatea P.

-'

'

Analogia se poate produce in una din cele douli situatii: sau relatia
dintre proprietatile asemanatoare ~i proprietatea P este necesara ~i atunci
concluzia decurge tn mod necesar din premise, sau relatia intre proprietllf:ile
asemlinlitoare ~i proprietatea P nu este necesara ~i concluzia este probabila.
Sli presupunem cli douli triunghiuri se aseamiinliin ceea ce priveste laturile 'i
constatam cl! unul dintre ele are un ungbi drept si, apoi, conchidem cli 'i
celalalt are un unghi drept. Dael dispunem de teoreme care coreleaza
asemiinarea laturilor cu asemlinarea ungbiuriJor, atunci putem conchide, in
mod necesar, cl! aceste triungbiuri se asemlinliin ceea ce priveste uogbiuriJe.
fn acest caz, concluzia este certa, iar argumentul este pur ~i simplu deductiv,
iar dacli nu dispunem de asemenea teoreme, ou putem conchide, in mod
necesar, ci doar probabil, cl! aceste triuogbiuri se aseamlinl! i in ceca cc
priveste ungbiurile.
Analogia cu concluzia probabila prezintl un ioteres deosebit fall! de
analogia cu concluzic ccrtl!.

TaMl:NI C&&11::
./

Aulogle

./

Anlllogie cu
cooduzlecerti

./

Anal.ogle cu
concluzie probabili

Karl Ralmaod POPPl".R

(1902-1994)
PorninJ de la probh."me{e cumJt.qlt>rli
,
Poppn-

"'odutt o contrihufie

lktU1tUftantd ltt rttolvarea prtJb/etMi

1"'1tK"(;ei.fomni/dnd cntm1 care sO
permitii eva/ut.llla progrts~lor ftiilf(~i.

57
I

rm

Ob$:
Uoeori
termenal
de
,,anaJog;ie"
nu desemneul
un
n!lon......,nt
proprlu-zis,
ci o

comparatfe fllclitl cu scopul de a

deserie, de a ilustra eeva, Astfcl,
,,Fumicile nu-fi fac niciodot! drum
printr-un depozit de gitu gol;
nimcni nu-si viziteazl prictcnuJ ce
Ji-a picrdut averea" (Ovidiu} este
un exernplu de onalogi.e prin
simpli ilMStrare.
Analogia
in sens
de
ilustrare st! la baza procesului de
modelare. Astrel, dacl avcrn doll!
obicctc ascminAtoare, a Ji b Ji dacl
a este luat ca punct de plecare fi b
cste analogul lui a, vom putea
spune ea a CSlc prototipul
(originalul) ~ b este modelul lui a.
Notiunea de ,,mode.I"' poate $! se
ba.z= pe observatie (caz in care
spunem ea obiectul b scamlin1 cu a)
sau pe experiment sau pe o
eonstruetic abstractl (caz in care
construim, utilizlind o metodA
cxperimentalll, un model b pentru
a). Astfe~ o hartl esre un model al
tcritoriului, iar schita unei clldiri
este rnoclelul unei viitoare clAdiri
etc.

Argumentarea poate merge atat de la model spre original (in cazul

observatiei ~i a experimentului), cat i de la original spre model (numai in
cazul observatiei).
Peotru a obfine o concluzle mai probabilii (mai aproplatl de
adeviir, dedt de fals), trebuie respectate unnltoarele reguli sau
condifl.l:
1. asemlnlirile dintre obiectele comparate sli fie mai numeroase
decal deosebirile dintre ele;
2. asemAnArile dintre obiectcle comparate sl fie mai importaote
decit deosebirile dintre ele;
3. aria oblectelor comparate, avlind aceleasi insusiri comune, sii
fie cit mai mare;
4. concluzla sii fie cit mai modestii sub aspectul celor sustlnute;
5. to stabilirea concluzlel un rot Important trebuie sli ti aibli
asemlnlirile ~i nu deosebirile dintre ele (rolul deosebirilor trebuie sA fie cit
mai mic, preferabil nu!).

3.6.2 TIPURI DE ANALOGIE*

.IAz'p

'? lllcl

.I Analogie

tntimplitoan I
sistematici
.I Analogie dopi

msutiril dupi rel.atfi

1. Analogia comunii 'i ,tlinfici

Analogia comunl se bazeaza pe asemanarea la prima vedere a
obiectelor comparate !lira o analiza temeinic! a acestora (ex. daca doi colegi
de clasa sunt prieteni i unul dintre ei are un anumit comportament,
conchidem c! ~i celalalt are acelasi comportament). Analogia 'tiinWicl se
bazeaza pc 0 analizli temeinicll, aprofundatA a asemanarilor (ex. plecand de
la structura atomului i a sistemului cosmic, Rutherford a elaborat modelul
cosmic al atomului, fapt ce a permis cunoasterea mai multor aspecte ale
relatiilor dintre particulele elementare sau construirea .masinilor
inteligente", adic! a calculatoarelorprin analogie cu creierul uman) .
2. Analogia tntimplltoare p sistematicl
Analogia tntimplltoareporneste de la caznrile observate lntilmpl!tor,
fllra nici o intenpe de a descoperi asetni!JWile(ex. australienii au observat c!
existli marl asemlinAri intre o zonl din Australia i o zonl din California ~ in
plus, se tia ca i.n zona din California existli aur si s-a conchis c! ~i in Australia
trebuie sli existe aur, fapt coofinnat ulterior). Analogla sistematicii presupune
intentionalitatea ~i intuitia genia.lli (ex. legenda cu mlirul cAzut din porn i
descoperirea gravitatiei, sugereaza o intuitie geniala, dar i o mare experienf!
$1iintificli pcntru a ajungela o astfel de concluzie).
3. Analogla dupi insu,iri ,1 dupi relapi
Dacli compararea obiectelor se realizeazli dupA aoumite insuiri,
atunci avem de a face cu analogii dupil insu~iri. Astfel, plecandu-se de la
asemanlirile existente intre planetele Plimlint ~i Marte din punct de vedere
geologic, fizic, chimic etc. s-a conchis ell este posibil sA existe viaf! pe
plancta Marte. Dac! compararea se bazeau pe aoumite relafi.i inteme (intre
pllrple unui intreg) sau exteme obiectelor (intre doull obiecte independente),
atuoci avem de a face cu analogii dupli relapi. Existli trei tipuri de analogii
dupArelapi i anume:
58

a.

Analogia sistemelor sau structurall se bazeaza pe faptul ca douli

sisteme se aseamAOO in ceea ce priveste unele relani inteme, de

unde se conchide despre aseml!narea tor. Analogia poate presupune
ca elementele lor suot de aceeasi naturll (ex. analogia intre douli
organismc) sau este structural! (ex. creier wnan - ~nli
ioteligentli;structura atomului- structura sistemuluicosmic).
b. Analogia morfo-functionallsc bazcazA pe luarea in considerare
atat a unor proprietJ\i ce tin de fonnli, dar $i de caracteristicile
funetionale ale obiectelor comparate. 0 astfel de analogje este cea
dintre societatea umanA $i organism (~ lntr-un caz ~ in celalalt
existli un centru conduclitor, subsisteme care indeplioesc an.wnite
functii ~i care sunt organizate ierarhic. Pc accastli baz3, putem
conchide ca societatea are mijloace de adaptare la mediu, intruc;it$i
organismulare asemcnea mijloace).
c. Analogia pe bazi de relatii cauzale are douli forme:
1. de la efecte asemllnltoare la cauze asemiinitoare (ex.
trecerea, in medicina, de la simptome asemanatoare la cauze

./ Aulogla N

1lar

./ Analogla morfo.
funqionall
./ Analogia pe bazi de

relatfi cauzale

asemanatoare );

2. de la cauze asemiiniltoare la efecte asemiinitoare (ex.

daca cauzele miscarilor sociale sunt asemanatoare ne putem
astepta la acelcasi efecte in plan economic, social etc.)

3.6.3 ER.ORI LOGICE

.. "lol'Ol..-ul frc.'buw 50Cnl1/ printre

lucrorilt:.ne_H1o,'11rt:.virtutea in~ii

iN

CONSTRUCflA
ARGUMENTELOR PRIN ANALOGIE*

pnntre cete wgure.

Erorilc logice rn constructia argumentului prin analogie apar atunci

cand nu sunt respectate regulile de constructie, adica:
1. in stabilirea concluziei un rot important ii au deosebirile diotre
obiectele comparate, deosebirile sunt mai numeroase decat asemanarile $i
concluzia nu este modestli sub aspectul celor sustinute, genereaza eroarea
logica numita analogle slabi.

TACITUS (SS-120)
istaru: $1 um politic romun

./ Generaliz.are priplti
2. aria obiectelor comparate este mica sau cazurile considerate
nu sunt rcprezentative pentru fenomenul studiat, astfel inct premisele
nu pot constitui un temei necesar ~i suficient peotru deducerea
concluziei.
I

'

',

3.6.4 ROLUL ANALOGIEI

_..:.,

'

'

. -

-,

...

....

fN ARGUMENT ARE*

Adesea suntem pusi in situatia de a face analogii intre evenimente,

persoane, situatii, societati etc., astfel analogia poate tmbraca diferite foone
in functie de domeniul sau de destinatia care i se confera. Ea devine un
mijloc absolut nccesar in argumentare, dar $i in cunoastere ~i 'in actul
decizional. Deciziile luate pe baza analogiei pot fi pline de riscuri, deoarece
situatiile nu sunt identice, ci doar asemanatoare, astfel incat rezultatul
deciziei estc doar probabil. Analogiile au uo rol important in cunoasterea
~tiintificli 1ntrucat ofera ipoteze, teoreme, legi $i principii care urmea.zli sA
fie, apoi, verificate.

S9

Obs: Logiciaaul romin, Pre

Botezotu (1911-1981), considerll
ell aoatogja nu pare sl se
tncadrne nici in dedutfie ti Did
in iJlduqlo, clci se poate obscrva
cl analogia arc ~i
suueturl cu
silogismul, iar in analogie, ca $i in
induclic, nu dispunem de o logic!
riguroasl, ci doar putcm s1
aproximAm drumul pe care trebuie
sl-1 urtnC2iC glndiica pentru
ajunge la adevllr. Uneori ajunilem
ta adevir printr-o intuitie cxtrem de
simpll, alteori sunt necesare multe
demersuri de clutarc.

,.'

'f

.. .
f

TUiaMO*Ut;
./

Leab--

./

Proprietlfile
argmnentelor
inductive

.,/

lnduqie completi

.,/

Inductif incompleti

haltds BACO'< (1561-1626)

Canceler Q/ Angbe1 si filo.~of..n:rie
Escuri de nlOrall $1 polihcA. No\11m

Organum

(16W) 1 c.'1f.idmi cci

apc/11/ la uutoritate impiedica
progresul lltrnTei ... -on.ud-t:r,indcs
hgica de can: di.<pu'lea (log/ca
fannald, "61~ticd,1 "" est

fo/011/oon pentru daroperirile

fliut.fifice .. ~ide oceea l-'a fonntt.la

pr111C"1p1Ue loglCii i"'*Klott.

C<NUide.ra

logica f(lurfa F1t1nhu11t/4ni coreae a

1nlel~tlulvi qr ron.stltu1ndo fliinfd
ma1 ohsrruc14 tkcUt once a/1(1 ~tiur{.6,

ohht:Ju.l ei ate ilutru1M1Jtul celorlaltt

1111n/B Ii eD U1Uleazd condifii/e
tuturor celorlalte 1trln1e

Obs: lndu<tl completl are

nloare de tuno.A$kre redusl,
deoarece, dq~ concluzia, tn raport
ee ficcarc pmnisll din care a fost
obfinulll este mai gencrali, ea nu
face declt s4 exprimc, intr-o form!
concisl ceca ce premisele au re<lal
anterior. Ea produce din premise
adcvtrate
numai
concluzii
adcvlrate. In malcmaticli, inductia
complclJ este utilizata atunci cind
cazul general nu pcere
6
dcmoostral dintr-e dati, ci eebuie
descomptJ$ tn clteva spccii (ex.

pentru a detcnninaaria triunghiului,

acesla trcbuic dcscompusi tn 3

specii: triunghiul ascu1itunghic,
dreptunghie $i obtuzunghie ,; dacl
leoreroa este adcvlrad pcntru
ficc:arc specie, atunci ea va 6
a~l
,i pentru cam! gcncral).

3.6.5 TIPURI DE ARGUMENT ARE INDUCTIV A

Frands Bacon (1561-1626) este oonsiderat a f tntemeietorul
loglcli inductive moderne.
Logica lnductivli se ocupli cu studiul raponamentelor de la particular la
general, adica se ocupii cu studiul argumcntelor bazaie pe generali.7.are. Asa cum
s-a vlizut anterior, intr-un argument inductiv concluzia spune mai mutt (este mai
generaU!) deciit prcmisele din care a fost obtinutll

Din acest exemplu, pot fi observate proprletifile argumentelor

Inductive ~i anume:
1. Caracterul ampllficator a.I concluziei tn raport cu premlsele
din care a Cost obfinutli (in timp ce fiecare premisa vorbeste despre un
anumit mamifer care are proprietatea de a fi omnivor, concluzia este mai
generals decat fiecare dintrc premisele din care a fost obtinutll, afumand cii
toate mamiferele sunt omnivore).
2. CaracteruJ probabil al coocluziei in raport cu premlsele din
care a Cost obJinuti (chiar dacll premisele sunt adevarate nu putem fi siguri
de adevllrul concluziei, adicii premisele nu constituie un temei suficient
pentru ooncluzie, concluzia ramanand, totusi, probabila),
Principalele tipuri de argumente inductive sunt: inducfia completi,
inducfia lncompletl (amplificatoare), ioducfia prio simplA enumerare fl
inducfia ftiinlificl.
Inducfia completli este, in fond, o argumentare deductiva care
presupune ell:
1. Exist! o ctasa de obiecte al ciirei numar de elemente nu este
mare (clasa finita);
2. Fiecare obiect I element al clasei poate sa fie examinat
(individual);
3. Fiecare obiect I clement al clasei are o anumitll proprietate;
4. Se- conchide cii lntrcaga clasli de obiecte are respectiva
proprietate.

~e~~~5-f;fi!iii~9~!:!!.,
w,.11e.-.:J@];lli:J:
.

,. (11}!!8~~ ~

...--,, ... ,..I";-.a

-ti
r '
T.--r
de-.,
.....

'I 'S

wipe.

1 -

(pltliomtl' ..

.....

llll'pill .....

ea

ic:t
t

a,_.p

a,I'

r , tc a -...-.i:,s a,, a4fl a,

., ..,..

(dtO,)ajli\llrl

lnducfia incompleti (ampliflcatoare) este fundamental deosebitli

de inductia completa, deoarece se trece de la un numllr finit de cazuri la un

numlir infinit de cazuri (sau chiar daca clasa de obiecte este finiUi, numarul
de elemente este prea mare pentru a putea fi cercetatli clement cu element ca
1n cazul inductiei complete). Acesta este motivul pentru care se numeste ~i
"inductie amplificatoare sau incompleta", deoarece presupunem ell numllrul
elementelor dintr-o clasa de obiecte dep~e~te posibilitatile noastre de
cercetare, vom examina un numlir fiillt de cazuri $i vom conchide ell intreaga
clasa are proprietatca P, argumentul avand urmatoarea schema de inferen\ll:
Obs: Aceastl scheml de infettnll
con:spunde primului exemptu de
argument nedeductiv, uncle s-a
ajuns
la
oooeluria
..Teare
mamiferclc sunt omnivore",

lnduetia incompletli este o modalitate de rationament ipotetic, deoarece,

d~i, premisele sunt adevlirate, concluzia rarnane totusi probabila, motiv pentru
care poate fi numitli ipote7A. Treeerea de la un numllr determinat de cazuri la
toate cazurile ,,amplifiell" concluzia care rimne probabila, deoarece induc\ia
incompletll respectli principiul identitlipi, non-contradictiei ~ tertului exclus,
tnsA ea nu poate satisface in intregime principiul ratiunii suficiente (prin aria lor
de cuprindere limi~ premisele, ~i adevarate, nu pot constitui un temei
suficient pentru concluzie ). Un rol important ii au condipile care m!resc
probabilitatea concluziei. Astfel, simpla enumerare a unui numllr mic de cazuri
nu este suficienta pentru a descoperi conexiuoile existente, trebuie ca numllrul
cazurilor studiate sli fie cit mai mare, caznrile nu trebuie selectate la mtiimplare,
ci trebuie alese eazuri semnifieative pentru fenomenul studiat. (J.E. Creighton)
lnducf.ia prln simplli enumerare estc cea -mai simplil fonnli de
inductie. Ea se bazeaza pe simpla treccre in revista a unui numllr cit mai
mare de cazuri din care nici unul nu contrazice rezultatul spre care tindem.
lnductia prin simpla enumcrare are urmatoarca scbemll de inferenta:

Ioducpa prio simplii eoumerare este numitll $i ,,induqie populari",

atunci cind se des~
la nivelul cunoa,terii comune, tnsA ea se poate
desfasura $i la nivelul cunoa~erii Jtiiotifice. in primul caz, ea se bazeazll pe
simpla repetare a unor constatllri $i pe absenta oricllrui oonrra-exemptu, Ea nu
urmareste dcscoperirea legaturilor cauzale si, de acoea, gradul de probabilitate al
concluziei cste foarte redus pentru ell existli situatii cand din premise adevlirate
sc obtin concluzii false. Uneori intillnim astfel de argumente: ,,La ora I 0,00 vid
strada plinll de elevi, asa ell elcvii chiulesc de la scoala" sau ,,N-am to!Alnit tncll
un om care sli fie sincer cu dusmanii Jui, asa ell top oamenii sunt preflicup
(mincinosi) cu dusmanii lor", Eroarea care apare aici se numeste ,,generalizare
pripiti" $i este cea mai dispandi~ insli poate sli se produca $i eroarea numitli
61

I. ~
cum s-a vlzut,
concluzia indue[iei incomplete este
probabilA
Ji
are
careerer
Obs:

amplificator,
ea
indcplinind
oondi~ile
fundamenl21e
ale
induqiei si, prin acesta, rcvcnindu-i
un rot important 'in cunoastere 'i in
practica argumentlrii, oricntind
demersurile glndirii d~ la particular

la general.
2. In toate formele de induqie
incompletl se realizeail trecerea de

la unele cazuri cercetatc la toatc

cazurile existente,

TERMENI ClmlE:

"' lllductie prtn limpll

enumerare

"

Cunoa~ere comunl

./ lnduqle ftlintfflci
./ Observatie
./ Experiment ftilnfific

Charin Saackn Pf:IRCE

(1839-1914)

tnutor curentul de
gQnJ;r, cunotcut .rub nume/~ de
pragmatism. constdera ca metoda
f"tlo.'iof care a

)t11nfiftcdc-umtJ din I) detvoltorea

J...

l/>ntf'Ze. rare

explK-cJ proNcmt'le:

])

derivareo de corun:lnft' din oceste

ipote:. (d.. fuc(i); J) contirmarea 'l>U
respingerca ucestor con."it:cin/e si.

prin ucc1.ula. $i a ipotezelor pr1n

cxptrun1a (1ncluc/it).

"tratarea simplei succesluni drept o relatle cauzalli" (ex. prejudecatilelegate

de cifra 13, de intAlnireacu o pisica neagra etc.),
Inductia $tllnpfici este o inductie bazata pe reguli bine
determinate, pe utilizarea observatiei riguros organizate, a experimentului
stiintific ~i a unor metode Speciale de cercetare inductivli (nwnite $i metode
cauzale). Ea tinde sli stabileasca cli ceea ce se repeta la fel intr-un numar mai
mic sau mai mare de cazuri este in acelasi timp $i necesar.
Observatia este un procedeu utilizat In cunoasterea $riinfificl\ ce
consta in contemplarea metodica si intentionala (lntr-un anumit seop) a unui
obiect sau a unui proces,
Vom distinge intre observatla intampllitoare ,; cea 'tiintlficl (pc
care am defioit-o mai sus). Observafia poate fi simpli (rcalizatll.cu ajutorul
organelor de simt) sau complexl (realizatll. cu ajutorul unor aparate care
prelungesc performantele organclor noastre de simt fi care sunt utilizate
pentru inregistrarea fi masurarea datelor). Fiecare etapa a observatiei trebuie
sli se incheie cu inregistrarea fi clasificarea datelor obtinure.
in cunoasterea ~tiio\ificA, observatia se imbioA cu experimentul
'ttin~c care consta in provocarea deliberatli a unor proccsc direct legate de
fenomcnul studiat. Existll.situatii in care folosirea experimcntului in sens
strict nu este posibila (ex. feoomenele cosmice nu pot fi provocate, ci eel
mult simulate, modela.te).
Dae! ne intereseazli eficienta cxperimentului in cunoasterea
ftiinpticli, acesta trebuie sl! satisfacli urmlitoarele conditii:
I. Se alege un grup (esantion) reprezentativpentru feoomenul studiat ~i
se Unpart:c in douli grupuri egale a $i b, unul dintre grupuri fiind grup de control;
2. Cele doua grupuri se formeazli inainte de debutul experimeotului
independent de orice prejudecati referitoare la ele;
3. Mijloacele utilizate vor fi adecvate scopului urmarit Ji tnsusirilor
celor doua grupuri;
.;
4. Desfasurarea experimentului va fi l1fTllliritli pas cu pas,
Inregistrandu-se toate datele, acestea fiind clasificate fi analizate pentru
eventualele corectari in desfasurarea ulterioarli a experimentului;
5. Durata cxperimentului trebuie sli fie convenabila $i adecvatll.
scopului urmarit;

6. Pcntru a fi concludent, experimentul trebuie sa fie realizat simultao

sau succesiv mai multor perechi de clase constituite dupli criterii diferite.
Yo cazul inductiei stiintiflce, plecandu-se de la premise adevlirate se
obtine o concluzie cu un grad mare de probabilitate datorita utilizlirii
metodelor de cercetare inductivA care sunt fundamentate ele insele pe
observatie ~i pe experiment .intifi~.

3.6.6 METODE DE CERCETARE INDUCTIVA*

./ Conditil
pentru
sistematizarea
faptelor

S-a putut observa cli cea mai importanta problem! in lcgAtura cu

argumentarea inductivl! se referll la gradul de probabilitate al cencluziei,
aceasta reprezentand un spor de cunoastere in raport cu situatia precizata prin
premise. Caracterul amplificator al rationamentelor inductive pune insA, de
asemenea, probleme legate de forma logica Ganditorul care a incercat pentru
prima datll. sli sistemati.zeze metode.le inductive fiind Francis Bacon in
Iucrarea sa Novum Organonum, indreptatll.impotriva Organon-ului aristotelic.
Acesta a arlitat ell cercetarea ~tiintificli trebuie sli inceapli cu colectarea
faptelor, gruparea aocstora $i cu inducerea concluziei. Sistematizarea
(gruparea) faptelor presupune dupli Bacon intocmirea a trei tabelc: tabula
presenlilll (consemnarea cazurilor cand proprietatea cliutatli este prezentll.),
tabula absenliae (cazuri asemlinatoare cu primele, dar din care proprietatea
cilutatli estc absentll.)~i tabula graduum (cazurile in care proprietatea cliutati
prcziotll.grade difcrite de intensitate).
Pornind de la cercetlirile lui Francis Bacon, John Stuart Mill va
concepe patru metode expcrimentale, incercnd sli transpunA inducfia in

62

figuri logice aseml\natoare figurilor silogistice, Metodele de cercetare

lnductivA reprezintli astfel tehnici de argumentare care incearcli sli punli in
evidenJ8 cauza unui fenomen (concluzia spre care rind este de genul: ,,X este
probabil cauza lui a").
Metoda ceneordantel
Consta in compararea situatiilor in care este prezent un anumit
fenomen a, din compararea cazurilor V, X, Y, Z etc. ce preced sau tnsotesc
fenomenul dovedindu-se cA o singura imprcjurare, sprc exemplu X, apare in
mod constant. De aici se conchide ell X este probabil cauza lui a.
'."\,~,~, :.~
~~:.:: ,.

,. ...

.. .

airr 5 C li;

./ Metoda coocordanftl

Metoda diferentei .

.I

$'cl

a , .....
=~::::ntr~..i~lit~
.1-~~~~~~~J~mliUID.w
~

.. ,.lat

I .I 9
__

diforile ..

...._

Pr ; -

Ol!llMilt

Metoda diferenfel
Constll in compararea a douA situai, astfel tnciit dacll se constatli ell in
prima siruape fenomcnul a presupuoe "Unprejwiirile V, X. Y, Z, iar in a doua
situatie, in 1rnprejurarile V, Y, Z fenomenul a nu mai apare, se conchide ell
probabil X este cauzp lui a.

......... _. .....,.__

Dlol
......

clad

ami-.

r '
......

.....
..

Obs:

Firt

transformarea
certhudine,

sl

tie

vorl>a ck
intr--0
diferen\ei

coeclaziei

metoda

conduce bl un gn4 de probabilitate

al coecluziel ma.i mare .

ilr ..a c:lnd ma -

Iii ............
" I I IWI&'"

... _ .. cl ....

IO

Metoda reziduurilor
Estc utilli atunci cftnd fenomenul studiat face parte dintr-o refea cauzala,

- -

din care majoritatea eorelatiilor cauzale sunt cunoscute, exceptand Will singurA,
asa incat se trage concluzia ell acea corelatie cau:zalli este probabil sli se realiz.eze.

z........
Vf!lllllll.llll

.,,,.

re11e-w

llmlirMmlllldlll ti

_...cl_. -

liplll-rlolicl*lal .. la>t! lit

........., _..

,,_.

'i:ji;';i;"'.!j;-if;;jdjii'-'111.tiict lllomlce, ca ....,.._

. .-.... u el
wa
..., .. -. .. ..,. ,
I Ir

c cl

cucm1c1&ri 111..,...

......

...

JllOOW

I'

Ip

,.

; -
....

teridlci.q.l..,..._
aw
, ,, mwl cl ..... di

...... -

dill -

""*''

I liimil

Ill -

.......

._ (I')

docll .....

I' 'Ii

ce

ca

Metoda variafiilor concomitente

Coootli in compararea mai rnultor situatii (JI, X, Y, Z) in care apare
fenomenul a, in Jiecare dintre aceste situai av3nd o altli iotensitate. Din compararea
acestor situatii rezult'i ell o singura imprejurare variaza in aoelasi mod cu a, iar ell
toate celelalte ~i variazil, variafia tor nu se realimi:zll in ace~i mod cu a.
I

r,r,n
v.\'.;1'2'

~,z

x---

..

..

..

..

,. ,..,o,........,__

ft

I w ii fUr

lsjt

'llCWllii ........

m1f

11

aautH.

cl

jl&wde all

....

11

I......

Iii -

."1...uJJc-te tnductive ou fost concepure

de John Stuart t(ill cu n duhld
funr (tune tvristicd $; c.i<"tf'tonstro/n.'ti
It! l)r trehtJl sU 1.Jfut' la descoptr1N!u
<JU-L't

(.it.JU fl

eft."'-'(u/ul) '"'ui Jtn11mPn

{ltit ,au lu a dt"mon~lrucJ u pr.:fln.HJ

cau.:Uf..'Slt' \'tlU nu o cau:d.

Clw

di
...UU
IDdlJIO*

w dollc1"4 i
~

Din cele precizate se poate conchidc ca metodele de cercetare

ioductivli au in vedere acclc cazuri in care generalizarea decurge din observarea
unor concordante in prezenta, absents, aparitia ~i variatia unui fenomeo cu o
imprejurare (anwnite imprejurAri). Este evident ell astfel de generalizari nu sunt
proprii doar activitJitii stiintifice, ci sunt prezente frecvent ~i in activitatea
cotidiana, permipindu-ne sli acponam in baza unor concluzii intemeiate.
63

Jobn Stu1rt MILL ( 5806l8Jl)

TERMENI

Cm:JE:

./ Metoda reziduurilor
.I

Metoda variafillor
concomitente

EVALUARE:
I.

Construtti trei exemple de inductie prin simplii

enumerare la nivelu! cunoasterit comune, ln care din
premise adevdrate sd rezulte o concluziefalsa .rau
probabila.

2 Analizafi critic valoarea unnatoarelor arguments prin

analogie, stabilind, in fiecare caz, daciJ este vorba de
un rationamentprin analogie sau este vorba despre o
analogie prin simpla ilustrare: In cazul argumentelor
prin analogie, realizatt schema de ieferen/d /i de
argumentare.
a. Alina a luat note mici la matematicl $i a fost
pcdcpsitll de plrinti. Alexandra, sora Alinei, a luat
note mici la matematicA, prin wmare $i ea va fl
pedepsitll de pArinti.
b, Cum omitorincul, caogurul 4i ariciul sunt
mamiferc care nu zboarli, rezultll eA 4i liliacul, care
este mamifer, nu zboarli.
e, Grupul de prie.teoi trebuie sA lie asemeoea
degetelor de la manA: toti pentru unu $i unul pentru
tofi.
d. Alina $i Daria sunt prietene nedcspartite. Alina a
obtinut rezultate bune la istorie, prin urmare ~
Daria o sl obi~ rezultate bunc la istorie,
e. ~a cum pestii IDU$CA din momeala din undita sau
cad in plasa (nA'lrodul) 1ntiosa de pescari, tot 3$8
boJii mU$cl momeala 4i cad in plasa intinsA de
politi$Ji.
f. lnirueAt planetele Pluto i Pllmint fac parte din
galaxia noastrA $i planeta Pilm!nt este locuit!,
inseamoA eA 4i planets Pluto este locuita,
g. Numlrul 325 ~le divizibil cu S, iar numArul 627
se aseamAnA cu numArul 325 (a doua cifra este
idenlieA 4i arniiodoua sunt fonnate din trei ci fre),
rezultll cl $i numArul 627 este divizibil cu 5.
3. Luer/indpe perechi sau pe grupe construiti argumente
nedeductive care sil aibii drept concluziepropozititle:
a. Trifoiul cu patru frunze aduce ooroc.
'
b. Alina o sl cii$tige la tragerea Joto din 49.
e, La petrecerea Alexandrei o sA ne distriim.
d, Probabil cA Andrei nu spune adevArul.
e,
data de 13 sigur iJi va merge rAu toatA ziua,
r. Top oamenii slraci sunt damici.

to

4. Fie unnatoarele argumente:

a. Aurul este bun cooduclltor de electricitate
Fierul este bun conducAtor de electricitate
Cuprul este bun conducator de electricitate
Aurul fierul si curuul suot (unele) metale
Toate metalele sunt buoe cmducAloete de electricitate
b. ZahArul se dizolvl in apa.
c. Toti oamenii sunt muritori.
d, * Dael Daria fi Alcxaodru sunt frali $i lui Alexandro ii
place fotbalu~ tnseamoiicA ~ Darici Iiplace fotbalul
e. Ploaia abundentA produce inundati].
t. 2 este numAr par
4 este numAr par

2 $i 4 sunt unele

numere prime

Toate numerele prime sunt pare

2.

Sl se precizeze valoarea de adevAr a concluziilor,

5.

Construi/i elite trei exemple de induc/k comp/eta1i de

inductie incompletd $1 analizatl, apoi, valoarea de
adeviir a concluziilor obttmae pe baza scheme/or de
infere11/ilIi de argumenlare.

6.

Fanna/i grupe de elite pallU elevi .fi concepefi

experimente prin care sd studia/i raporlurile existen/e
intre:
a. intensitatea motivatiei fi pcrfonnan~elc obfinute
tntr-o aetivitate;
b. intensitaiea aleoliei fi volun:rulinfonnaliei asimilate;
c.. motivafia pozitivA fi performan\ele obtinute intr-o
activitate;
d. existto13 uoor interesc pcntru uo aownit gen de
activitate ~ perfoonaoicle ob\inute in acea activitate.

7. Analiza/i

experimentele concepute la exerci/iul

anterior ~i ariJta(i ce metoda de cerceton lnductlv6 a
Jost u1i/iza16. Compara/i modul in care concluzia se
impune in cadrul diferitelor metode de cercetare
inductivt'1 $i incerca/i sa aprecit1fi prin care din/re
metode concluzia are un grad mai mare de
probabilitate.

8. Precizafi metoda de cerce/are inductiv6 utilizata in

unniito11rele exemple:
a. Se prcsupune ell lucrul sau privitul timp indelungat
la ecranul unui monitor provoacl o obosea!A mai
accentuatA a ochilor deciit alte activitAJi. fn acest
sens s-a decis ca un grup de persoane sA desfli$oare
mai multe activitAji. egale ca duratA temporal!,
printre care fi activitatea consideratA de ipotezll. $.a
constat de fieeare datA cA gradul de oboseall era
mai accentual in cazul lucrului la calculaior deeAt
in cazul celorlalte activitAJi.
b. Se prcsupune ca iirurile de simboluri cu sens sunt
rerinute cu mai mare U$Urin\A Ji timp mai
indelungat deciit cele lipsite de sens. S-a selectat
astfel un grup de persoane cu rezultate diferite
privind activitatea 4t0larl,
cedndu-Ji-se sA
memoreze doul $iruri de simboluri, diferenia
dintre acestea eonstilnd in faptul eA primul 4ir
continea simboluri cu sens, iar eel de-al doilea flirli
sens. Experimentul a fost repetat de trei ori pc
~iruri diferite de simboluri. De fiecare datA s-a
constat eA randarnentul memorlirii era net superior
in cazul 'irurilor de simboluri cu sens in raport cu
eel al celor flirli sens.
c.. S-a constat eA unii absolvenfi de liccu i$i identifi.eA
mai bine studiile universitarc potrivite cu
aptitudinile ~ intercsele proprii in raport cu alp
eolegi, ceea ce se reflectA in rczultatele obtinute
de-a lungul acestor studii fi dupa aceea in profesia
practicatli. Studierea imprejurArilor premergltoare
absolvirii studiilor licealc, a pcrmis sA se pun! in
eviden\l! cl factorul decisiv este constituit de
orientarea 4t0larl $i profesionala realizatA de-a
lungul aoilor de liceu.
9. Selec/ionlind douii echipe a parru elevi, realiza/l o
dezbalere prin care sa apdra/i fie o pozifie pro,fie una
contra utllitil/ii metodelor de cerceton lnductiviJ in
cu1JOa$/ere.

Se eere:

I. SA se determine despre ce tip de argument este

vorba pentru fiecare caz in parte.

64

.............

4.1 Ev ALUAREA

ARGUMENTELOR.

SOFISME SI PARALOGIS1\1E
4.1.l EVALUAREA ARGUMENTELOR

TDMl:NICW.:

Asa cum w subliniat in capitolele precedente, se poate sustine ci

argumentarea ~ argumentele sunt omnipn:zeote in existenta noastrA. Aoeasti
prexenJ3 poate imbraca tns3 diferite fonne, ~meat oertificareaintr-un sens pozitiv
sau in unul negativa argumentelorpe care le coostruim, fie c! este vorba de viata de
zi cu zi, fie c! este vorba de domeniul ~tiintific, poate reprezenta o probleml. in
acest sens, logica generala presupune, in dezvoltarea sa, dememJri menite sll ne
permilli obtioerea certitudinii evaluArilor pe care le faoem argwnentelor.
Desigur, modalitijile de evaluare - dupa cwn !HI putut observa - sunt
diferite de la un tip de argumente la altul, depinzilnd in primul rand de tehnica de
argumentare. 0 incercare de sistematizare (la nivel general) a tehnicilor de
argwnentare, a modalitlltilor de evaluare i a concluziilor evalui!ri.i s-ar prezenta
astfel:
,.....

ma

11 I '

.. ,

ho
..

c :I

7.

'I
di I

~tare

./ Modalitltl de
argument.re
./ Aprederea
corectitudinii logice
FE 7 S'P ..

cc 2 '

Pl' qu i.e... ,
I'

........
I

./ Telmldde

Dgr

viabile

propozilioaale,
opec.... i

pnipozillonali

lijdiiCJli ~
btduqie iltCOllll1let4

...

""""1le ,,,.,

""""

65

: reguli

....,,,6 11e-..-----e

-...
tart

TERMENI

Evaluarea argumentelor poate conduce la punerea in evidcotll a

Cm:IE:

corectitudinii Jogice, dar, de asemenea, poate infuma aceastA pretentie, lo acest

caz fiind vorba de erori. Acestea, In fUJJClie de cauza care le provoacll se Impart
in erori formale - atunci cdnd eroarea se produce datoriJ(i nerespeadrtt
regulilor de validitate ale irferentelor deductive- ~i erori materiale atunci cdnd eroarea apare datorita a/tor cauze, In primul rand erori de

./ Erorl fonnale
./ Erori materiale

continut,

- ...:__

I I

I Iha

Inventarierea In primul rand a erorilor formale, tratale In cadrul

capitolelor referitoare la tipurile de argumente, pennite punerea In evidenJll
a urmatoare situapi:

Probleme de verificare a validitatii pun ~i unele dintre

componentele argumentllrii precum operafille de definlre ~i claslflcare:

-~.-- ...............

....

...........

'M

........ Ila 'g e

. {;;

eli I

'z

~'tr

4.1.2 SOFISME ~JPARALOGlSME

,/ Soflsme
./ Paralogisme

Erorile In argumentare SIDlt des inlfilnite. Aceste erori pot Ii comise cu

voie sau ~ voie. Atunci c&id eroarea se comite inten!iooat se comite uo
solisrn, iar c&id eroa.rea este comisa ~ intentie se produce un paralogism .
Anmci, daci! pe llinga conditia forrnala, siguranta adevarului unei concluzii mai

66

'
presupune ~i o conditie materials, se poate suspne cli pe liinga erorile formale
(sofisme sau paralogisme fonnale) existli i erori materiale, numite sofisme
materiale (respectivparalogisme materiale).
Sofismelemuterialesunt erorileloglcecare respectd,din punct de
vedereformal,regulilde validitate ale argumentelor,dar confin anumite
erori de con(inut, legate de sensul $i semnijica(ia premise/or #
componenteloracestora.
in general (~ s! fie vorba de o clasificare in sensul propriu al
reanenului),sofismele materialesunt grupate in cinci clase:
1. sofismele de limbaj (ale ambiguitatii): sunt determinate de
folosireagrqit4 a termenilor, principalele tipuri ce pot fi puse
in evident! fiiod:
a. echivocafia: se datoreazii folosirii intr-un mod ambiguu a unui
termen care indeplineyteofanc/ie importantiiintr-un argument.

Sd '" -

v.

tU J "':

./

Son.-

' rhlr

.,/

Softsme de llmbaj:
echlvocatfa,
amfibolia, accentul,
dlviziunea p

comporipa

11t tM 1511'.

tn

b. amjibolia: apare atunci cdnd o expresie sou o propozitie

dintr-un argument este ambiguii din punct de vedere
sintactic.

c. accentut: se produce datorita sublinierii improprii a unui

cuvdnt sou expresii dintr-un argument.

CARNEADE din Cirene

(214 129iCbr)
Fitosofgrec, fondatoru/ ,\'on a-udcni1i

d. diviziunea: apare atunci cdnd un termen este folosit in mod

colectiv tn premisa argumentului respectiv, In timp ce In
concluzie este folosit in mod distributiv.

e,

~====

plutunue, /JToou>lor- al .f(_t'plrct<tmu/u1

lnstaureaza .. prohotulumul "('<lfrJ\it
carura in(elt-ptri/ nu "" (IP('/tUQ

ode drata

niL'I o 41//rnHJ(te,

nt't>'ott ~J '"'frone:c.

dar fiind

ve- \.<a calau;1 in

procuca dupJ 4J<e/.: fk>l"rtW cute par (O

/it!""'' prohahtle Je1U1 altt'lt" Au 11
lcisut nici u ,(cnerc

compozj/ia: inversulso.fismului divizi1mii, apare atunci ctind In

premise un termen estefolos it dtstributiv; iar in concluzie colectiv.

2. sofismele circularitifii (argumentcle circulare): sunt

determinate de presupunerea a ceea ce urmeazli a fl
argumentat,cunoscand urmatoarele forme:
a. argumentul circular (petitio principiiy: se produce atunci
cdnd se argumenteazd cii o propozitie este adevaratii pentru
cii este adevaratil

67

,/

Soflsmele
drcularitltil:
argumeotuJ circular

b, expresiile circular: presupun

demonstrat a Jost deja demonstrat.

ca

ceea ce este de

~ So

rle
cirnlutdtl:
expresllle dmdare,

c. tntrebere complexa: apare atunci cdnd este pusd o

intrebare care presupune riispunsul la
care nu aJost pusd.

intrebarea compleU.
afinnarea repetatl

neintemeiate:
bifurcaa, falsa
dileml, inconsistent

a/tii tntrebare, dar

.................

Sofismele supozifiei

<>

'6eollf'

11,

d, aflrmarea repetata: se produce atunci cdnd cineva incearcii

sd impuna o idee prin repetarea ei.

c:il----. . .,

C.Watn__

._ ,..,..,,_,,,,..,_,,.,.

_ _.111,.,J*+aft

ft,.,, .........
=...... /!/fl"'* _,
IMll"""
_,.,
....,.
__
.,
,_..
tl4t _,. ;....
..........,
...

St.Y.nd ck '"rljil<Jri' '-fin1Ql&1rcidin

uc of XV-lea.
Argumnrl retanv la ignoranJ.,i .. \'u
exista l-rlijitoare.pentru cii nimeni nu
a J,n,.t!dil cJ c1 ra."
Obs: Una din cele mai celebrc
dilemc este ces a califului Omar I
(634 - 644) care, ajuns in fata
bibtioleeii din Alexandria, ar fi
realizat urmlltorul raponament:
,.Daci ICCSte cilrfi conJin aee"'i
doctrinl cu cea din Coran, atunci
ele sunt de prises; <lac! aceste cliti
conpn altl doctrin.\ dccit cca din
Coran. atuoci cle sunt plcltoase ~i
dAunAtoarc. Or ele eontin ac"'i
doctrinl ca in C!>ran sau eontin o
doctrinl diferitl de Coran. Prin
urmare, ele sunt de prises sau sunt
plcltoase
sau dAunltoarc. Prin
urmare, ele trebuic distruse ."
Argumcntul este valid, dar nu ofonl
un temei suficient pcntru sustffierea
concluzic~ bazindu-se pc o
supozi\ie falsl.

TERMENICllEIE:

.11
.-

Soflsmele de

relevanfi:

arpmmtllln od

lwminnn,

111

"""' -

p, -

1'1ir.

--

3. sofismele supozifiei oeintemeiate: sunt argumeotele care se

bazea;.4pe supoiifiifalse, cunoscand urmatoarele forme:
bifurcafia: apare atunci cdnd se presupune ca sunt posibtle
door doud solutii cdnd, de fapt, existd mai mull de doua

_,.,,

soluttt postbtle.

b, falsadilema: sunt datorate unei bifurcaui, intemeindu-se pe

supozitii false.

,-a

art,."'
,,_.

e,

1111 ....,,.,

-i:

"" al

lot 1111 "',,_,."'

.. ,.

oe .. .,,..._

"'AWt!ltllirl...-------

Ori al ....,,

inconsistenta: se produce fn baza unor premise

inconsistente, din acestea putfind Ji derivata orice concluzie.
tllCflll ,. vol
:=..==mi..mi-...111.llllO-

actlllil 1111 -

4. soflsmele de relevaofi (oumite i ignoratio elenchi = igoorarca

a ceca ce se cere sli fie stabilit sau respins drept concluzie): se
produc atuoci clind premisele, dqi sunt adevlirate, nu sunt
relevante pentru stabilixea concluziei.
a. argumentum ad hominem (argumentul relativ la persoanli):
se produce atunci cand se atacii persoana care susJine un
argument /i nu se examineazii critic argumentul fnsufi.

--

b. argumentum ad ignorantiam (argumentul relativ la

igooran\li): se produce atunci cand se considera ca o
propoziJie este adevdrata pentru ca nimeni nu a dovedit ca
este falsd sou ca o propozifie estefalsa pentru ca nimeni nu
a dovedit ca este adevarata.

argwnennun od

ignorantiom,
argumentum ad
verecundiam

c. argumentum

lllQdestie):

ad verecundiam (argumentul relativ la

IJ'llliillfiiiiili .. ifilliiiilliijjni lo
68

I ; iliiu 1

1 ....,

d, argumentum ad populum (argumentul relativ la popor): se

produce atunci cond o concluzie este tntemeiatd prin apelul
la opiniile multimii.

e, argumentum ad misericordiam (argumentul relativ la

mila): constd tn lnlocuirea apelului la temeiuri, dovezi.
probe oblective cu apelul la mi/a pe care ar trebui sii
resimtim fafii de eel tnfavoarea cdruia se argumenteazd.

..,ewe
,/

~Sill d ..
rtlewa1I;

populrun.

tugrunentJun ""

tnisoicordiam,
"'1flltnentum ad
baculum

f. argumentum ad baculum (argumentul relativ la baston):

atunci cand se lncearci intemeierea unei concluzii prin
apetul la fort! sau la teama generatli de amenintarea cu

folosirea fortei.

o."1

--

5. soflsmele

dovezllor

lnsuflciente: se produc atunci cand

. premisele sun/ relevante in raport cu concluzia. dar nu sum

suficiente, cele mai intalnite forme fiind:

a. soflsmtd genera(iziirii pripite: se produce atunci cand se

generalizeaza asupra unei close de obiecte pe baza unor
exemple , care sun/ fie insuficiente (sofismul exemplelor
insujiciente), fie nereprezentative (so)1Smulexemplelor
nereprezemative).

...........

b. cauz.afalsiJ,cu. urmatoarele forrne:

posthoc ergo propter hoc (dupli aceasta, deci, din cauza
aceasta): se produce atunci cand se argumenteazdca A
este cauza lui B, deoareceA apare fnaintea lui B.

Leaur untin(ei int,.un

JH'OC6. PaginiJ miniatd din

Corpus Juris Civihs

(81hlio1eco.Na{loffol6 din
Torino)

=~

efecte comune: constii in a constdera ell doua

fenomene ce decurg dintr-un al treilea sunt la rdndul
lor lntr-o rela{ie de cauzalitate.

~nli

confundarca cauzei i a eendltiel: aparitia unui efect

presupune pc lfuigli cauzli i condiui de aparitie,

sofismul constand tn considerarea unora sau a tuturor

conditiilor drept cauze.
jij'

--

Saftamle dovailor

confundarea cauzei 4l a efectului: se produce atunci cand

efcctui este confundatcu cauza, in special datorita ignorante],

69

lnsuftcieftte: sotlsmul

generalizirli pripite,
caoza falsi

4.J.3
"'

Elimlnarea erorilor
in argumentare

"'

Comtruirea unor
argumente eereete

EVALUARE:

ELIMJNAREA

ARGUMENT ARE

,.
b. A splUlc adevArul estc o insl1$ire pozitivll, deoarece
esle o calitate.
c. Dael vei oonsuma acest produs te vei bueura zi de
zi de el. Bucuria pc care ti-ova aduce conswnarca
accstui produs va fi lUl3 pcnnanenta. Cumplirl Ji te
vei bucura zi de zi I
d. Sufletul este nemuritor, deoarece nu are o naturi
material!.
e. Aceastli fiinja este o fiinll gilnditoan; dcoar= este om

Daca vci ti cuminte, atunci vei merge in excursie,

Nu esti cuminte, nu mcrgi in cxcursic.
b. Prietenul tAu este student sau salariat, iar dacll este
student, nu poate fi salariat.
e, Deoarece unii oamcni au o scnsibilitate auditivll ridicatll
~ unii oameni SWll scmibili,inseamn!i cli unii oomeoi cu
sensibilitate auditivll ridicatll SWll SC'.ISlbili
d Dacil echipa de fotbal a lieeului va c8itiga campionatuJ,
toatll lumea va Ii mulpimitll ~i Iiccul va dcverti celcbru.
Cum Iiccul nu a deveoit celebru, unnea:zA cli echipa de
foebal a Uceului nu a c8itigat campionaruI.
e. Greselile trebuie S8JIOlionate, iar tu ai ~t
exercitiul, asa Ddl trebuie sAti aceepp sanefiunea
a.

1.

'-

ldenliftca/i lipul
circularitiJ(ii:

a.

unniJtoarelor

sofume

ale

Cind ai jucat ultima data fotbal?

70

ldentifica(itlpul unniJtoorelor sofumede relevan/iJ:

a. Rc:rolvarca oferita de pcrsoana X nu arc cums! 6e

coreclll, deoarece nu avut niciodatA rezultate prca
bune la aceastll disciplini.
b. Nu poate fi o carte bunli, deoarece aulorul ei nu
unnlre$te decal sA ~tige cAt mai multi bani.
c. Deoarece s-a stabilit ca discutiile in contradictoriu
provoacA neli~ interlocutorului, tmnea7li cl nu
este bine s! discup in contradictoriu.
d. Mihai nu are de unde sli $lie cc lecJie a fost predatA
as~. dooarece nu a fost alenl la orl.
e. Pl!rnantul se invrte$te in jurul Soarelui, deoarece
~ ni s-a spus la ora de geografie.
ldenrifica(i tipu/ urmiitoorelor softsme ale dovezllor
insuficiente:
a. Deoarecc primele douil exercitii sunt exact cwn trcbuiau
fllculc, lnseamnii di a nzolval bine toate exerciliile.

b. Fapllll cl ai rcuJil s! dep!$$ti loale obstacolelc

te-a flcut curajos.
c. ~lerea
$0majului se datorcazA reducerii
nivclului de trai.
d Absen!a masivl de la vot se datoreaz3
nerepreuntativitli~ifonnatiunilorpolitice din parlament.
e. Top absolvenlii de liceu vor promova examenul de
bacala1JTCat, deoarece $i eu (.am promovat.

ldentiftcafi tipu/ unniJtoorelor erori de limboj:

a. Deoarece un absolvent de studii superioare are mai

multe sanse s4 ocupe lUl Joe de muncft decat lUl
absolvent de liceu, inseamnl cl absolvenJii de
studii superioare ocup! mai multe locuri de munca
decat absolventii de liceu.
b. Elevii spun profesorii vor fi sanc1ionap dacA nu
respecta regulamentul.
c. Nicoleta trebuie pedepsitl, deoarece a avut pojar,
iar cei cc fac rlu celor din jurul tor trebuie
pedepsiti, ori ea a flicut rau celor dinjurul sliu.
d. Ilic spune Vasile cste un sportiv de performanfA_
e. Prietenii iJi divulgll unii altora secretele.
4.

5.

ldentifica(i tipul urmiJtoorelor erori de argumentare:

a. Nu poti sustine c! nu exist! fantome, in masura in

care nimeni nu a demoostrat lucruJ accsta.
b. Cum $i de unde ai copiat la lucrare?
c. Maria i-a spus colegei sale cl ea nu este serioasA,
lucru cu care aceasta a fost de acord.
d. Dael transcrii refcratul colegului tAu, atunci iii
realizezi tema. Dae! ii copiezi de pc Internet, tot iii
realizezi tema. Transcrii referatul colegului tau sau
ii transcrii de pe Internet, iii real.izezi tema.
e, Colegii me1 de class provin din mai multe
localitlp, ~ iocAt $i colegul meu de baocl
provine din mai multe localitap.
.1.

DIN

Studierea gfutdirii $i argurnentruij corecte permite in general

recunoasterea gfutdirii sau argumcntl!rii defectuoase. in acest sens este evident
cA o cunoastere a formelorlogice $i a regulilor de raponare pennite indepartarea
erorilor comise, indiferent dacii acestea sunt formate sau materiale.
Astfel, indepArtarea erorilor fonnale se face In masura in care sunt
cunoscute conditiile de validitate ale inferentelor sau regulile de operare cu
termeni, in urma identificarii erorilor comise put!ndu-se tncerca asigurarea
respectarii tuturor conditiilor. 0 problemli mai complexa o constituie
sofismele materiale, acestea fiind mai greu de identificat. O analizli atentli a
continutufui argumentlirii $i un limbaj clar $i precis pot ajuta insli la
lndepArtarea unor astfel de erori $i la construirea unor argumente corecte.

ldentiflcafi tipul urmiJtoarelor argumeme, evoluati-te

potrivlt metodelor cunoscute si preciza/i care sunt
valide fi cart! nu:

ERORILOR

7.

Analiza/i manutJlul uti/izat la o altll discip/iniJ ,;

punefi in evlden/a exemple de argumente utilizate.
Eva/ua(i aceste argume11te. Ce concluzii pute(i trage?

8.

lde11tificafi In pre.ta scri.J6 structuri argumenl(ltive.

preclzafi tipul lor 11 evaluofl../e.

9.

Fonna/i grupe de patru elevi sou lucrafi pe perechi

pentru a identijlca fn pre.ta scrisiJerori logice /ormale
fl materiale, preciza/i tipul /or 11 fncerca(i s6
reconstrul/i de o manieriJ validll argumentele.

4.2.1 ARGUMENTARE~CONTRAARGUMENTARE
Daca demonstratiei i se opunea eombaterea, argumentarii i se opune
eontraargumentarea, ca tnsemnand respingerea argumentArii sau critica unui
argument, prin asumarea tezei opuse $i prin formularea de argumeote pentru
sustinerea ei.
'
Argumentarea este o constructie rationals formatli din propozitii
numite probe sau temeiuri (argumente) care sunt utilizate pentru
demonstrarea sau respingerea unei teze in temeiul relatiilor logice $i faptice
ce se stabilesc totre temeiuri $i tezli. Aceasta definitie include
eontraargumeotarea in argumentare.

TERMENI CHEIE:
,/

'

,/

Argumentare I
cootrurgumentare
Continutul
argumentiril

,/

Tebnici de
argumentare

,/

Finalitatea
argumentirii

z; tiiiftaiile (j)fotiele, 11'g11111e111Cle sau

premisele) care se aduc In defavoarea
tezei ti r.r..leazl
... temehlrt

tezei.

care

tczl.

Orice argumentare ~i eontraargumeotare presupun:

1.
Confinutul argumeotirii I contraargumentirii (teza $i
temeiurile);
2. TehnJcile de argumentare I contraargumentare (organizarea
propozitiilor cu ajutorul raticnamentelor);
3. Fioalitatea argument1rii I contraargumentirii (adicli organizarea
continuturilor cu ajutorul tehnicilor de argumentare) presupune eonvingerea
auditoriului sau interlocutorului cu privire la caracterul adevllrat sau fals al tezei,
A critica un argument presupune evaluarea argumenteior i a
legliturilor dintre argumente # ter.ii, astfel incat sii se stabileascii daca
argumentele constituie un temei sati!!Faciitor pentru sustinerea sa
respingerea tezei.
Argumentarea este, in esen.tA, o relatie intre douli persoane din care
una argumenteazli (ownitii locuJor) $i cealalta este persoana pcntru care se
argumenteazil (numita interlocuJor), utilizand argumcote pcntru sustinerea unei
teze. Argumentarea este necesad1 atunci cand interlocutorului ii este jndiferentii
o anumitl\ te2i sau atunci cand nu crede in adevlirul ei sau in falsita!Ca ci, in caz
oontrar argumcntarea sau cootraargurncotarea nu rnai estc nccesarl\. Pentru a
convinge pe cineva de adevl\rul, rcspcctiv de falsitatea unei teze trebuie
formulate argumente, deoarecc nimcni nu acceptl\ teze in absenta dovezilor
sau daci se subsumeazli ,,logicii sentimeotelor" $i nu regulilor de raponalitate.
Pentru a fi acceptata sau respinsa o tezll trebuic sa se realizeze evaluarea
argumeotelor
a Iegllturii lor cu teza susfinuti. Astfel, trebule sa
verifu:am daca argumentele sunt valide sau nevalide, In cazul
argumentewr deductive, daca sunt tari sau slabe, In cazu! argumentelor
nedeductiv. Argumentele utilizate trebuie sli fie adeviirate, deoarece daci un
temei este fals, atunci tntreaga argurnentare va putea sli fie respinsa, dooareoc
premisele (probele) nu eonstituie un temei suficient pentru adcvirul eoncluziei.
Peotru a respioge concluzia trebuie sli formull\m eootraargumente.

,1

71

CICl:RO

1111<1

~11.(lor\

t )m polll11,, ~ onllor f1fn..of 11 ~\ rotor

r11mun /Jn; 11 1r1/c \IJh pt lrtt e

(Cat1hnan:lc, F1ltf'U\'.C'le}, pledtJUrii/e

r;d1c.e mueule: dr retuned~; Jc au
111 ndit -a ia u" n1veri"alt prozu st
argumt ntarea latino
l

TERMENI CllEIE:
<I' Evaluarea

argumentelor
,/ VeriOcarea validititii
argumentelor

deductive
./ Verificarea
corecti.tudinii
argument.elor

nedeductive

Dael intrc propo!ri)iile

.Ma,ina a rlmas In paol de
benzinl" p ,,Angajatul a int!rzial la
servieiu"' nu ar exista o relaJle de
conditionare (dadi argumcntul nu
ar fl un temei oecesar fi suflcient
pcnlnl tczl), a1unci argumcnlarca ar
Obs:

ti ineorectl p propozitia ,,M~ina a

rlmas in panl do bcnzina" nu ar ti
adevlratul tcmei al tczei in dis<:u\ie.
Eroana in argumcntare ar fi
rezuharul neeorectitudieil logice.

Dael

aceast.3

conditie ..- cstc

rcspeetatl, dar aogajatul nu mcri!

la serviciu cu mapna persona.l:A sau

alrul a fos1 motivul pennu care a

tntArzi.at la serviciu, atunci

argumcnllrC8 este falsl, ~

nu se respecd oondi)ia adecYlrii

faptice.

Critica argumentelor este necesarli deoarece interlocutorul poate

formula intentional sau neintentionat argumente false, propozitii aparcnt
adevlrate, dar In realitate false ~. de aceca, trebuie sli dovedim ell tn
argumentare s-au strecurat argumente false sau argumente care nu constituie
un temei necesar $i suficient penlrU deducerea tezei.

tliiia.,,...
.... iij;il"..........
...,.....,,.,......
____

Obs: Contraargumcntuea se va
organiza, in mod specific, in functie

,.,~ ........

,,._ lf)liillif .......

Dd !t!Ltlt ...

de tcbnica a.rgumcntativi utilizall.

11

4.U CONSI'RUIREA UNEIPozqn

II

....,

..

ALTERNATIVE

Construirea unei pozi\ii alternative la un argument presupune

./ Comtru.lrea unel
pozitli alternative:
menflnereatezei fl
ellminarea tezei

identificarea de temeiuri pentru a sustine sau respinge teza opusa,

Construirea unei pozitii alternative tnseamnli:
1. mentfnerea tezei ~I formularea altor argumente,deoareceoele
oferite de partenerul de dialog sunt false (aparente) ~i nu sunt necesare ~i
suficientepentru deducerea tezei.

.........
Obs:

in aocst

ca2, ,_..

plstnt teza fi s-au formula! ahe

tcmeiwi care co.respund faptelor
(adcvlirului).

Pdlil'llw~,,_llq/

............

..................

.........

l'.iiiiliil n

'ivvs

r'P"

lloliflt;
11112

! I _

II

r.c1 -

Ft
i 2!0

iil
e

Z ti Ila

;fJ!lil:l!li"",..... ,. 1 c

r's'

._
5'

-I

.!~

..

.. 'a
---

2. ellminarea teul Ji formularea de argumente pentru

susfinerea unel teze dlferlti de Cell lnifialit Daca teza este falsli sau nu
decurge din premise vom formula altl tczli u1iliz8nd negatia (,,nu este
adevlrat cl ... ") sau vom formula contradictoria tezei respinse ~i, apoi, vom
construi argumentele necesare sustinerii,
72

...............
(T.......

('

1s!I)

Liil
f1u \q/.'flQlC Je lunhd latinU. car~ \-ti
pr10t.11pat dt 8 '.:nt1damnan:R)'l"'n ,,

,.

11 1111111 cs
d ...
,., ~----

lld,... .__,.,,,..-ff
1 ..._

c-.,.,-.--..,,,.,.
Po........
o.t:.J,,,,;; ono

,,. km'
uei'

,,

D.a:c.i.pt-.,-fl

rl;....... ,......
a c..,..'
,\.;

I I Js&IJ

l&Jiili

.. ..

ee111111 ..,
............

lfll

M; la atlas

I' w,.xlflc

11

, t

"
j 'r

. . . . _
'llfl

II 11

11 I ij

Skb11h1l'J,f1lor. dl:v..-11nllor p
"'1..'menttlor wfi')l/t'c' .penm: ru
fultJll f4 nu ie strecoare in lotul
ade\dr11Jr11

I 'h

........
,... I f f jllfl '.."tr r:,
lts411il I p J I 4' A' Q 31 a .. )Ct l / I
1-op
,,,.,,.,,,..
' s It!

-c

Til'*ft A

~a:~=- .........

Dci:~---....,,.. ..... , .....,' :

a.,.11' I I A IP ..
lllddr&
I'

,..

,.,.,,.

I ,..

.111',....ldlliuca '

(1'1

;J

U ,-

~.. - __ ,,,,..,.,,,
.,,,,..., '* .....
D1d:c....,_ ........ ,.
llliuJ*_.,_..,.,
1 '

..mu.ii 0
core

.....

fto lRt" f

plllMtlilect llCKI
Alteullliuali.,....11

..-

111

,.

..........

exi111

fmJe c:ele

nlllfi de COl!dilioarre

w ~

llllCt1ttie

I .....

e..-lddai~-- '' '511.

,..._, ,,.., ... ,_,a I'd

..........
1

h+C

a...., -
' -=1' ;'?

lP'fltl'##tif_,._
d ......
5

''ikP'

'lulu,_

...

,......

....

,.,

p'
,.,

ul,,,.

,, ......

4.2.3 ARGUJ\1ENTE ~ CONTRAARGUMENTE

d'r

Obs: Dael argumentarea esre o

polemicl. contraargumeotatca nu
mai pistreazl
tcza opus!.

tez1,

ci utilizeazl

1111

IN

COMUNICARE

TERMENI CllEIE:

tn conversatie, argumentarea poate tmbraca forma monologulul

(discurs in fata publicului) sau dia/Qgului (dezbatere sau polemics), caz tn
care eel care argumenteaza tsi modifica argumentarea in funcpe de reactiile
partenerilor de dialog. tn cazul monologului sau discursului public trebuie
ca vorbind in fata unui public sa comunici lucruri valoroase, interesante, tntr-o

73

../ Monolog
../ Dialog

form! accesibiM ~i dupll o logica usor de urmarit, Trebuie avut in vedere ecoul
pe care cele comunicate ti trezeste tn mintea sau inima celor care te ascuJIJi,

TIRMENICIRII:
./ Dezbateru
./ Eseul

./ Mass-media

Gottlob FllGE

(1848- 192>1

/J.:t-a "'1_fu1t.4.mkma/.J afost "'ecJ

((i

moJemal1cilt! ui11J o rumllrii u logu ,,

tn acrst sens int. eruind CT>lt'l.tnurea

W,.,,l tJ{'lTal !OJ:l<.'O-ftt.Lllt'MOU1.: Je
precrne ma/tm1111cd < rr,,ti'ir1/, s.z'
i11 <.1c.e\l <w:.'l'J.\ju1. ilm t:I '"t,;;,,,ntt:li:
log1t It mndt'TfJtt

trebuie sa raspunzi la eventualele nelamuriri citite pe fata celor care asculta

tn cazul dialogului, fondul comun de cunostinte determinli ca discutia
sa nu fie a!At de riguroasa, de ~tiinpfica, de cele mai multe ori discursul
adresandu-se inimii ~i nu ratiunii, fiind construite rationamente simple.
Pentru tntemeierea tezei sunt utilizate temeiuri care sunt verificate prin
formularea de tntrebari suplimentare de catre interlocutor .
A dezbate tnseamna a discuta o problems in general fu mod public ~i
uneori in contradictoriu (polemica). Daca in cazul dezbaterii se plistreazli
teza, dar se aduc alte argumente pentru a o sustine sau pentru a o respinge,
in eazul polemicii este formulatii teza opusli i se formuleaza argumente in
sprijinul acesteia din urma,
Eseul este un studiu de proportii variabile in care autorul trateaza in
maniera originala, dar nu exhaustiva, diferite probleme filosofice, morale,
stiintifice, literare etc. Tn funcpe de domeniul din care este selectat subiectul
ce va fi tratat, eseul imbraci! particularitati specifice. Vom aminti numai
caracterislicile structurale ce trebuie respectate in cazul tuturor eseurilor:
1. lntroducerea trebuie sa cuprinda: caracterizarea generala a
problemei abordate i a importantei acesteia, precum si schita dezvoltlirii
ulterioare a eseului (teza ce va fi suspnuta $i diviziunile mari ale eseului),
Teza nu va fi tnlocuita pe parcursul eseului cu alta
2. Cuprinsul sau tratarea propriu-zlsa a temei va cuprinde analiza
temei i a solutiilor ce se impun, efectuarea unui demers critic asupra
pozitiilor existente care sa cuprinda reflectii personale, noi interogatii asupra
problemei. Argumentele ce sunt aduse tn favoarea tezei trebuie sa fie
adevarate, respingerea altor teze trebuic s4 se realizeze argumental
3. Concluzia sau incbeierea trebuie sa reanalizeze problema inipalli
to conrextul noilor interogatii formulate pe parcursul eseului $i dacll nu este
eseu stiinriflc solutia gAsitli nu va fi tnchisa, lllsllnd posibilitatea unor
abordari ulterioare. Concluzia nu va de~i douli fraze.
Prin mass-media inlelegem ansamblul mijloacelor audio-vizuale de
informare a maselor, comunicarea fiind realizatll de televiziune, radio, presa etc.
Nu vom insista asupra regulilor tehnice de redactare, a informatiilor, pentru
audio-vizual, ci vom preciza ell pentru sporirea audientei se practicli intruziunea
in viata privalll.,se dezvl!luie fapte jenante apartinand trecutului sau prezentului,
sunt prezentate date despre sanlitatea unor persoane, numele $i imaginea
delicventului minor, victimele unor catastrofe sau ale unui viol care reprezintll
nenorociri personale suficient de dureroase pentru a mai ti accentuate prin
fonnularea de tntrebari $i prin difuzarea lor publica Trebuie remarcat faptul ca
$Urea radiofonicli se deosebeste de stirea scrisa Astfel, frazele trebuie sli fie
scurte, clare cu termeni cunoscup (denumirile diferitelor instituJii nu se
prescurteaza) pentru a putea fi repnute de ascultlltor. Stirea radiofonica nu are
titlu, iar atunci cand cste utilizata expresia "vli prezentllm titlurile", acest I ucru
tnseamna ell se realizem o prezentare pe scurt a faptelor. In presa scri5a nu se
respectll intotdeauna cerin\ele argumentllrii corecte- Astfel, pot Ii formulate false
teze, iar argumentele formulate pentru susfinerea lor sli fie false, insa presa
scrisA, prin dreptul la replica, ofera posibilitatea contraargumentArii.
Uneori $tirile fumizate de rn3SS-media t~lilmlicesc datele, sunt
neclare, incomplete, incitli la violentll $i la discriminare, urmlirind
manipularea publicului $i nu informarea lui. De aceea, se recomandl!
analizarea c.riticli a informapilor.

EVALUARE:
1. Monitortzatt limp de o sliptlimanii un ziar, post de
radio sou de televiztune fi notati titlunle carefi se par
semniflcattve i continutul pe scurt al acestora.
Argumenta{ilconiraai;umentafi dacii titlurile fi
continuturile comune presupun realizarea func/iei
educative, de socializare, de irformare, de

divertisment, de persuo.riune, m<>livafie ~I interpretare

a mass-media.
1.

74

Formafi grupurl de patru elev/ sau lucra(Ipe perechf.

ArgumentafilcontraargumentaJI 1deea p<1trlv1t care/a
mass-media ofer6 cetli/enilor poslbilltatea de a aproba

1.

sou de a critica in mod public.

Formati grupuri de patru elevi sou lucrati pe perechi.

Construiti contraargumentdri in care siJ men{ine/i teza.

formuldnd temeiuri pentru a o sustine $f apoi sa

eliminap teza; formuldnd teza op1La pentru

5. Banii nu aduc fericirea, dar o intrefin.

4 Formatl grupurt de patru elevi sau lucrati pe perechl.
Fiecare grup sou pereche:
a. pregateste o argumentare preluatA dintr-ua
cotidian;

urmdtoarele concluzii:

b. realizeazl critica argumentelor selectate;

c. construieste o confraargumentare:

I. Sportivii sunt disciplinati.

2. Nu a plouat astazi.
3. lnvinglltorulia totul,

d.

4. Grli~te-tc lncct!

realizeaza analiza ~i critics argumentarii celorlalte

grupuri sau perechi.

~ . - '[_~\: 4 .3, :~PERS U~t\.S I~UN:FJ.tS:1

'\

.1

.. -

, .

~~---

'"" .

MANI PU LARE*
Putem considera cA teoria argumentAriise compune din douA J)Wl:i:
teoria demonstratiei ~i teoria argumen!Arii ca teorie a convingerii, a
persuasiunii. Demonstratia si persuasiunea sunt unite ca mij loace de
argumentare, dcoarccc rezultatul demonstratiei este convingerea in adevArul
tezei si, deci, chiar demonstratia poate fi consideratAun mij loc de persuasiune.
Persuaslnnea este modalita'tea de argumentare prin intermediul
cireia tncercim sii-1 convingem pe partenerol de diseutie, si creadii sau
si faci on anomit locro.
Pentru a convinge pe cineva sA creada sau 53 facli on anumit lucru
trebuie indeplinite simultan doua conditii:
1. corectitudinea tehnicilor de argomentare utilizate;
2. adecvarea confinutuJui de idei la realitatea pe care o exprimii.
Dael adevliruJ propozitiilor temei (cele care reprezinta
fundamentul demonstratiei) nu este acceptat de toate persoanele prezente
sau daca ele nu suot considerate coocludente pentru demonstrarea tezei
date, atunci eel care argumenteaza urmareste sii-~i convingi persoasiv
interlocutorii.

Are

,...

11!Pli11

..

I hi

.........

,,

"""'

.,,,,.,,,

..

_.,,, t r ctr 1

an

#Ir -

jiiflt;
pqlt II ;If

ilrHrw
I ..

corecti din punctal de

vedere al tehnicilor de lll'JlllDClll8I (eate vorba de tot de o
ars-tarc siloaisticl), fnal um cllntre propozipile ce 1epiezinll
ftmdamenlul de~ei
("Majoril8tea coleailor Iii span cl el nu a
pefit") DU cOllltituie un telMi necenr pentru a cleriva teza
(conclazia) fi nici 1111 adevir a-aJ -UL
o.ci
tezll
este euiind. JMl8lrij a lpln, pe bua ar~al
ilvocat,
spmiem el utlti zl peuua't a pen1r11 a:fi d1rM111n

-ti

Manipularea

este

intentfa

de

v'

Manipulare

Obs: DacA una din cele douA

condilii nu cste lndeplinitl, atunci
argumenW'eft
nu
este
convingitO<UC, dooaiece utilidm
idci edevltatc In cadtul uoor tcbnici
de argumenwe gIC$itcsau utilizlm
idei &be in cadrul unor tebnici de

argwnenlarc corcctc.

de~---------------

AijameDIWea: ~
9w
.,.,,,,.,..
tel I> di ...
~

....,

Persuaslune

este corecti cliD punctul de vedcre al tellnlcilor de

arpuaea1a1e (ate vorba de aiJosjlmul valid _ _., CAMl!NES), iar
propozipile cue 16jHe&iull ~I
11>111tra1iei IUDI adevlralc.
Oriciae arc emOflinle elcmeIn domeniol biotopi (ti DU
neaplrat In dolmniuJ loticii) ar trebui II accepte lldevlnal tezei
(eoacluziei) din proprie convingere, &rt II fie necew- m demen

(mp
,..

TERMENI CHEIE:
v'

indocerc
75

in

eroare

'

Obs: I. PetSUaSiunea ou
trebuic considenu! totdcauna o
limiti a octului de argumcntarc,
pcntru cl In argumcntarea curentl
nu glsim, de ficcarc datl, propozilii
temeiuri care sl fie aoceptate de
toatA
lumca
sau
lcptura
argumentclor cu teza sl fie cvidentl
pen tru toall lumea.
2. Persuasiunea nu se ba:r.eazl .
intotdcauna
pc
raporuunc:nte
complete, ci fi pc argumentc
cliptice.

:\lccolo MACHIA \F:l.U

(1469-1527)
ti
Ompolitic scriitor st blork italian
dln Florenta A scrts Priocipc~O/Jertl
lnchift(lfJ tut Cesore Borgia in care
arata cd in po/ilicci d1ct"'a::d 1n11.r.:~ul
~itorta. "" consideranile morale,
contribvtnd lu de$pdrfirea teoriet

polilice de mnrald 1i de teologte

Obs:
Manipularca
tn:buic
considcratl tOldcauna o limill a
aetu1ui de argumentare, deoarcc:e
psesupune abscnia responsabilitl!ii

morale a eelui care manipulcazl

buna credinl a interlocdtomlui sliu,

considcrind asemenea principelui

Niccolo Machiavelli (1469-1,27)
ci .,scopul scuzA mijloacclc".

interlocutorului, fiirli ca acesta sA descopere in$ellitoria.

Manipullirile pot fi claslficate dupi diferitc criterii. Astfel, dupii
amplitudinea modificlirilor efectuate \'ntr-o anumitA situape soclalil,
existi:
l. Manipuliirilc mici sunt rezultatul unor modificari minorc ale
situatiei socialc. Efectele schimbllrilor pot ti ample, de cxemplu: vanurile
pot creste simtitor, atunci cand se organizeaza tombolc, rcduceri de pret sau
mici cadouri sau trimiterea la cersit a copiilor mutilati sau neimbrlicati iama
etc. contribuie la cresterea donatiilor.
2. Manipuliirile medii sunt rezultatul unor modificllri importante
ale situatiilor socialc, Efectele schimbarilor sociale depascsc adesca
asteptarile. De exemplu, dcclansarea revolutiei romiine din J 989 a fost
precedata de revolta locuitorilor Timisoarei. in acclc zile de dcccmbrie,
nimeni nu si-ar fi imaginat cli revolta de 1a Timisoara o sll contribuie la
declansarea unei revolutii care va avea ca efect tnlaturarea dictaturii.
3. Manipulii.rile mari sunt rezultatul modificarii tuturor situatiilor
sociale. De exemplu, sistemul de inviitrunant, in regimurile dictatoriale,
politizcaza programa scolara, iar manualele sunt cenzurate pentru a educa
elevii in spiritul doctrinci dominante. Se poate obscrva cli nu exista nici o
structurll educationala care sll nu urmareasca sll educe dragostea, fidelitatea
fatll de natiune (fiind vorba despre manipulare la scara mare).
Manipularea, la scara mica sau medie, se produce atunci cand
utiliz!m tehnici de argumentare incorecte sau argumente, care la prima
vedere, par adevarate pentru a sustine teza, flirl'I ca interloculorii sll
constientizeze insll falsitatea lor. Cel care argumenteaza sperli ca
interlocutorii sll nu dcscopere eroarea $i sll accepte teza, utilizand
zvonurile, ,jumlltll\ile de adevliruri ", omitcrca intenjionata a unor fapte
(a celor neconvenabile), prin imagini, fotografii sugestive $i explicatiile
care le rnscresc, prin apelul la autoritati $i la statistici care sli justifice
prin functie $i prin cantitate, transmiterea unor informatii la ore de
maxima audienta, titluri banale pentru evenimcnte grave $i titluri
incendiare pentru evenimente neinsemnate etc.

.11~:. ""11,., ,=zt..,ii.i.;.,.-1-.~rt;J ll'f!l....

._.....,.la'-' en1hfl, .- de a 6ce Cll,..,
~.,YN (llti. ie11i1111a *1p i'lt1fli W11iii11 ea
bOi:I -.i c:4I _, c lit .,.,,,,,., __,"' lltfrllqtl es
"'

"'' :n 1

'a

9,;;,., ,,

rm

EvALUARE:
I. Notat), limp de o siJptiJmoniJ, toate .. scuzele" pe core
colegt! v<>$(ri le invociJ in diferite situatti, apoi
precizafi docli ele sunt persuasiuni sau argumente
convlngiJtoare.

for /i .. semnele" prin care interlocutorii pot descoperi

c6 sun: manlpulati.
S.

Unele publica/il se tXJnsideriJ ,.independente". Care

este
semnifico/io
/ennenului
de
,publlcafie
independentiJ"? D>nsidera/i ca, prin connut, ele nu
promoveaz.lJ
persuasiunea
ti manipularea?
Argz1mentafi riispunsul vostru prin exemple sugestive.

6.

Utilizond cuno~tin/ele, dob6ndl/e la alte discipline,

riJspunde/i la urmatoarele intreb6ri: In ce /el au
ajuns /iderii sislemelor 1010/itare (fasciste ~i
comuniste) siJ conduciJ mulfimile? Cum poate fl
manipulatiJ opinia public6 in cadrul campaniilor
electorate sou a campanillor de promovare a
produselor noi?

Z. Nola/I, timp de o si1pli1mdni1, cinci reciame difuzate in

mass-media 1i apoi preclzafi daciJ este vorba de
persuaslune sau de manipu/ore.
J. Recitlfl. daciJ este cazul, .. O scrisoare pierdutiJ" de LL.
Caragiale,;. apol, stabili/i daciJpoate fl vorba despre
utilizorea unor tehnicl de monipulare, identifidind
mobilul (motivul) manipul6rii.
4.

in presiJ sou in alte lucrari literare identiflCOJi cazurl

de persuasiune ti de monipulare, precizlind ro/iunea

76

~ ~~::!!"
,._
-~

'

-..
.... ------ ~~~---SU GEST 11 s .. RE.ZOLV ARI '
-- .... ~-<

~-~-"

..-'1"'[

~~
'-'-~,_-

1. ANAuzA LOGICA A AM:l'l\UHTELOll

2.1

Termenii
I. a. nu reprczinti tenoeni: fi, numai, suot, un; b. nu
repreziotii termeni: pe, sub; c. nu repreziotii termeni: dee~
peste, care, cu; d. nu reprezintii termeni: orice, unii, to!i,
sau, astfel iocat; e. nu repreziotii termeni: intr-o, ceva
despre, putem.
2. a. refedin/o 1ude/ului Hunedooro absolut, concret,
pozitiv, compus, nevid, singular, distributiv, precis.
' a. persoanA, profesionist, ca(ku didaetic, profesor de
maccmaticii.
5. a. profesor de matematicA,cadru didactic, profesionist,
persoanii.
6. a.
A c triunghi, B pltrat.
fntre cei doi 1ermeni exist! un
rapon
de
contrarietatc
,
universul de di$CUrS luat in
calcul (genul supraordonat)
fund ,.figurl geometricl".
7. a. .,licbid": fluid (raport de identitate extensionala);
substan\i (raport de ordonare); substanfA dulce (raport de
incruci$&fe); solid (raport de contrarietate); noulichid
(raport de contradicfie).
9.
C
A elev buCU<e$teaJI; 8
sportiv bucur~ean; C
bucu~ean; D adolescen1.

A - pu!re; B zburltoare; c

b.

= vert..,._at; D ~ nevertebtat.

c
D
t.

d.

B
A animal acvatie; B (elinl,
C pisicl; 0 = vertebrat;E =
nevertebrat.

~-

~If.~

.. J ........

2.2 Definirea i clasificarea

1. d.2. b.J. d.4. s. c,
6. a. incorecta, regula adecvlirii (dcfinijia este prca largl);
b. corecta; e, incorecta, definitia nu estc afirmariva; d.

incorecta, nu este clarii $i precisA; e, corecta; f. corectii; g.

incorecta, regula adecvirii (definiue cstc prea larga); h.
incorecti, nu este afinnativii; i. incorecta, nu este clari $i
precisii; j. incorectii, este circular!; k. incorectii, nu este
afirmativii; L corecta; m. corecta; o. incorecta, regula
adecvlirii (este prea ingustii); o, incorectii nu este clari $i
precisA; p. incorecta, regula circularitiifii; r. corecti; s,
incorecta, regula adecvarii (definitia este prca ingusti); t.
incorecta, regula adecvilrii (definitia este prea largi); u.
incorecta, definitia nu este afirmativii.
. Definitie nominalii: Prio ,,substant! chimica purli"
intclegem substanta perfect curata, a ciirei compozine
ramane nescbimbatii prin operatii fizice. Deflnitie prin
enumerare parjiali: Substantl chimica puril este
hidrogenul, cxigenul, apa distilati, azotul etc.
8 peotru ,,civilizat": manierat, politicos, amabil, rafinat,
cizelat, subjire, avansat, inaintat, progresat, evoluat:
pentru ,.aplica": a practica, a Colosi, a Intrebuinta, a utiliza,
a se consacra, a se diirui, a se dedica, a se devota Ji pentru
,,oevinovat": nestiutor, inocent, candid, oaiv, cinstit, cast,
curat, nepribinit, ingenuu, virtues.
I II. a. corecta, fliinti ficA, real! $i genenca; b, corecta,
nefliiotificA, reali $i prin enumerare partial!; c, iocorectA
(nu este afirmativii), corecti, Jtiin{ificA,realii $i gcoeticii; d.
corecta, $tiinjifici, nomioalii, lexicalii prio sinonimie,
operajionata; e, ne,tiinjifici, nominali, stipulativil $i pnn
indicare; f. corecta, $tiio{ifici, nominalil $i operationala
s.a.m.d.
I::. a. incorecti, utilizeazii mai multe criterii de clasificare;
b, incorecti, clasificarea este incompleta, dcoarece lasii in
afara clasificiirii transporturile aeriene; c, incorecti,
utilizeaza mai multe criterii de clasificare, d. incorectA,
utilizeazii mai multe criterii de clasificare,
15. e, corectii; d. incorecta, iocompleti, lipseste lupul; e.
corecta, a nu se confunda cu familia procyontdae din care
fac parte ursuletel spalator, marele panda $i ursul cu
trompii; f. incorectii, incomplcti, lipscsc gbepardul $i puma.

2.3 Propozifii categorice

I. a. Este necesar ca mai intii sl se identifice cantitatea
fi calitatea propozitiei, in funcfie de acestea obfinind-se
tipul propozitiei categorice, iar corespunzator acestuia,
formula Jogica corespondenta Pentru ca tipul propozitiei
sA tie evident, uneori este necesari refonnularea
propozijiei in fonna standard. Astfel, propozifia de la
primul puoct se poate reformula ,,Toate pcrsoanele care
au susfiout examenul de bacalaureat pot sustioe
examenul de admitere la facultate", evident o propozipe
universala-ofirmotiv6, corespun.zitor fiind vorba de
formula SaP.
1. a. Pentru rezolvarea exercifiului cste necesarll mai
intii reformularea propozifiilor ,; ideotificarea tipului de
propozipe. Astfel, .,Nimeni nu este nemuritor" se
refonnuleazii ,,Nici un om nu este oemuritor" -propozijie
universallocgativi (SeP). Corespundtor se vor objine:

A pisicl. B felin!; C =
vert..,..at, D = animal terestru

A animal acvatic; B
vertebral, C ~crtebrat; 0 =
animal.

77

,.Tofi oamenii sunt nemuritori" (SaP); ,,Unii oameni sunt

nemuritori" (SiP);
,,Unii oameni nu sunt nemuritori"
(SoP).
a.
Precizarea valorii de adevar a celorlaltc trei

"
"
1--+2
I 3 ...,._..,.,,, nu pol fi imprcunl mci -~ ..
falae. lncit 111111 in nport de rwtr fe
I 2
ildl

propozitii 1n ficcarc caz se realizeazA potrivit piitratului

logic, respcctiv raponurilor existente lntre propozilitle
categorice. ,,Existli pasari care nu zboarii" = ,.Unele pAsari
nu sunt zburiitoare" (SoP); ..Toate piisArile sunt zburatoere"
(SaP); ,,Nici o pasiire nu este zbun\toare" (SeP); ,.Uncle pAsiri
sunt zburatoare" (SiP). SoP = I -+ SaP = O; SiP = ?; SeP
I.
a. Exereitiul presupune, dupii identificarea tipului de
propozitie categories, identificarea tennenilor negativi din
propozitie, pcntru simbolizarea acestora utilizandu-sc
negatia, dupii modelul: ,,non-$" a

S.

DU le polle

pol

fi

IUfine docit cl

eca
nici

1-+4;1-+5J

2 - J popozi1iie ... P" fi impeunl tiolae ... P" fi ...iew.-,

ceeaceb
asliun...,....de~trxktate
2 4 ; 2 5 ; J - 4 raper& de llllleonlrllridlltc; J - 5

l'!Jll!!tde1bco9trarleute;~4~~5~=;:;::::;::::~~>=;;;;
ACeit hp di exact!ii ae iiilizazi ~
dOui c8te
propozitille propue fi urmirind mAsura in care poc fi

adcvirate "'sau false imprcuni. in misura in care se

descoperi o itua!ie deserid de unul dinlre l'lpOrtUrile
log;ce. lllUllCI propozi!iile ae gisesc in ac;el raport. Daci nu
eSle cazul, se po8IC SIUdia exislcnfa unei implica!ii logice,
care ac realizeazi in misura in care ae obline valoarea de
adevir adevirat pe fiecare linie a combmaliilor de valon
de adevir imre rezultatele formulelor ( implicatia poate fi
sludiati " de la dre8pta la slinga dar p de la stinga la
dreaplll). Dd lncre propozitii nu exisli nic:i lDI ....,art de
unplicare. allllle1 propozitiiJe sunt indepeodente din punct

Primul exemplu (Unii

S suot non-P) are astfel formula: Si P .

a. Rezolvarca exercipului presupune identificarea
progresivli a propozitiilor care se glisesc in raporturile
precizate, Astfcl, este de preferat sA se inccapi, acolo uode
este cazul, cu raportul care cxistli doar intre douii tipuri de
propozilii categorice. in exemplul de la punctul a. se poate de vedere logic..~---------~---'
incepe idenlificarca cu raportul de contrarietate existentintro
r.
propozitiile I 'i 3, ceca ce lnseamna cii este vorba de SaP ~i
I
3
4
5
SeP. fn mAsura in care se identifica I cu SaP ,; 3 cu ScP,
atunci 2 este o propozitie SoP (rapon de contredictie), iar 4
este o propezitie SiP, in aceasts mAsurA intre I ,; 4 existand
un raport de subordooare, unde I este supraalterna, iar 4
subalterna.
10 I I 0
0 I
18 01
I
I
t
a. Exercinul se rezolva In baza definifiilor raporrunlor !!!...
0 0
0
10 II
I .!
logice iotrc propozitiile categorice. Astfel, prima propozitie DoUI formule 111111 ec: Mlawc in mlsura tn c:are penllll
este o propozitie particularii afirtoativli (SiP), ceea cc fiecan combinafie de \'llori de lldnlr ele 1811 ~
ioscamnA cA poate 6 vorba de propozi tii adevarate doar in vabrc de 8deir. AceaSla in1eamn1 ci I 5 . z.2.=..:!.4,___,.,
cazul raportului de subccntrarietate (SoP) - subcootrarcle
~ ~i fl. presupun utilizarea metodei matriceale.
pol Ii adcviiratc impreuoi. dar nu pol 6 false. Contradictoria
propozitiei este falsi, iar din adev!rul subalternci nu se
poate deduce cu certitudine adcv!irulsupraaltemei (raportul 3. TEHNIO Dt: ARGUMl'.NTARt:
de subqrdonare).
3.2 lnferente imediate cu propo.zilii categorice
, & , 9, Ill, II , 11. se rez.olvll pe principii asemWtoarc S. a. proporl\iil de forma SeP se convertesc valid
celor de la ex. 6.
simplu ~i prin accident
conversiunea simpla,

a: ::1:: t11

~ .IJ!. ! .I. 1

s eP ~

2.4 Propo:iitii compuse

t. a. p-+

-q

distribuirii

a.

l)liCi II

efti Ull ....

18 0 suljpri .ICiplioi Hmci ..

tcmcimc pregltit, .... poii fi micar onlonat.
(p-+

-q)&r

(p-+ -11)& r

I 8 11

I I 11
I I 11

I
I
I

I I
0 I
0 I
8l

11
0t
01

tt

Deoorece formula adcvlrall penlN

111U111ite oo I . Iii Ii 11111 pm1n1 alte
ccimbiilllii ....
0 .......
11 I 11tl

.l.

...,,
01
01
10

...

a.

.... ... ..,.

II

10

01
81
18

es,

p
este validi (sc respect! legea
tennenilor); conversiunea prin accident,

eP ~
p-os, ..ite vatida (se respectli legea
distribuirii termenilor); b. propozi\iile de forma SiP
convertesc valid simplu, connrsiunea prin accident fiind
nenlidi: conversiunea simpla, s-;p- ~
p-;s ,
este validi (se respectli lcgea distribuirii tennenilor);
CODYCrsiunea prin accident, s-;p- ~
p+ aS-, este
nevalidi (sc incalci legea distribuirii termenilor, P este
distribuit In concluzie ~i nedistri.buitin premisA).

3.3 Silogismul
' a. aoo-2 valid, b. eio-4 valid, c. aio-1 nevalid, d. aei-4
nevalid, c. aao-3 ncvalid.
./. a. Unii rAufacitori suot pedepsiti de justi~e, b. Uncle
mamifere nu sunt reptile, c. Nici un hot nu este om virtuos
(prin subalternarc se poale obtioe ti Unii hoti nu sunt
oameni virtuO$i), d. Nici un tigru nu este delfin, e. Nici o
ferigll nu este marnifer carnivor.
.1 Observatie: nu existA o solutie unici. a. Unghiun1e B $i C
sunt congruenle, pentru cA uoghiurile de la baza uuui
triunghi isoscel sunl congrueote $i unghiurile B $i C sunt la
baza uuui triunghi isoscel, aaa- I, b. Unii oarneni sunt fericiti

78

pentru ci uncle persoaae care dispun de bani sunt fericite ~

top oamenii sunt persoanc care dispun de bani, iai-S.
6. a. eae-z valid, b. iai3 valid, e, ice- I nevalid, d. iaa-4
oevalid, e, aaa-J oevalid.
II. a.
10. eae- I, e, valid
fl. a. silogism / lipseste ,,Unghiurile B $i C se afll la baza
unui triunghi isoscel", c. valid.
14. aeo-z- valid, aai-3 - valid, aai-4 -valid, eai-r- valid.
H a. d; I 6. d; I b.

3.5
I

a.

biiiiiiilRI A - 1i09k1
wslv111rml. Ta dMAm
t.cltb' glArt'' 's U.

.
...

A rgumente cu propozifii compose

iliii:I ii
...

P-+

"""

tc11ema...,

o.d: ~
Pr1a

afaoec:a-~&11

3.6

r . .,_., ... ftilllllt11-

1l1w

Argumente nedeductive

1. a. argument

prin analogie, concluzie probabilA; b.

argument prin analogie, concluzie falsl; c, analogie prin
simpli ilustrare; d. argument prin analogie, concluzie
probabilii; e, aoalogie prin simpta ilustrare; r. argument prin
analogie, concluzie probabilii; g. argument prio analogie,

concluzie falsii.

5. a. induc!ie incompleti; b. si c. inductie prin simpla

enumcrare; d. analogic; e. inductie prin simpli enumerarc; f.
inducjie incompletli; g. inducjie prio simpll enumcrare.
8. a. metoda variatiilor concomitcntc; b. mctoda variajiilor
concomitente: c. metoda diferentei,

4. ARGUMltNTARE
4.1 Evaluarea

~l CONTltAAllGUMINTARE

argumentelor.

SofJSme

'i

panlogisme
I

a.

argument deductiv medial, infercnf! disjunctivA,

croarca negBrii anteccdeotului; b. argument deductiv mediat,

infercnli disjunctivi, croarea afirmiirii disjunctului etc.
1. a. eroare materiata, sofism de rclevanti, argumentum ad
ignorant/am; b. eroare materiali, sofism al circularitatii,
inttebare complexa; c. croare matcriali, sofism de limbaj,
amfibolia; d. eroare materialii; sofism al supozipei
neintemeiate, falsa dilema; e, croare material!, sofism de
limbaj, diviziune.
J. a. compozi)ia; b, amfibolia; e, echivocatia; d. amfibolia;
e. accentul.
4. a. lntrebare complexa; b. argument circular; e,
afirmarea repetatli; d. argument circular; ; e, argument
circular .
5. a. argumentum ad hominem; b. argumentum ad
hominem; c. argumentum ad verecundiam; d. argumentum
ad ignorantiam; e, argumentum ad verecundiam;
6. a. generalizarea pripitli; b, post hoc ergo propter hoc;
c. confundarea cauzei fi a efectului; d. confundarea cauzei fi
a efectului; e, generalizarea pripit!.

79

SlilAvlistru, Constantin, Teoria si practica argumentiirii, Editura Polirom, Iasi, 2003.

coord. Hugli, Anton, Lubcke, Poul, Filosofia in secolul XX, vol. 2, Editura All, Bucuresti, 2003.

coord. Paillian, Isabelle, Spatiulpublic si comunicarea,Editura Polirom, lasi, 2002.

Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucuresti, 200 I.

Partin, Zoe, Atlas zoologic scotar, Editura Corint, Bucuresti, 200 I.

coord. Afloroaiei, Stefan, Limite ale interpretdrii, Editura Fundatiei Axis, Iasi, 2001.

Bulgar, Gheorghe, Dicuonar de sinonime, Editura Palmyra, Bucuresti, 2000.

coord. Coman, Mibai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Vol. I, Editura Polirom,
lasi, 1999.

Didier, Julia, Dictionar de filosofie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999.

Lupsa, Elena, Lagicii fi argumente. Sinteze. Exercitii. Solutii, Editura Corvin, Deva, 1999.

Enescu, Gheorghe, Tratat de logicii, Editura Lider, Bucuresti.

Cazacu, Aurel, Logica forii profesor, Editura Hurnanitas Educational, Bucuresti, 1998.

Aristotel, Organon, vol. I, Editura Iri, Bucuresti, 1997.

Aristotel, Organon, vol. Il, Editura Iri, Bucuresti, 1998.

Botezatu, Petre, Introducere in logicii, Editura Polirom, lasi, 1997.

Negulescu, P.P., Polemice, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1992.

Stoianovici, Dragan, Dima, Teodor, Marga Andrei, Logica genera/a, Editura Didactica i Pedagogica,

Bucuresti, 1991.

coord. Popa, Cornet, Logica actiunii. Studii, Editura $tiint.ificA i Enciclopedica, Bucuresti, 1983.

, Prsbleme de logicii, vol. V111, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1981.

Klaus, Georg, Logica modernd. Sehl/ii a logicii formale, Editura $tiint.ificll ~i Enciclopedica, Bucuresti,
1977.

Dumitriu, Anton, lstoria logicii, Editura Didactics si Pedagogica, Bucuresti, 1975.

Kneale, William, Kneale, Martha, Dezvoltarea logicil, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974.

Kopnin, P.V., Bazele logice ale ~tiin/ei, Editura Politica, Bucuresti, 1972.

Editura Corvin, Deva director: Varga Carol

Redac\ia. sediul 'i departamentul difuzare: Sir. Gh. Bari1iu. nr. 9,
330065 Deva, jud. Hunedoara, Tel.: 0254-234500; Fax: 0254-234588
e-mail: corvin@mail.recep.ro

Manualul a fost tiparit la GRAPHO TIPEX S.R.L Deva

Tel. 0254-234500, 234522, Fax 0254-234588

Director: Farkas Ladislau

80

Pret: 2,23 lei