Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHID DE PREGĂTIRE
ÎN VEDEREA SUSȚINERII
EXAMENULUI DE BACALAUREAT
LA DISCIPLINA
2020
CUPRINS
I. STATUTUL DISCIPLINEI
• Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în
limbaj natural
• Construirea unor argumente în vederea susţinerii unui punct de vedere sau a unei
soluţii propuse pentru rezolvarea unor situaţii – problemă
III.CONŢINUTURI
clasificare
termeni
a. Definire (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I - A)
- Lingvistică – cuvântul
- Cognitivă – sensul/înțelesul
- Ontologică – elementele din realitate desemnate de termen
Termenii pot avea o intensiune mai mare (cal alb, bolnav și lent) sau mai mică (cal).
Termenii pot avea o extensiune mai mare (obiect), sau mai mică (obiect de mobilier
vechi,ascuns în beciul de pe strada Plevnei)
Când intensiunea crește, extensiunea scade:
Exemplu: urs – urs brun – urs brun și bolnav – urs brun și bolnav, vândut în Piața
Orizont
Sensul (intensiunea) crește cu fiecare proprietate, caracteristică suplimentară.
Elementele din realitate (extensiunea) se reduc numeric (urși sunt mulți, urși bruni
sunt mai puțini).
Când extensiunea crește, intensiunea scade:
Exemplu: dulapul roșu din camera copilului, dulap roșu, dulap, obiect de mobilier,
obiect
dimensiunea lingvistică)
2. Ordonare (când extensiunea unui termen este cuprinsa cu totul in extensiunea
celui de-al doilea termen)
Cărare
Potecă
Mamifer (gen)
Capră (specie)
Români creștini
Român Creștin
Marte
Terra
Planete
Într-un univers de discurs, pe care cei doi termeni îl epuizează În afara unui univers de discurs
1. Definire. Propoziția categorică este o formă logică prin care se ilustrează un raport logic
între doi termeni. (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, B, Subiectul II-A, B)
Cuantor/cuantificator – Subiect logic (primul termen) – Copula – Predicatul logic (al doilea termen)
S și P se pot înlocui cu orice termeni. Exemplu: Toți caii (S) sunt animale (P).
Propozițiile singulare (Ștefan cel Mare nu este vedetă) sunt echivalate celor universale,
~Cal / Cal
Moralitate
Moral
Imoral
SP
Contrarietate
Subcontrarietate
SaP
SiP
SeP
SoP
Subalternare Subalternare
contradicție
SaP este contrara propoziției SeP. SeP este contrara propoziției SaP.
SaP este supraalterna propoziției SiP. Sip este subalterna propoziției SaP.
SeP este supraalterna propoziției SoP. SoP este subalterna propoziției SeP.
SiP este subcontrara propoziției SoP. SoP este subcontrara propoziției SiP.
SaP este contradictoria propoziției SoP. SoP este contradictoria propoziției SaP. SeP este
contradictoria propoziției SiP. SiP este contradictoria propoziției SeP.
5. Reprezentarea grafică a propozițiilor categorice (pentru rezolvarea cerințelor de la
Subiectul I- B, Subiectul III – A2)
Metoda diagramelor Euler - utilizată de matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707–
1783)
Subiecul III-A,B,C)
Raționamentul reprezintă un proces logic/formă logică prin care din propoziții date, numite
premise, se formulează o propoziție nouă, numită concluzie.
D. Definirea și clasificarea
Definitie: Definirea este operatia logica prin care se precizeaza sensul sau înțelesul
(intensiunea) unui termen logic
Exemplu:
Cub =def Corp geometric cu șase fețe pătrate egale.
Structură:
Definitul (definiendum) – termenul căruia i se precizează sensul/înțelesul (Cub)
Definitorul (definiens) – sensul sau înțelesul (intensiunea) termenului definit (Corp geometric
cu șase fețe pătrate egale)
Relația de definire – raportul logic de indentitate dintre definit și definitor (simboluri: =def ,
=, - / exprimare în limbaj natural: este, reprezintă, semnifică, înseamnă etc.)
Regulile definirii corecte
1. Definitorul trebuie să fie adecvat definitului (nici largă, nici îngustă)
2. Definiția trebuie să fie afirmativă (nu se acceptă negații)
3. Definiția nu trebuie să fie circulară (reluând definitul în definitor)
4. Definiția trebuie să fie clară și precisă (nu se folosesc termeni vagi)
5. Definiția trebuie să fie consistenta (nu trebuie sa intre in contradictie cu alte definitii).
Definiție Conversiunile și obversiunile sunt raționamente deductive imediate (au o singură premisă,
concluzia nu este niciodată mai generală decât premisa)
În cazul conversiunilor, poziția termenilor se schimbă între premise și concluzie (SP devine PS), iar
cantitatea propozițiilor (caracterul de a fi universale sau particulare) se poate schimba sau nu. Când
nu se schimbă, conversiunea este simplă, cînd se schimbă, conversiunea este prin accident.Calitatea
rămâne neschimbată (afirmativele rămân afirmative, negativele rămân negative).
10
Cele 4 conversiuni
SaP-c->PiS prin accident (Dacă toate salciile sunt plante, atunci unele plante sunt salcii.)
SiP-c->PiS simplă (Dacă unele studente sunt politicoase, atunci unele politicoase sunt studente).
SeP-c->PeS simplă (Dacă niciun stomatolog nu este patruped, atunci niciun patruped nu este
stomatolog)
SeP-c->PoS prin accident (Dacă niciun student nu este protejat, atunci unii protejați nu sunt studenți).
S si P se pot inlocui cu orice termeni. Dacă premisa este adevărată, concluzia va fi cu necesitate
adevărată.
SeP-o->Sa~P (Dacă toate sticlele nu sunt prost poziționate, atunci toate sticlele sunt non-prost
așezate.)
SiP-o->So~P (Dacă unii struți sunt prăbușiți la pământ, atunci unii struți nu sunt non-prăbușiți la
pământ.)
SoP-o->Si~P (Dacă unii cai nu sunt bolnavi, atunci unii cai sunt non-bolnavi.)
Pornind de la o premisă dată se pot construi șiruri de conversiuni și obversiuni (alternante). (pentru
rezolvarea cerințelor de la Subiectul II-D)
Exemple
Pentru a afla conversa obversei propoziției SaP, se va afla inițial obversa propoziției SaP (Se~P),
apoi conversa acestei obverse (~PeS sau ~PoS).
Concluzia: Niciun non-inteligent nu este elev. - ~PeS / Unii non-inteligenți nu sunt elevi. - ~PoS.
Pentru a afla obversa conversei propoziției SiP, se va afla inițial conversa propoziției SiP (PiS), apoi
obversa acestei converse (Po~S).
11
Distribuirea termenilor ne ajuta sa verificam daca un raționament deductiv imediat este valid/corect
sau nu.
Pentru a verifica validitatea unui raționament deductiv imediat, se folosește legea distribuirii
termenilor: un termen nu poate fi niciodata distribuit in concluzie dacă nu a fost distribuit și în
premise.
Exemple:
Cazul 1: Dacă toți caișii sunt pomi fructiferi, atunci unii pomi fructiferi sunt caiși. (exprimare în limbaj
natural)
Inferența este o conversiune validă, niciun termen nu apare distribuit (+) in concluzie fără să fi fost
distribuit (+) și în premisă.
Cazul 2: Dacă unii soldați nu sunt violenți, atunci unii violenți nu sunt soldați. (exprimare în limbaj
natural)
(este o inferență nevalidă, deoarece S este distribuit in concluzie(+) fara sa fi fost distribuit si in
premisă(-), ea încalcă legea distribuirii termenilor).
b. Structura silogismului
Un silogism conține trei termeni: subiectul silogismului - S (termenul minor),
predicatul silogismului – P (termenul major), termenul mediu - M.
Un silogism conține trei propoziții din care două sunt premise și una este concluzie
12
M-P
S-M
S-P
P-M
S-M
S-P
M-P
M-S
S-P
P-M
M-S
S-P
g. Validitatea silogismelor
Există 256 de moduri silogistice posibile, dar nu toate sunt corecte/valide/capabile sa
conduca de la premise adevarate la concluzii adevarate. Pentru a putea afla dacă un
silogism este valid sau nu, se pot verifica cele 8 legi generale ale silogismului sau se
poate folosi metoda diagramelor Venn.
1. Silogismul are trei termeni (S,P,M) si fiecare apare de câte două ori
2. Termenul mediu este distribuit in cel putin o premisa (se foloseste
concluzie negativă
7. Cel puțin o premisă trebuie să fie universală
8. Dintr-o premisă universală și una particulară trebuie să rezulte o
concluzie particulară
+MeP+ Universal-negativă
-MiS- Particular-afirmativă
-SoP+ Particular-negativă
13
Pasul 3. Pentru că toate legile sunt respectate, se concluzionează: modul silogistic este valid.
Practic, cunoscand doar 4 dintre acestea, se poate construi un silogism valid pentru a
justifica orice concluzie (a,e, i,o) - (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul III- B)
Exemplul nr. 1 Pentru a justifica propozitia “Toti criminalii sunt răufăcători”(a) se va
folosi modul aaa-1 (Barbara).
Se construieste schema de inferență a acestui mod, se scriu propozițiile folosind
termenii cunoscuți din concluzie (criminali (S), răufăcători (P), apoi se caută un
termen mediu (M) care să permită formularea unor premise adevărate.
Exemplul nr. 2 Pentru a justifica propozitia “Unii colegi sunt prietenoși”(i) se va folosi
modul aii-1 (Darii).
Se construieste schema de inferență a acestui mod, se scriu propozițiile folosind
termenii cunoscuți din concluzie (colegi (S), prietenosi (P), apoi se caută un termen
mediu (M) care să permită formularea unor premise adevărate.
Exemplul nr.3 Pentru a justifica propozitia “Niciun film nu este ieftin”(i) se va folosi
modul eae-1 (Celarent).
Se construieste schema de inferență a acestui mod, se scriu propozițiile folosind
termenii cunoscuți din concluzie (film (S), ieftin (P), apoi se caută un termen mediu
(M) care să permită formularea unor premise adevărate.
15
Alegerea celor 4 moduri ușor de reținut (Barbara, Celarent, Ferio, Darii) ține de un calcul pragmatic,
la examen putând fi folosite oricare alte moduri silogistice valide, care sunt adecvate propoziției
furnizate prin subiect.
3. Demonstrația (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A)
Definiție: Demonstraţia este operația logică prin care o propoziție dată, numită
teză, este dovedită ca fiind adevărată, folosind inferențe/raționamente valide și
premise adevărate.
Structura demonstrației:
• teza demonstraţiei - propoziţia al cărui adevăr trebuie dovedit
• fundamentul demonstraţiei – premisele care stau la baza
inferențelor/raționamentului
• procedeul demonstraţiei (argumentarea, demonstraţia propriu-zisă)-
inferenţele/raționamentele care permit derivarea tezei din premise.
Logica inductivă studiază raționamentele care permit generalizarea de la premise particulare către
concluzii cu grad de generalitate mai ridicat.
Exemplu de argument inductiv: pentru că bătrînii din Italia și Spania au fost afectați
de COVID-19, rezultă că și bătrânii din România vor fi afectați de COVID-19.
a) Pentru că este mai generală concluzia decât premisele din care a fost justificată, aceasta are
un caracter amplificator.
1. Inducția completă – o generalizare in cadrul unei clase finite de obiecte, dacă au fost
analizate toate cazurile posibile. Concluzia este certă. Inducția completă are utilitate
științifică redusă, nefăcând altceva decât să reformuleze aspecte deja surprinse prin
analiza premiselor posibile.
16
Un sofism este un raționament aparent corect, dar fals în substanța lui. Paralogismul este un
sofism involuntar (neintenționat).
Erorile formale iau naștere când nu sunt respectate regulile și constrângerile de corectitudinea
cărora depinde validitatea raționamentelor deductive.
1.Sofisme de limbaj:
-echivocația
-amfibolia
-accentul
-diviziunea
-compoziția
2.Sofismele circularitatii:
-argumentul circular
-expresiile circulare
-întrebarea complexă
-afirmarea repetată
4.Sofismele de relevanta:
-argumentum ad hominem
-argumentum ad ignorantiam
-argumentum ad vercundiam
-argumentum ad populum
-argumentum ad nisericordiam
17
-argumentum ad buculum
Resurse online
Concepte
http://www.ctalicuza.ro/mod/page/view.php?id=29
Clasificarea
https://www.youtube.com/watch?v=g1ab7wpLdJA
19
20
a. este consistentă
b. nu lasă rest
c. este clară şi precisă
d. are în structura sa trei elemente
11. Extensiunea termenului elev este alcătuită din:
a. toți elevii
b. elevii din ciclul liceal
c. elevii din ciclul gimnazial
d. elevii din ciclul primar
12. Termenul bicicletă este, după intensiune:
a. nevid
b. distributiv
c. pozitiv
d. vag
13. Termenii român și profesor sunt în raport de:
a. contrarietate
b. încrucișare
c. ordonare
d. contradicție
14. Într-o propoziție categorică se exprimă:
a. două raporturi între doi termeni
b. un singur raport între trei termeni
c. două raporturi între trei termeni
d. un singur raport între doi termeni
15. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi de liceu sunt orgolioși” este:
a. unii elevi
b. elevi
c. elevi de liceu
d. unii elevi de liceu
16. Contradictoria propoziţiei „Unele exerciții sunt dificile” este propoziţia:
a. Niciun exercițiu nu este dificil.
b. Unele exerciții nu sunt dificile.
c. Toate exercițiile sunt dificile.
d. Unele exerciții nu sunt accesibile.
17. Seria de termeni corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor, este:
a. argument deductiv mediat, argument deductiv, silogism, silogism valid
b. argument deductiv, argument deductiv mediat, silogism, silogism valid
c. silogism, silogism valid, argument deductiv mediat, argument deductiv
d. silogism valid, silogism, argument deductiv mediat, argument deductiv
18. Din punct de vedere intensional, termenul „nevinovat“ este:
a. absolut, concret, pozitiv, simplu
b. relativ, abstract, pozitiv, simplu
c. absolut, concret, negativ, simplu
d. relativ, concret, negativ, compus
19. Termenii „vertebrat“ şi „nevertebrat“ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicție
d. încrucișare
20. O propoziţie categorică exprimă:
a. o cunoștință
b. o întrebare
21
c. o exclamație
d. un ordin
21. Subiectul logic al propoziției „Toți pictorii renascentiști italieni au fost talentați“ este:
a. toți
b. toți pictorii
c. toți pictorii renascentiști italieni
d. pictorii renascentiști italieni
22. Contrara propoziției „Toate numerele pare sunt divizibile cu doi“este propoziția:
a. Unele numere pare nu sunt divizibile cu doi
b. Niciun număr par nu este divizibil cu doi
c. Niciun număr impar nu este divizibil cu doi
d. Unele numere pare sunt divizibile cu doi
23. Termenii elev şi tânăr se află în raport de:
a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziție
24. Termenul de cutie de chibrituri este din punct de vedere extensional:
a. un termen vid
b. un termen singular
c. un termen colectiv
d. un termen vag
25. Predicatul logic al propoziției “Câțiva elevi sunt interesați de ceea ce se întâmplă” este:
a. interesați de ceea ce se întâmplă
b. sunt
c. sunt interesați
d. câțiva elevi
26. O propoziție particulară negativă este propoziția:
a. Mulți copaci sunt înfloriți
b. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
c. Unii oameni sunt artişti
d. Numai unii elevi nu sunt prezenți la ore
27. Din adevărul propoziției SeP se poate deduce falsitatea propoziției SiP, în baza raportului logic de:
a. subalternare
b. contradicție
c. subcontrarietate
d. contrarietate
28. Supraalterna propoziției ,,Unele silogisme sunt valide” este propoziția:
a. Niciun silogism nu este valid
b. Cel puțin un silogism nu este valid
c. Toate silogismele sunt valide
d. Unele silogisme nu sunt valide
29. Extensiunea unui termen se referă la:
a. proprietățile esențiale ale elementelor clasei reflectate
b. înțelesul termenului
c. o parte din elementele clasei la care se referă termenul
d. toate elementele clasei la care se referă termenul
30. Termenul roi de albine este, după extensiune:
a. simplu
b. vid
c. colectiv
d. negativ
22
23
b. contrarietate
c. contradicţie
d. încrucişare
42. Subiectul logic al propoziţiei Toţi elevii înscrişi la cercul de filosofie sunt olimpici este:
a. toţi elevii
b. elevii
c. elevii înscriși
d. elevii înscrişi la cercul de filosofie
43. Reprezintă o propoziţie particulară afirmativă:
a. Unii elevi sunt atenţi la ore.
b. Unele excursii nu sunt bine organizate.
c. Toate vitaminele sunt necesare organismului.
d. Unele numere impare nu sunt prime.
44. Raţionamentul deductiv în care concluzia se obţine dintr-o singură premisă este:
a. valid
b. imediat
c. slab
d. incomplet
45. Din structura demonstraţiei nu face parte:
a. teza de demonstrat
b. fundamentul demonstraţiei
c. criteriul demonstraţiei
d. procedeul de demonstrare
46. Inducţia completă este:
a. o generalizare într-o clasă infinită de obiecte
b. o generalizare într-o clasă finită de obiecte
c. o particularizare într-o clasă infinită de obiecte
d. o particularizare într-o clasă finită de obiecte
47. Raţionamentul Dacă unii elevi din clasă şi-au făcut tema, atunci toţi elevii din clasă şi-au
făcut tema este un exemplu de:
a. conversiune
b. obversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă
48. Printre elementele componente ale operaţiei de clasificare nu se află:
a. procedeul clasificării
b. clasele
c. elementele clasificării
d. criteriul clasificării
49. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, este:
a. teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b. teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c. teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d. teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
50. Raționamentul Dacă toți medicii sunt persoane oneste atunci unele persoane oneste sunt
medici este un raționament:
a. nedeductiv tare
b. inductiv incomplet
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
51. Termenii „stilou“ și „creion“ se află în raport de:
a. ordonare
24
b. contrarietate
c. contradicție
d. încrucișare
52. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi pasionați de logică sunt premianți“, este:
a. elevi
b. elevi pasionați
c. elevi pasionați de logică
d. unii elevi
53. O operație de clasificare este corectă dacă:
a. între clasele obținute există raporturi de ordonare
b. pe aceeași treaptă este utilizat un criteriu unic
c. pe aceeași treaptă sunt utilizate mai multe criterii
d. între clasele obținute există raporturi de încrucisare
54. Din punct de vedere extensional, termenul „clasă de elevi“ este:
a. nevid, general, colectiv, precis
b. vid, singular, distributiv, precis
c. vid, general, colectiv, vag
d. nevid, singular, distributiv, vag
55. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. o clasă cu caracter finit, care permite examinarea fiecărui obiect al ei
b. o concluzie cu caracter cert
c. caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele
d. repetarea unor constatări si absența unui contraexemplu
56. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. o concluzie cu caracter probabil
b. examinarea unei clase cu un număr infinit de obiecte
c. trecerea de la un număr finit de cazuri la un număr infinit de cazuri
d. o concluzie cu caracter cert
57. Extensiunea este un element din structura unui termen care:
a. se referă la însusirile definitorii ale obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
b. se referă la totalitatea obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul
d. reprezintă componenta lingvistică a termenului
58. Propoziția „Nimeni nu este perfect“ este:
a. universală negativă
b. particulară negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
59. Extensiunea termenului număr natural înseamnă:
a. sintagma număr natural
b. un număr întreg mai mare decât zero
c. totalitatea numerelor naturale
d. cifre, adunare, scădere etc.
60. Termenul religiozitate este:
a. concret, absolut, nevid, vag
b. negativ, compus, general, vid
c. abstract, simplu, nevid, general
d. relativ, pozitiv, distributiv, vid
61. Termenii bacalaureat şi examen se află în raport de:
a. ordonare
b. identitate
c. încrucişare
25
d. contrarietate
62. Predicatul logic al propoziţiei Unele animale vânate în mod necontrolat sunt pe cale de dispariţie
este:
a. pe cale de dispariţie
b. pe cale
c. sunt pe cale
d. sunt
63. Reprezintă o propoziţie particulară afirmativă:
a. Aproape toţi elevii nu şi-au făcut tema.
b. Doar unii elevi şi-au făcut tema.
c. Prea mulţi elevi nu şi-au făcut tema.
d. Niciun elev nu şi-a făcut tema.
64. Raţionamentul deductiv în care, din premise adevărate se obţin numai concluzii adevărate, este:
a. complet
b. nemijlocit
c. valid
d. tare
65. Nu se află printre elementele demonstraţiei:
a. fundamentul demonstraţiei
b. regulile demonstraţiei
c. teza de demonstrat
d. procedeul de demonstrare
66. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a B este bun la chimie, atunci toţi elevii din clasa a
IX-a B sunt buni la chimie este un exemplu de:
a. obversiune
b. conversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă
67. Inducţia incompletă este:
a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
68. Pe aceeaşi treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obţinute trebuie să existe numai
raporturi de:
a. contrarietate
b. opoziţie
c. concordanţă
d. ordonare
69. Într-o demonstrație logic corectă, teza de demonstrat trebuie:
a. să conțină termeni cu semnificație multiplă
b. să fie cel puțin o propoziție probabilă
c. să fie o propoziție infirmată anterior
d. să fie înlocuită pe parcursul demonstrației cu altă teză
70. Raționamentul „Dacă felinele sunt mamifere, atunci unele mamifere sunt feline“, este:
a. o inducție completă
b. o obversiune
c. o conversiune simplă
d. o conversiune prin accident
71. Între termenii „leu“ și „leopard“, ca specii ale genului „felină“, există un raport logic de:
a. ordonare
b. contradicție
26
c. contrarietate
d. încrucișare
72. Predicatul logic al propoziției „Patrulaterele sunt figuri geometrice plane cu patru laturi“, este:
a. sunt figuri geometrice
b. sunt figuri geometrice plane
c. sunt figuri geometrice plane cu patru laturi
d. figuri geometrice plane cu patru laturi
73. Între clasele care rezultă pe aceeași treaptă a unei clasificări, trebuie să existe numai
raporturi logice de:
a. concordanță
b. opoziție
c. identitate
d. încrucișare
74. Termenul „atom de hidrogen“ este, din punct de vedere extensional:
a. nevid, general, distributiv, precis
b. nevid, singular, colectiv, precis
c. absolut, abstract, pozitiv, simplu
d. absolut, concret, pozitiv, compus
75. Inducția incompletă presupune:
a. un salt de la general la particular
b. o concluzie cu un caracter cert
c. verificarea tuturor cazurilor implicate
d. o generalizare în cadrul unei clase cu un număr infinit de elemente
76. În cazul inducției complete:
a. este examinat fiecare obiect al unei clase de obiecte
b. este examinat doar un obiect al unei clase de obiecte
c. este examinată doar o parte a unei clase de obiecte
d. este examinată o clasă infinită de obiecte
77. Extensiunea unui termen este reprezentată de:
a. proprietățile obiectelor care formează o clasă de obiecte
b. totalitatea obiectelor care formează o clasă de obiecte
c. cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă un termen
d. înțelesul termenului care constituie conținutul termenului
78. Propoziția „Toate axiomele sunt adevăruri nedemonstrabile“, este o propoziție categorică:
a. particulară negativă
b. particulară afirmativă
c. universală afirmativă
d. universală negativă
79. Fundamentul demonstrației trebuie să fie alcătuit numai din propoziții:
a. universale
b. adevărate
c. false
d. particulare
80. Raționamentul Dacă toate tablourile sunt opere de artă, atunci unele opere de artă sunt
tablouri este:
a. inductiv mediat
b. inductiv imediat
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
81. Termenii bănuitor și suspicios se află în raport de:
a. identitate
b. contradicție
27
c. contrarietate
d. încrucișare
82. Predicatul logic al propoziției Toate albinele sunt insecte folositoare este:
a. sunt
b. sunt insecte
c. sunt insecte folositoare
d. insecte folositoare
83. O clasificare încalcă regula omogenității dacă între obiectele aflate în aceeași clasă:
a. asemănările sunt mai numeroase decât deosebirile
b. asemănările sunt mai importante decât deosebirile
c. deosebirile sunt mai importante decât asemănările
d. deosebirile sunt mai puțin numeroase decât asemănările
84. Termenul penar este, din punct de vedere extensional:
a. relativ, abstract, simplu, negativ
b. absolut, concret, compus, pozitiv
c. nevid, general, distributiv, precis
d. vid, singular, colectiv, vag
85. Într-o inducţie completă:
a. concluzia este întotdeauna probabilă
b. se obţine o concluzie adevărată din premise adevărate
c. concluzia este mai puțin generală decât premisele
d. concluzia este întotdeauna falsă
86. În cazul inducţiei incomplete:
a. se realizează trecerea de la general la particular
b. concluzia are un caracter cert
c. se realizează trecerea de la toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. concluzia are un caracter amplificator
87. Dacă termenului înghețată i se adaugă însușirea de vanilie:
a. extensiunea crește, intensiunea scade
b. intensiunea crește, extensiunea scade
c. intensiunea și extensiunea cresc simultan
d. intensiunea și extensiunea scad simultan
88. Un paralogism este un raționament:
a. eronat, făcut cu intenție
b. eronat, făcut fără intenție
c. corect, făcut cu intenție
d. corect, făcut fără intenție
89. Teza de demonstrat:
a. poate fi o propoziție infirmată
b. poate fi înlocuită pe parcursul demonstrației
c. trebuie să fie clar și precis formulată
d. trebuie să contribuie la demonstrarea fundamentului
90. Raționamentul Dacă toți elevii sunt sportivi, atunci unii sportivi sunt elevi este :
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv imediat
d. inductiv mediat
91. Termenii fructe și caise se află în raport logic de:
a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. încrucișare
28
92. Subiectul logic al propoziției Unele flori de primăvară sunt albe este:
a. unele flori de primăvară
b. flori de primăvară
c. unele flori
d. flori
93. Pe aceeași treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obținute trebuie să existe numai
raporturi logice de:
a. opoziție
b. ordonare
c. identitate
d. încrucișare
94. Termenul pisică albă este, din punct de vedere intensional:
a. nevid, general, distributiv, precis
b. relativ, abstract, simplu, negativ
c. vid, singular, colectiv, vag
d. absolut, concret, compus, pozitiv
95. În cazul unei inducţii incomplete, concluzia este:
a. probabilă
b. mai puţin generală decât premisele
c. întotdeauna falsă
d. întotdeauna adevărată
96. Inducţia completă este:
a. o generalizare într-o clasă infinită de obiecte
b. o generalizare într-o clasă finită de obiecte
c. o particularizare într-o clasă infinită de obiecte
d. o particularizare într-o clasă finită de obiecte
97. Dacă termenului casă de vacanță i se elimină însușirea de vacanță, atunci:
a. intensiunea și extensiunea scad simultan
b. intensiunea și extensiunea cresc simultan
c. intensiunea crește, extensiunea scade
d. extensiunea crește, intensiunea scade
98. Un sofism este un raționament:
a. eronat, făcut cu intenție
b. eronat, făcut fără intenție
c. corect, făcut cu intenție
d. corect, făcut fără intenție
99.Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat este:
a.teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b.teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c.teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d.teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
100.Într-o inducție incompletă, concluzia are un grad de generalitate:
a.mai mare decât cel al premiselor
b.egal cu cel al premiselor
c.mai mic decât cel al premiselor
d.ce nu se raportează la cel al premiselor
101.Termenii fotbal și handbal sunt în raport de:
a.ordonare
b.identitate
b.contradicție
d.contrarietate
102.Predicatul logic al propoziției Elevii prezenți azi sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine este:
29
a.sunt
b.sunt o parte
c.o parte dintre cei care vor lipsi mâine
d.sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine
103.O operație de clasificare este corectă dacă:
a.nu apar toate speciile genului
b.apar toate speciile genului
c.apar specii străine care aparțin altui gen
d.între clasele obținute există raporturi de identitate
104.Este logic negativ următorul termen:
a.negustor
b.nepăsător
c.negociator
d.neurolog
105.Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:
a.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
b.Dacă toți elevii sunt buni la logică, atunci unii elevi sunt buni la logică
c.Dacă fiecare elev este bun la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
d.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci alți elevi sunt slabi la logică
106.Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:
a.Dacă unii dintre colegii mei sunt fericiți, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
b.Dacă toți oamenii sunt fericiți, atunci unii oameni sunt fericiți.
c.Dacă unii oameni sunt fericiți, atunci alți oameni sunt nefericiți.
d.Dacă fiecare dintre colegii mei este fericit, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
107.Seria de termeni corect ordonați crescător, în funcție de intensiunea lor, este:
a.vertebrat, pisică, mamifer, felină
b.vertebrat, felină, pisică, mamifer
c.vertebrat, mamifer, felină, pisică
d.pisică, felină, mamifer, vertebrat
108.Propoziția Toți elevii care au participat la olimpiadele școlare sunt merituoși este:
a.universală afirmativă
b.universală negativă
c.particulară afirmativă
d.particulară negativă
30
Rezolvările itemilor
31
32
21. Subiectul logic al propoziției „Toți pictorii renascentiști italieni au fost talentați“ este:
a. toți
b. toți pictorii
c. toți pictorii renascentiști italieni
d. pictorii renascentiști italieni
22. Contrara propoziției „Toate numerele pare sunt divizibile cu doi“este propoziția:
a. Unele numere pare nu sunt divizibile cu doi
b. Niciun număr par nu este divizibil cu doi
c. Niciun număr impar nu este divizibil cu doi
d. Unele numere pare sunt divizibile cu doi
23. Termenii elev şi tânăr se află în raport de:
a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziție
24. Termenul de cutie de chibrituri este din punct de vedere extensional:
a. un termen vid
b. un termen singular
c. un termen colectiv
d. un termen vag
25. Predicatul logic al propoziției “Câțiva elevi sunt interesați de ceea ce se întâmplă” este:
a. interesați de ceea ce se întâmplă
b. sunt
c. sunt interesați
d. câțiva elevi
26. O propoziție particulară negativă este propoziția:
a. Mulți copaci sunt înfloriți
b. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
c. Unii oameni sunt artişti
d. Numai unii elevi nu sunt prezenți la ore
27. Din adevărul propoziției SeP se poate deduce falsitatea propoziției SiP, în baza raportului logic de:
a. subalternare
b. contradicție
c. subcontrarietate
d. contrarietate
28. Supraalterna propoziției ,,Unele silogisme sunt valide” este propoziția:
a. Niciun silogism nu este valid
b. Cel puțin un silogism nu este valid
c. Toate silogismele sunt valide
d. Unele silogisme nu sunt valide
29. Extensiunea unui termen se referă la:
a. proprietățile esențiale ale elementelor clasei reflectate
b. înțelesul termenului
c. o parte din elementele clasei la care se referă termenul
d. toate elementele clasei la care se referă termenul
30. Termenul roi de albine este, după extensiune:
a. simplu
b. vid
c. colectiv
d. negativ
31. Termenii mamifer si vertebrat se află în raport de:
a. încrucisare
33
b. ordonare
c. contrarietate
d. identitate
32. Subiectul logic al propoziției „Unele animale acvatice sunt nevertebrate” este:
a. unele
b. acvatice
c. animale acvatice
d. unele animale
33. Reprezintă o propoziție universal negativă:
a. Cine seamănă vânt, culege furtună.
b. Unii sportivi nu sunt olimpici.
c. Nimeni nu se naste învățat.
d. Există cel puțin o planetă locuită.
34. În funcție de gradul de generalitate al concluziei în raport cu premisele, raționamentele pot fi:
a. valide si nevalide
b. mediate si imediate
c. corecte si incorecte
d. deductive si inductive
35. Fundamentul demonstrației este reprezentat de:
a. propoziția care urmează să fie demonstrată
b. raționamentul prin care se deduce teza din premise
c. ansamblul de premise din care urmează să conchidem teza
d. teza de demonstrat
36. Inducția completă:
a. permite examinarea fiecărui element al clasei
b. are o concluzie probabilă dacă premisele sunt adevărate
c. se mai numeste si inducție amplificatoare
d. prezintă o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele
37. Inducția incompletă se caracterizează prin:
a. valoare de cunoastere redusă
b. concluzie probabilă
c. simpla enumerare a cazurilor analizate
d. aplicarea asupra unei clase cu număr mic de elemente
38. În funcție de corectitudinea logică argumentele deductive pot fi:
a. mediate si imediate
b. valide si nevalide
c. silogisme si polisilogisme
d. erori formale si erori materiale
39. Extensiunea termenului pix albastru înseamnă:
a. instrument de scris cu pasta de culoare albastră
b. cer albastru, mare albastră, floare albastră etc.
c. sintagma pix albastru
d. totalitatea pixurilor albastre
40. Termenul profesor exigent este:
a. absolut, concret, vid, precis
b. abstract, compus, general, distributiv
c. concret, negativ, nevid, general
d. absolut, compus, distributiv, general
41. Termenii stejar şi fag se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicţie
34
d. încrucişare
42. Subiectul logic al propoziţiei Toţi elevii înscrişi la cercul de filosofie sunt olimpici este:
a. toţi elevii
b. elevii
c. elevii înscriși
d. elevii înscrişi la cercul de filosofie
43. Reprezintă o propoziţie particulară afirmativă:
a. Unii elevi sunt atenţi la ore.
b. Unele excursii nu sunt bine organizate.
c. Toate vitaminele sunt necesare organismului.
d. Unele numere impare nu sunt prime.
44. Raţionamentul deductiv în care concluzia se obţine dintr-o singură premisă este:
a. valid
b. imediat
c. slab
d. incomplet
45. Din structura demonstraţiei nu face parte:
a. teza de demonstrat
b. fundamentul demonstraţiei
c. criteriul demonstraţiei
d. procedeul de demonstrare
46. Inducţia completă este:
a. o generalizare într-o clasă infinită de obiecte
b. o generalizare într-o clasă finită de obiecte
c. o particularizare într-o clasă infinită de obiecte
d. o particularizare într-o clasă finită de obiecte
47. Raţionamentul Dacă unii elevi din clasă şi-au făcut tema, atunci toţi elevii din clasă şi-au
făcut tema este un exemplu de:
a. conversiune
b. obversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă
48. Printre elementele componente ale operaţiei de clasificare nu se află:
a. procedeul clasificării
b. clasele
c. elementele clasificării
d. criteriul clasificării
49. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, este:
a. teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b. teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c. teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d. teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
50. Raționamentul Dacă toți medicii sunt persoane oneste atunci unele persoane oneste sunt
medici este un raționament:
a. nedeductiv tare
b. inductiv incomplet
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
51. Termenii „stilou“ și „creion“ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicție
35
d. încrucișare
52. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi pasionați de logică sunt premianți“, este:
a. elevi
b. elevi pasionați
c. elevi pasionați de logică
d. unii elevi
53. O operație de clasificare este corectă dacă:
a. între clasele obținute există raporturi de ordonare
b. pe aceeași treaptă este utilizat un criteriu unic
c. pe aceeași treaptă sunt utilizate mai multe criterii
d. între clasele obținute există raporturi de încrucisare
54. Din punct de vedere extensional, termenul „clasă de elevi“ este:
a. nevid, general, colectiv, precis
b. vid, singular, distributiv, precis
c. vid, general, colectiv, vag
d. nevid, singular, distributiv, vag
55. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. o clasă cu caracter finit, care permite examinarea fiecărui obiect al ei
b. o concluzie cu caracter cert
c. caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele
d. repetarea unor constatări si absența unui contraexemplu
56. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. o concluzie cu caracter probabil
b. examinarea unei clase cu un număr infinit de obiecte
c. trecerea de la un număr finit de cazuri la un număr infinit de cazuri
d. o concluzie cu caracter cert
57. Extensiunea este un element din structura unui termen care:
a. se referă la însusirile definitorii ale obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
b. se referă la totalitatea obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul
d. reprezintă componenta lingvistică a termenului
58. Propoziția „Nimeni nu este perfect“ este:
a. universală negativă
b. particulară negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
59. Extensiunea termenului număr natural înseamnă:
a. sintagma număr natural
b. un număr întreg mai mare decât zero
c. totalitatea numerelor naturale
d. cifre, adunare, scădere etc.
60. Termenul religiozitate este:
a. concret, absolut, nevid, vag
b. negativ, compus, general, vid
c. abstract, simplu, nevid, general
d. relativ, pozitiv, distributiv, vid
61. Termenii bacalaureat şi examen se află în raport de:
a. ordonare
b. identitate
c. încrucişare
d. contrarietate
36
62. Predicatul logic al propoziţiei Unele animale vânate în mod necontrolat sunt pe cale de dispariţie
este:
a. pe cale de dispariţie
b. pe cale
c. sunt pe cale
d. sunt
63. Reprezintă o propoziţie particulară afirmativă:
a. Aproape toţi elevii nu şi-au făcut tema.
b. Doar unii elevi şi-au făcut tema.
c. Prea mulţi elevi nu şi-au făcut tema.
d. Niciun elev nu şi-a făcut tema.
64. Raţionamentul deductiv în care, din premise adevărate se obţin numai concluzii adevărate, este:
a. complet
b. nemijlocit
c. valid
d. tare
65. Nu se află printre elementele demonstraţiei:
a. fundamentul demonstraţiei
b. regulile demonstraţiei
c. teza de demonstrat
d. procedeul de demonstrare
66. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a B este bun la chimie, atunci toţi elevii din clasa a
IX-a B sunt buni la chimie este un exemplu de:
a. obversiune
b. conversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă
67. Inducţia incompletă este:
a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
68. Pe aceeaşi treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obţinute trebuie să existe numai
raporturi de:
a. contrarietate
b. opoziţie
c. concordanţă
d. ordonare
69. Într-o demonstrație logic corectă, teza de demonstrat trebuie:
a. să conțină termeni cu semnificație multiplă
b. să fie cel puțin o propoziție probabilă
c. să fie o propoziție infirmată anterior
d. să fie înlocuită pe parcursul demonstrației cu altă teză
70. Raționamentul „Dacă felinele sunt mamifere, atunci unele mamifere sunt feline“, este:
a. o inducție completă
b. o obversiune
c. o conversiune simplă
d. o conversiune prin accident
71. Între termenii „leu“ și „leopard“, ca specii ale genului „felină“, există un raport logic de:
a. ordonare
b. contradicție
c. contrarietate
37
d. încrucișare
72. Predicatul logic al propoziției „Patrulaterele sunt figuri geometrice plane cu patru laturi“, este:
a. sunt figuri geometrice
b. sunt figuri geometrice plane
c. sunt figuri geometrice plane cu patru laturi
d. figuri geometrice plane cu patru laturi
73. Între clasele care rezultă pe aceeași treaptă a unei clasificări, trebuie să existe numai
raporturi logice de:
a. concordanță
b. opoziție
c. identitate
d. încrucișare
74. Termenul „atom de hidrogen“ este, din punct de vedere extensional:
a. nevid, general, distributiv, precis
b. nevid, singular, colectiv, precis
c. absolut, abstract, pozitiv, simplu
d. absolut, concret, pozitiv, compus
75. Inducția incompletă presupune:
a. un salt de la general la particular
b. o concluzie cu un caracter cert
c. verificarea tuturor cazurilor implicate
d. o generalizare în cadrul unei clase cu un număr infinit de elemente
76. În cazul inducției complete:
a. este examinat fiecare obiect al unei clase de obiecte
b. este examinat doar un obiect al unei clase de obiecte
c. este examinată doar o parte a unei clase de obiecte
d. este examinată o clasă infinită de obiecte
77. Extensiunea unui termen este reprezentată de:
a. proprietățile obiectelor care formează o clasă de obiecte
b. totalitatea obiectelor care formează o clasă de obiecte
c. cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă un termen
d. înțelesul termenului care constituie conținutul termenului
78. Propoziția „Toate axiomele sunt adevăruri nedemonstrabile“, este o propoziție categorică:
a. particulară negativă
b. particulară afirmativă
c. universală afirmativă
d. universală negativă
79. Fundamentul demonstrației trebuie să fie alcătuit numai din propoziții:
a. universale
b. adevărate
c. false
d. particulare
80. Raționamentul Dacă toate tablourile sunt opere de artă, atunci unele opere de artă sunt
tablouri este:
a. inductiv mediat
b. inductiv imediat
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
81. Termenii bănuitor și suspicios se află în raport de:
a. identitate
b. contradicție
c. contrarietate
38
d. încrucișare
82. Predicatul logic al propoziției Toate albinele sunt insecte folositoare este:
a. sunt
b. sunt insecte
c. sunt insecte folositoare
d. insecte folositoare
83. O clasificare încalcă regula omogenității dacă între obiectele aflate în aceeași clasă:
a. asemănările sunt mai numeroase decât deosebirile
b. asemănările sunt mai importante decât deosebirile
c. deosebirile sunt mai importante decât asemănările
d. deosebirile sunt mai puțin numeroase decât asemănările
84. Termenul penar este, din punct de vedere extensional:
a. relativ, abstract, simplu, negativ
b. absolut, concret, compus, pozitiv
c. nevid, general, distributiv, precis
d. vid, singular, colectiv, vag
85. Într-o inducţie completă:
a. concluzia este întotdeauna probabilă
b. se obţine o concluzie adevărată din premise adevărate
c. concluzia este mai puțin generală decât premisele
d. concluzia este întotdeauna falsă
86. În cazul inducţiei incomplete:
a. se realizează trecerea de la general la particular
b. concluzia are un caracter cert
c. se realizează trecerea de la toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. concluzia are un caracter amplificator
87. Dacă termenului înghețată i se adaugă însușirea de vanilie:
a. extensiunea crește, intensiunea scade
b. intensiunea crește, extensiunea scade
c. intensiunea și extensiunea cresc simultan
d. intensiunea și extensiunea scad simultan
88. Un paralogism este un raționament:
a. eronat, făcut cu intenție
b. eronat, făcut fără intenție
c. corect, făcut cu intenție
d. corect, făcut fără intenție
89. Teza de demonstrat:
a. poate fi o propoziție infirmată
b. poate fi înlocuită pe parcursul demonstrației
c. trebuie să fie clar și precis formulată
d. trebuie să contribuie la demonstrarea fundamentului
90. Raționamentul Dacă toți elevii sunt sportivi, atunci unii sportivi sunt elevi este :
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv imediat
d. inductiv mediat
91. Termenii fructe și caise se află în raport logic de:
a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. încrucișare
92. Subiectul logic al propoziției Unele flori de primăvară sunt albe este:
39
40
b.sunt o parte
c.o parte dintre cei care vor lipsi mâine
d.sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine
103.O operație de clasificare este corectă dacă:
a.nu apar toate speciile genului
b.apar toate speciile genului
c.apar specii străine care aparțin altui gen
d.între clasele obținute există raporturi de identitate
104.Este logic negativ următorul termen:
a.negustor
b.nepăsător
c.negociator
d.neurolog
105.Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:
a.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
b.Dacă toți elevii sunt buni la logică, atunci unii elevi sunt buni la logică
c.Dacă fiecare elev este bun la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
d.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci alți elevi sunt slabi la logică
106.Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:
a.Dacă unii dintre colegii mei sunt fericiți, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
b.Dacă toți oamenii sunt fericiți, atunci unii oameni sunt fericiți.
c.Dacă unii oameni sunt fericiți, atunci alți oameni sunt nefericiți.
d.Dacă fiecare dintre colegii mei este fericit, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
107.Seria de termeni corect ordonați crescător, în funcție de intensiunea lor, este:
a.vertebrat, pisică, mamifer, felină
b.vertebrat, felină, pisică, mamifer
c.vertebrat, mamifer, felină, pisică
d.pisică, felină, mamifer, vertebrat
108.Propoziția Toți elevii care au participat la olimpiadele școlare sunt merituoși este:
a.universală afirmativă
b.universală negativă
c.particulară afirmativă
d.particulară negativă
41
următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu
litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
a. Unii A nu sunt B. - A
b. Toţi C sunt A. - A
c. Niciun C nu este E. - A
d. Unii A sunt E. - A
e. Niciun D nu este A. - F
f. Unii A sunt C. - A
g. Toți E sunt D. - A
h. Unii B nu sunt D. - A
8 puncte
42
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 3, respectiv, obversa subalternei propoziției 1.
6 puncte
Conversa obversei supraalternei propoziției SoP - Unele televizoare nu sunt creații
originale.
Supraalterna lui SoP este SeP.
Obversa lui SeP este Sa~P
Conversa lui Sa~P este ~PiS.
~PiS = Unele non-creații originale sunt televizoare.
4 puncte
X: SaP-c->PiS
Y: SoP->PoS
43
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să
justificaţi propoziţia “Unele situații de conflict sunt generatore de creații artistice.”
6 puncte
Modul aii-1 (Darii) – Pentru că propoziția dată este o concluzie de tip i.
MaP Toate situațiile care inspirăM) sunt generatoare de creații artistice (P)
SiM Unele situații de conflict (S) sunt situații care inspiră (M).
SiP Unele situații de conflict (S) sunt generatoare de creații artistice (P).
C. Fie următorul silogism: Deoarece unele postări populare sunt fotografii cu pisici, unele
fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri sunt fotografii cu pisici, având în vedere că toate
postările populare sunt fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care
sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
44
4 Puncte
Pasul 1: identific concluzia
Unele fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri (S) sunt fotografii cu pisici (P).
Cum am identificat-o? Am eliminat propozițiile care începeau cu indicatori de premise:
deoarece, avand in vedere.
Pasul 2: identific premisa majoră (cea care conține predicatul concluziei)
2 puncte
Regula adecvării definitorului la conținutul definitului. Definiția este îngustă.
4 puncte
Regula caracterului afirmativ.
Cuvânt nu reprezintă nici tractor, nici bicicletă.
alternative
Regula circularității
Cuvântul este un element lingvistic numit cuvânt.
Regula clarității și preciziei.
Cuvânt este divinul ce se ascunde în vibrațiile aerului, în respirații, în inimi și
memorii.
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul Dacă unele produse de uz casnic sunt poluante, atunci unele produse
3. Termenii suliță și sabie, ca specii ale termenului armă, se află în raport de:
a. identitate
b. contrarietate
c. ordonare
d. contradicție
euristice este:
a. unele strategii
b. strategii de rezolvare
c. rezolvare a problemelor
d. strategii de rezolvare a problemelor
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este aceea conform căreia, pe
aceeași treaptă a clasificării, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi logice de:
a. identitate
b. opoziție
c. ordonare
d. încrucișare
a. precis
b. simplu
c. concret
d. abstract
7. Un raționament inductiv incomplet nu se caracterizează prin:
10. Propoziția Toate firmele de exercițiu sunt ateliere de gândire creativă este:
a. universală afirmativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii C nu sunt A.
b. Toţi B sunt D.
c. Nici un C nu este D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți D sunt A.
f. Unii A sunt C.
g. Niciun E nu este A.
h. Toți B sunt E.
8 puncte
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1, contradictoria
propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 4, respectiv, conversa subalternei propoziției 1. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid prin care să justificați
propoziţia “Unele dezbateri pe teme sociale nu sunt generatoare de conflict”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Dacă unele evenimente sportive sunt partide de șah, rezultă că unele
partide de șah sunt urmărite cu interes, deoarece toate evenimentele sportive sunt urmărite cu
interes.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Acizii sunt compuși chimici care nu sunt nici baze, nici săruri.
a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Model
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei supraalternei
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SaP→PaS, respectiv Y: SiP→So~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SaP→PaS, conversiune nevalidă, Y:SiP→So~P
obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SaP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit
în concluzie dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
C.
câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-F, 2-A, 3-A, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „acizi” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul Unele decizii sunt morale, deci unele decizii nu sunt imorale este un exemplu
de:
a. silogism
b. inducție
c. conversiune
d. obversiune
a. savarină - amandină
b. zăpadă - omăt
c. floare - floare de colț
d. drept - nedrept
a. nicio persoană
b. nicio persoană mincinoasă
c. curajoasă
d. persoană mincinoasă
7. Un profesor raționează astfel: Din totalul de 25 de lucrări, 7 corectate până acum au avut
note cuprinse între 8 și 10; prin urmare, probabil toate lucrările vor avea note cuprinse între 8
și 10. Raționamentul profesorului este:
a. o inducție incompletă
b. o inducție completă
c. o conversiune
d. o obversiune
a. paralogism
b. silogism
c. sofism
d. orfism
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii C nu sunt A.
b. Toţi B sunt D.
c. Niciun C nu este D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți D sunt B.
f. Unii A sunt C.
g. Toți A sunt E.
h. Niciun C nu este E.
8 puncte
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei propoziției 1.
4 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele figuri geometrice nu sunt dreptunghiuri”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toate subiectele de bacalaureat sunt subiecte de dificultate medie, prin
urmare unele întrebări de tip grilă sunt subiecte de bacalaureat, întrucât unele întrebări de tip
grilă sunt subiecte de dificultate medie.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 1
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 2 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 3
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 1 (Po~S) 2 puncte
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
MaP PaM
SeM MaS
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două
scheme de inferenţă 4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat
grafic: aee-1 - mod silogistic nevalid, aai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
C.
câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-A, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „pictură” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul Dacă toți oamenii sunt ființe inteligente, atunci unele ființe inteligente sunt
a. fotbalist - sportiv
b. inginer - bărbat
c. soldat - ostaș
d. vertebrat - tigru
4. Subiectul logic al propoziției Unele animale de companie nu sunt prietenoase cu străinii este:
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare precizează că, pe aceeași
a. universală afirmativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți A sunt C.
b. Toţi D sunt B.
c. Unii C sunt D.
d. Unii A sunt B.
e. Unii B sunt C.
f. Niciun A nu este D.
g. Niciun B nu este E.
h. Unii C sunt E.
8 puncte
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei propoziției 3.
4 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele inferențe valide sunt raţionamente deductive mediate”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Daca unele știri false sunt acțiuni de dezinformare, atunci unele știri
false sunt manipulări ale opiniei publice, având în vedere că toate acțiunile de dezinformare
sunt manipulări ale opiniei publice.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 2
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziției 1 (SiP), a contrarei
propoziției 2 (SeP), a subalternei propoziției 3 (SoP) și a supraalternei propoziției 4 (SaP)
4x1p= 4 puncte
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 3 și 4, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 3 și 4
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 3 (Pa~S/Pi~S) 2 puncte
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
MeP MaP
SaM MiS
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două
scheme de inferenţă 4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat
grafic: eae-1 - mod silogistic valid, aii-3 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
C.
câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-A, 2-A, 3-A, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „deltă” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul „Dacă toate mamiferele sunt vertebrate, iar unele animale acvatice nu sunt
3. Termenii „pisică“ și „leopard“, ca specii ale genului felină, se află în raport de:
a. încrucișare
b. identitate
c. contrarietate
d. ordonare
a. fapte condamnabile
b. sunt
c. sunt fapte
d. sunt fapte condamnabile
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este aceea conform căreia, pe
aceeași treaptă a clasificării, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi logice de:
a. identitate
b. opoziție
c. ordonare
d. încrucișare
7. Inducţia completă:
a. particulară afirmativă
b. particulară negativă
c. universală afirmativă
d. universală negativă
20 de puncte
a. Toţi A sunt C.
b. Toţi B sunt C.
c. Toţi C sunt B.
d. Niciun A nu este C.
e. Unii B nu sunt D.
f. Unii C sunt D.
g. Niciun E nu este C.
h. Unii A sunt E.
8 puncte
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei propoziției 2.
4 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele ore de logică sunt experiențe memorabile”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toate războaiele sunt acte de agresiune inacceptabile, deoarece toate
războaiele sunt evenimente soldate cu pierderi de vieți omenești, iar unele evenimente soldate
cu pierderi de vieți omenești sunt acte de agresiune inacceptabile.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 3
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
1-d, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-a, 7-a, 8-b, 9-a, 10-c 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
a-F, b-F, c-A, d-F, e-A, f-F, g-A, h-F 8x1p= 8 puncte
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 2 și 4
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a conversei obversei propoziției 2 (~PiS) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „crizantemă” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
politicoase sunt rezervate, iar toate persoanele rezervate sunt timide este un exemplu de
raționament:
a. inductiv mediat
b. deductiv imediat
c. deductiv mediat
d. inductiv imediat
a. ordonare
b. contrarietate
c. intersectare
d. identitate
4. Predicatul logic al propoziției Unii elevi de liceu sunt buni la logică este:
a. sunt buni
b. elevi de liceu
c. sunt buni la logică
d. buni la logică
7. Concluzia raționamentului Dacă unii elevi de liceu sunt pasionați de logică, atunci toți elevii
a. din neatenție
b. cu intenție
c. din greșeală
d. cu complicitatea interlocutorului
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii C sunt A.
b. Toţi D sunt B.
c. Niciun C nu este D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți A sunt D.
f. Unii A nu sunt C.
g. Niciun B nu este C.
h. Toți B sunt E.
8 puncte
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, subcontrara
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 2, respectiv, conversa contradictoriei propoziției 4. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia „Unii pictori sunt artiști renumiți”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele persoane nedemne de încredere sunt oameni indiscreți, deoarece
unii oameni indiscreți sunt prea vorbăreți și toate persoanele prea vorbărețe sunt persoane
nedemne de încredere.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei supraalternei
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SeP→Sa~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SoP→PoS, conversiune nevalidă, Y: SeP→Sa~P
obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „școală” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul Dacă unii oameni nu sunt informați, putem spune că unii oameni sunt
8. Concluzia raționamentului Dacă fiecare număr par este divizibil cu 2, atunci toate numerele
pare sunt divizibile cu 2 este:
a. certă
b. probabilă
c. amplificatoare
d. falsă
9. Seria corectă de termeni ordonați descrescător din punct de vedere extensional este:
a. intenția emițătorului
b. intenția spectatorului
c. atenția spectatorului
d. intenția receptorului
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D și E astfel încât termenul D este subordonat termenului B, termenul A
se află în raport de contrarietate cu D, dar de încrucişare cu B, termenul C este subordonat
termenului A şi, în acelaşi timp, se află în raport de încrucişare cu B. E este intersectat simultan
cu A,B și C, dar în opoziție cu D.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice
dintre cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii C nu sunt A.
b. Toţi B sunt D.
c. Niciun C nu este D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți D sunt A.
f. Unii A sunt C.
g. Niciun E nu este A.
h. Unii D nu sunt E.
8 puncte
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, contradictoria
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei subcontrarei
propoziției 1, respectiv, obversa supraalternei propoziției 3. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia Niciun om nu este nemuritor”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Dacă toate animalele de pradă sunt lipsite de sensibilitate, atunci niciun
animal de pradă nu este cățel, având în vedere că niciun cățel nu este lipsit de sensibilitate.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 5
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 și 4, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propozițiile 2 şi 4
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei subcontrarei propoziției
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SaP→PaS, respectiv Y: SoP→Si~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SaP→PaS, conversiune nevalidă, Y: SoP→Si~P
obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SaP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „adunare” 2 puncte
a. încrucișare
b. ordonare
c. contrarietate
d. identitate
a. greu de impresionat
b. sunt greu de impresionat
c. sunt greu
d. sunt
a. prea abundentă
b. prea largă
c. prea îngustă
d. prea largă și prea îngustă simultan
7. Raționamentul Dacă unele boli sunt contagioase, rezultă că toate bolile sunt contagioase
9. Seria de termeni corect ordonați crescător din punct de vedere intensional este:
a. particulară negativă
b. particulară afirmativă
c. universală negativă
d. universală afirmativă
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii C nu sunt A.
b. Niciun B nu este D.
c. Unii C nu sunt E.
d. Toți A sunt B.
e. Toți D sunt E.
f. Unii A sunt C.
g. Niciun E nu este A.
h. Toți B sunt E.
8 puncte
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, subcontrara
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei contradictoriei
propoziției 4, respectiv, obversa subalternei propoziției 3. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele bunuri economice sunt inaccesibile unei părți a populației”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele sporturi sunt activități ce întăresc spiritul de competiție, deoarece
toate întrecerile individuale sunt activități ce întăresc spiritul de competiție, iar unele sporturi
sunt întreceri individuale.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 6
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei contradictoriei
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SaP→Se~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PoS, conversiune nevalidă, Y: SaP→Se~P
obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „școală” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
3. Între termenii avion și vapor, ca specii ale genului mijloc de transport, există un raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. încrucișare
d. contradicție
a. toate mamiferele
b. toate mamiferele terestre
c. mamiferele terestre
d. mamiferele
a. absolut, concret
b. nevid, precis
c. abstract, simplu
d. distributiv, compus
7. Concluzia raționamentului Dacă unele păsări zboară, atunci toate păsările zboară este:
a. adevărată
b. corectă
c. certă
d. probabilă
9. Seria de termeni corect ordonați descrescător din punct de vedere extensional este:
a. SiP
b. SeP
c. SoP
d. SaP
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți C sunt A.
b. Niciun B nu este D.
c. Niciun C nu este D.
d. Unii A nu sunt B.
e. Unii A sunt C.
f. Toți D sunt A.
g. Unii E sunt A.
h. Unii B nu sunt E.
8 puncte
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, supraalterna propoziției 1, contrara
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei contradictoriei
propoziției 4, respectiv, conversa supraalternei propoziției 1. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Toți navigatorii sunt oameni curajoși”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unii oameni nu sunt sociabili, având în vedere că unii oameni sunt
melancolici, iar niciun melancolic nu este sociabil.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 7
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 2, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 2
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei contradictoriei
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→Si~P, respectiv Y: SaP→PaS) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→Si~P, obversiune validă, Y: SaP→PaS,
conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y:
SaP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „ploaie” 2 puncte
a. probabilă
b. infirmată
c. adevărată
d. cel puțin probabilă
2. Raționamentul Niciun om nu este perfect, deci nicio ființă perfectă nu este om este:
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv complet
d. inductiv incomplet
4. Cuantorul propoziției Nicio persoană pasionată de logică nu este incoerentă în gândire este:
a. nicio persoană
b. nicio
c. nicio persoană pasionată
d. nicio persoană pasionată de logică
a. elementele clasificării
b. criteriul
c. clasele
d. fundamentul clasificării
a. logic vid
b. factual vid
c. nevid
d. empiric vid
a. este mai puțin generală decât premisele din care a fost obținută
b. are același grad de generalitate ca premisele
c. este întotdeauna certă/sigură
d. este mai generală decât premisele din care a fost obținută
9. Dintre termenii elev, vertebrat, mamifer, om, cea mai mare intensiune o are termenul:
a. vertebrat
b. elev
c. om
d. mamifer
10. Într-un silogism în care termenul mediu are înțeles diferit în cele două premise, se produce
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii B sunt A.
b. Toți C sunt A.
c. Unii D sunt C.
d. Niciun E nu este A.
e. Unii C nu sunt B.
f. Niciun A nu este D.
g. Unii B nu sunt E.
h. Toți A sunt C.
8 puncte
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, contradictoria
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei supraalternei
propoziției 3, respectiv, conversa subalternei propoziției 4. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unii olimpici la logică sunt elevi care oferă soluții originale la subiecte”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele discipline școlare nu sunt îndrăgite de elevi, deoarece unele
discipline școlare nu sunt predate prin intermediul metodelor activ-participative, iar toate
disciplinele îndrăgite de elevi sunt predate prin intermediul metodelor activ-participative.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 8
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 2, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 2
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 și 2
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei supraalternei
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→PeS, respectiv Y: SaP→Se~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PeS, conversiune nevalidă, Y: SaP→Se~P
obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SoP→PeS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „reclamă” 2 puncte
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul Toți oamenii sunt muritori, iar Aristotel este om; prin urmare, Aristotel este
muritor este:
a. inductiv complet
b. inductiv incomplet
c. deductiv imediat
d. deductiv mediat
a. ordonare
b. contrarietate
c. încrucișare
d. identitate
a. unii turiști
b. nu sunt
c. nu sunt pretențioși
d. unii
nevertebrate:
a. este incompletă
b. este corectă
c. este prea abundentă
d. încalcă regula raportului de opoziție între clase
a. clasă de elevi
b. pădure
c. copac
d. echipă de fotbal
a. probabilă
b. certă/sigură
c. validă
d. amplificatoare
9. Dintre termenii floare, trandafir, trandafir alb, plantă, cea mai mică extensiune o are termenul:
a. plantă
b. floare
c. trandafir
d. trandafir alb
10. Argumentul relativ la ignoranță/apelul la ignoranță este o eroare din categoria sofismelor:
a. de limbaj
b. de relevanță
c. circularității
d. dovezilor insuficiente
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât termenul E este specie a termenului A, iar termenul B
este gen pentru termenul A; termenul D este subordonat termenului B, dar se află în raport de
încrucișare cu termenii A și E; termenul C este în raport de încrucișare cu termenul B, însă în
raport de opoziție cu ceilalți trei termeni.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți A sunt E.
b. Unii C nu sunt B.
c. Niciun A nu este C.
d. Unii D sunt C.
e. Unii E nu sunt D.
f. Niciun B nu este A.
g. Unii C sunt E.
h. Toți D sunt B.
8 puncte
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei subalternei propoziției
4, respectiv, conversa supraalternei propoziției 1. 6 puncte
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele gesturi frumoase sunt făcute din inimă”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toate alimentele bio sunt produse sănătoase; așadar, unele produse
sănătoase sunt comercializate în magazinele din țară, dat fiind că unele alimente bio sunt
comercializate în magazinele din țară.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 9
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 2 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 și 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei subalternei propoziției
4 (~P i S), respectiv, a conversei supraalternei propoziției 1 (PeS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a conversei obversei subalternei
propoziției 4, respectiv, a conversei supraalternei propoziției 1 2x2p= 4 puncte
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→Si~P, respectiv Y: SiP→PaS) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→Si~P, obversiune validă, Y: SiP→PaS
conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y:
SiP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „răbdare” 2 puncte
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
2. Raționamentul Unele argumente deductive sunt silogisme, deoarece toate silogismele sunt
3. Termenii elevi de liceu teoretic și elevi de clasa a IX-a se află în raport de:
a. încrucișare
b. contrarietate
c. contradicție
d. ordonare
a. Luna
b. satelitul
c. satelitul natural
d. satelitul natural al Terrei
a. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive nu sunt valide
b. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe valide sunt deductive
c. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive sunt valide
d. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci toate inferențele deductive sunt valide
a. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
b. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi din clasa a XII-a A nu învață
c. Dacă fiecare elev din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
d. Dacă toți elevii din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi care învață sunt din clasa a XII-a A
a. particulară negativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
20 de puncte
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți A sunt C.
b. Toţi C sunt E.
c. Unii D sunt A.
d. Unii E sunt C.
e. Niciun E nu este C.
f. Toți E sunt D.
g. Toți B sunt C.
h. Unii A nu sunt B.
8 puncte
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1, subcontrara
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 2, respectiv, conversa subcontrarei propoziției 4. 6 puncte
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia „Nicio felină nu este animal erbivor“. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toți peștii sunt animale acvatice, deci unele animale acvatice sunt
păstrăvi, deoarece unii pești sunt păstrăvi.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Pagina 1 din 2
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Test 10
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SiP So~P, respectiv Y: SoP PoS) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SiP So~P, obversiune validă, Y: SoP PoS
conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y:
SoP PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare
distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte
Pagina 2 din 2
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „pătrat” 2 puncte