Subiectul Cerinta

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Definii conceptul de silogism Enumerai dou tipuri de inferene deductive, dup numrul premiselor din care se obine concluzia

Definii conceptul de argument Menionai cele dou elemente din structura unui raionament

Definii conceptul de termen logic Precizai cele trei componente din structura unei definiii

Definii conceptul de intensiune Menionai cele trei componente din structura unei clasificri

Definii conceptul de extensiune. Enumerai dou tipuri de raionamente deductive n funcie de numrul de premise

Precizai nelesul conceptului de definire Enumerai dou tipuri de raionamente deductive n funcie de criteriul corectitudinii logice

Definii conceptul de subiect logic Enumerai dou tipuri de raionamente nedeductive dup gradul de probabilitate al concluziei

Definii conceptul de predicat logic Precizai cei trei termeni din structura unui silogism

Definii conceptul de raionament. Menionai cele trei componente din structura unei demonstratii

10 11 12 13 14 15 16 17 18

Definii conceptul de silogism.

Precizai nelesul conceptului de definiie. Menionai cele dou componente din structura unui argument.

Definii conceptul de clasificare. Enumerai doi indicatori logici de concluzie.

Enumerai doi indicatori logici de premis.

Definii conceptul de funcie de adevr. Numii cei doi termeni extremi din structura unui silogism.

Enumerai trei indicatori logici, dintre care doi de premis i unul de concluzie.

Enumerai dou tipuri de raionament dup direcia procesului de inferen ntre general i particular.

Numii cele dou premise din structura unui silogism.

Numii trei elemente din structura demonstraiei.

19 20 21 22 23 24 25 26 27

Menionai dou elemente din structura raionamentului.

Menionai dou proprieti ale argumentelor nedeductive.

Precizai trei termeni din structura silogismului.

Menionai dou tipuri de inducie incomplet.

Definii conceptul de inferen deductiv. Enumerai dou reguli de corectitudine a demonstraiei referitoare la teza de demonstrat.

Definii conceptul de inferen inductiv. Enumerai doi indicatori logici de premis.

Definii conceptul de inferen imediat. Enumerai dou tipuri de indicatori ai argumentrii.

Definii conceptul de inferen mediat. Enumerai dou reguli ale corectitudinii demonstraiei.

Definii conceptul de inferen valid. Enumerai trei indicatori logici, dintre care doi de concluzie i unul de premis.

28 29 30 31 32 33 34 35 36

Definii conceptul de inferen nevalid. Enumerai cele dou premise din structura silogismului.

Numii dou operaii logice cu termeni.

Enumerai doi indicatori logici, dintre care unul de premis i unul de concluzie.

Definii conceptul de inducie complet.

Definii conceptul de inducie incomplet. Menionai cele dou elemente din structura unui raionament.

Definii conceptul de inferen inductiv slab. Enumerai dou tipuri de argumente deductive.

Definii conceptul de inferen inductiv tare. Numii cele trei elemente din structura unei definiii.

Definii conceptul de demonstraie. Numii cele trei elemente din structura unei clasificri.

Definii conceptul de tez de demonstrat. Precizai cele dou elemente ale unui termen care se afl ntr-un raport de dualitate.

37 38 39 40 41 42 43 44 45

Definii conceptul de fundament al demonstraiei. Menionai ordinea standard a propoziiilor care compun un silogism.

Definii conceptul de proces de demonstrare. Enumerati dou proprieti ale raionamentelor nedeductive.

Definii conceptul de raionament. Precizai dou operaii logice cu termeni.

Definii conceptul de extensiune. Enumerati dou tipuri de raionamente deductive n funcie de criteriul corectitudinii logice.

Definii conceptul de demonstraie. Enumerati dou proprieti ale raionamentelor nedeductive

Definii conceptul de inducie prin simpl enumerare. Enumerati dou reguli ale demonstraiei, dintre care una s se refere la teza de demonstrat, iar cealalt la fundamentul demonstraiei.

Precizai dou caracteristici ale argumentelor deductive.

Menionai cele dou elemente din structura unui raionament.

Definii conceptul de silogism. Enumerati dou reguli ale corectitudinii n demonstraie.

46 47 48 49 50 51 52 53 54

Enumerati cele trei elemente pe care le presupune orice argumentare.

Definii conceptul de inferen deductiv mediat. Numii cei doi termeni extremi din structura silogismului.

Definii conceptul de demonstraie. Precizai cei doi termeni extremi din structura unui silogism.

Definii conceptul de validitate. Enumerati dou reguli ale demonstraiei, dintre care una s se refere la teza de demonstrat, iar cealalt la fundamentul demonstraiei.

Definii conceptul de inducie tiinific. Enumerati cele trei elemente componente din structura oricrei definiii.

Definii conceptul de silogism. Enumerati dou tipuri de inferene deductive imediate.

Enumerati doi indicatori logici, dintre care unul de premis i unul de concluzie.

Definii conceptul de clasificare. Enumerati cele trei componente ale termenului.

Definii conceptul de termen.

Definii conceptul de inferen.

55 56 57 58 59 60 61 62 63

Enumerati dou tipuri de propoziii logice.

Definii conceptul de definire. Enumerati dou tipuri de indicatori ai argumentrii.

Definii conceptul de demonstraie. Enumerati dou tipuri de raionamente inductive.

Definii conceptul de raionament inductiv. Precizai dou tipuri de propoziii, n logic.

Definii conceptul de clasificare. Enumerati dou tipuri de argumente deductive.

Definii conceptul de argumentare.

Definii conceptul de concluzie. Enumerati dou elemente structurale ale definiiei.

Definii conceptul de intensiune.

Definii conceptul de inferen nedeductiv. Numii trei elemente din structura clasificrii.

64 65 66 67 68 69 70 71 72 73

Enumerati dou tipuri de inferene deductive dup criteriul corectitudinii logice.

Definii conceptul de premis. Enumerati dou tipuri de elemente structurale ale argumentrii.

Definii conceptul de silogism.

Enumerai dou elemente din structura silogismului.

Definii conceptul de inferen deductiv mediat. Enumerati cele dou elemente corelative din structura unui termen.

Definii conceptul de inferen deductiv. Enumerati dou tipuri de operaii logice cu termeni.

Definii conceptul de extensiune. Enumerati dou tipuri de forme logice.

Definii conceptul de propoziie categoric. Menionai ordinea standard a propoziiilor care compun un silogism.

Definii conceptul de premis minor. Enumerati dou proprieti ale argumentelor inductive.

Definii conceptul de inferen imediat. Enumerati dou proprieti ale argumentelor inductive.

74 75 76 77 78 79 80 81 82

Enumerati dou elemente din structura unei demonstraii.

Enumerati dou tipuri de propoziii logice.

Definii conceptul de inferen deductiv imediat. Enumerati dou tipuri de indicatori ai argumentrii.

Definii conceptul de raionament. Enumerati dou tipuri de argumente inductive.

Enumerati dou elemente din structura clasificrii.

Definii conceptul de inferen deductiv valid. Enumerati dou caracteristici ale induciei incomplete.

Definii conceptul de definitor.

Enumerati dou tipuri de termeni din structura silogismului.

Enumerati dou tipuri de argumente deductive, n funcie de numrul premiselor din care se obine concluzia.

83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

Definii conceptul de termen major. Enumerati dou elemente din structura raionamentului.

Definii conceptul de premis major. Enumerati cele dou elemente din structura unei argumentri.

Definii conceptul de indicator de argumentare. Enumerati dou tipuri de raionamente dup direcia procesului de inferen.

Definii conceptul de propoziie categoric. Enumerati dou tipuri de inferene inductive, dup numrul cazurilor examinate.

Definii conceptul de termen minor.

Enumerati dou tipuri de operaii logice cu termeni.

Definii conceptul de propoziie categoric. Enumerati dou tipuri de inferene deductive n funcie de criteriul corectitudinii logice.

Definii conceptul de termen mediu.

Enumerati dou tipuri de premise din structura silogismului.

Definii conceptul de termen mediu. Enumerati dou tipuri de raionamente dup direcia procesului de inferen.

93 94 95 96 97 98 99 100

Enumerati dou deosebiri ntre inducia complet i cea incomplet .

Definii conceptul de propoziie categoric. Enumerati dou tipuri de argumente nedeductive.

Definii conceptul de definiens. Enumerati dou tipuri de argumente nedeductive, dup gradul de probabilitate al concluziei.

Definii conceptul de argument nedeductiv tare.

Definii conceptul de extensiune. Enumerati cele dou elemente din structura unui termen.

Definii conceptul de silogism. Enumerati dou tipuri de inferene deductive.

Enumerati dou tipuri de inferene deductive, dup numrul premiselor din care se obine concluzia.

Raspunsul
rationament deductiv mediat cu doua premise si o concluzie imediate si mediate

forma logica prin care din premise se obtine o propozitie noua, numita concluzie premise, concluzie

o expresie lingvista cu un anumit sens, care denota obiecte din realitate definit, definitor, relatie de definire

sensul, intelesul unui termen elementele clasificarii, clasele rezultate, criteriul clasificarii

multimea obiectelor desemnate de un termen imediate(o premisa), mediate(doua premise)

operatia logica prin care este precizat intelesul, sensul unui termen valide, nevalide

termen al unei propozitii categorice despre care se predica ceva tari si slabe

termen al unei propozitii categorice care caracterizeaza subiectul termenul major (predicatul), termenul minor (subiectul), termenul mediu

operatie logica prin care din premise se obtine o concluzie teza de demonstrat, fundamentul demonstratiei, rationamentul

rationament deductiv mediat cu doua premise

operatie logica prin care este precizat intelesul, sensul unui termen premise, concluzii

operatia logica prin care mai multe elemente date sunt grupate in clase, in functie de un criteriu dat deci, in concluzie

daca, pentru ca

functia de adevar a unei propozitii reflecta capacitatea acesteia de a fi conforma realitatii sau nu subiectul (termenul minor), predicatul (termenul major)

daca, pentru ca (de premisa), deci (de concluzie)

deductiv (de la general la particular), nedeductiv (de la particular la general)

premisa majora, premisa minora

teza de demonstrat, fundamentul demonstratiei, procesul de rationare

premise, concluzii

Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator.

subiect, predicat, termen mediu

inductia prin simpla enumerare, inductia stiintifica

rationament cu premise generale si concluzii particulare trebuie sa ramana neschimbata, trebuie sa fie clara si precisa

rationament cu premise particulare si concluzii generale daca, pentru ca

rationament cu o singura premisa si o singura concluzie de premise si de concluzie

rationament cu doua premise si o singura concluzie teza sa fie clara si precisa, fundamentul demonstratiei trebuie sa fie constituit din propozitii adevarate

un rationament capabil sa conduca de la premise adevarate la concluzii adevarate in concluzie, deci (de concluzie), deoarece (de premisa)

un rationament care conduce de la premise adevarate la concluzii false premisa majora, premisa minora

definirea si clasificarea

deoarece, daca (de premisa), in concluzie (de concluzie)

un rationament care justifica o conluzie in urma analizarii tuturor premiselor posibile

un rationament care justifica o conluzie in urma analizarii unui numar relativ mic din totalul premiselor posibile premise, concluzii

un rationament cu o concluzie probabila, incerta, rezultata in urma unei inductii incomplete mediate, immediate

un rationament cu o concluzie sigura, certa, rezultata in urma unei inductii complete definit, definitor, relatie de definire

operatia logica prin care o teza de demonstrat este determinata ca adevarata, in urma utilizarii unui fundament, printr-un rationament valid elementele clasificarii, clasele rezultate, criteriul clasificarii

propozitie concreta, parte din structura demonstratiei, care este presupusa ca fiind adevarata, trebuind demonstrata intensiune-extensiune

o suma de propozitii adevarate, parte din structura demonstratii, care fundamenteaza teza de demonstrat premisa majora, premisa minora, concluzia

procesul prin care o teza de demonstrat este dovedita ca fiind adevarata in urma utilizarii unui argument valid, cu premise adevarate Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator.

operatia logica prin care din premise date se obtine o propozitie noua, numita concluzie definirea si clasificare

multimea de obiecte, elemente din realitate desemnate de un termen valide, nevalide

procesul prin care o teza de demonstrat este dovedita ca fiind adevarata in urma utilizarii unui argument valid, cu premise adevarate Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator.

rationament nedeductiv incomplet, cu concluzie slaba, rezultat din analizarea unui numar mic de premise, din toate cele posibile teza de demonstrat trebuie sa fie clara si precisa, fundamentul trebuie sa reprezinte propozitii adevarate

concluzia este sigura, concluziile sunt particulare, comparativ cu premisele generale

premise, concluzii

rationament deducativ mediat, cu doua premise si o concluzie teza sa fie clara si precisa iar fundamentul sa fie format din propozitii adevarate

continut, tehnici si finalitate

rationament cu cel putin 2 premise, cel putin la fel de generale cu concluzia subiectul, predicatul

subiectul, predicatul

caracteristica unui rationament de a conduce de la premise adevarate la concluzii adevarate si de la premise false la concluzii false teza de demonstrat trebuie sa ramana neschimbata pe durata demonstratiei, fundamentul trebuie sa fie format din propozitii adevarate

forma a inductiei incomplete, bazate pe observatii metodice, bine oganizate definit, definitor, relatie de definire

rationament deductiv mediat cu doua premise si o concluzie conversiunea, obversiunea

daca (de premisa), in consecinta (de concluzie)

lingvistica, cognitiva, ontologica

forma logica cu o anumita expresie lingvistica, un sens si care desemneaza o multime de elemente, din realitate

Operaie logic de trecere de la un enun la altul i n care ultimul enun este dedus din primul propozitii categorice, propozitii compuse sau propozitii universal-afirmative, propozitii particular negative

operatie logica prin care este prezentat sensul, intelesul unui termen dat indicatori de premise, indicatori de concluzie

operatia logica prin care o teza data este dovedita ca adevarata folosind un ansamblu de premise (fundamentul demonstratiei) si un rationament valid inductii complete, inductii incomplete

rationament ale carui premise sunt mai putin generale decat concluzia propozitii categorice, propozitii compuse sau propozitii universal-afirmative, propozitii particular negative

operatia logica prin care mai multe elemente date sunt grupate in clase, pe baza unui criteriu unic immediate, mediate

forma logica care permite derivarea unei propozitii noi, numita concluzie, pe baza unor propozitii date, numite premise

propozitie noua, obtinuta pe baza unor propozitii date, numite premise definit, definitor

sensul, intelesul unui termen logic

rationament cu premise particulare si concluzii generale elementele clasificarii, clasele rezultate, criteriul clasificarii

valide, nevalide

propozitie data, parte din structura unei argumentari, pe baza careia pot fi derivate concluzii noi premise, concluzii

rationament deductiv mediat cu doua premise si o concluzie

premisele, concluzia

rationament deductiv cu doua premise si o concluzie intensiune, extensiune

rationament ale carei premise sunt cel putin la fel de generale cu concluzia, niciodata premisa nu este mai generala decat premisele definire, clasificare

multimea elementelor desemnate de un termen logic termeni, propozitii

forma logica prin care se exprima un singur raport logic intre doi termeni premisa majora, premisa minora, concluzie

premisa a unui silogism in care se afla termenul minor (subiectul silogismului) Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator.

rationament prin care se obtine o concluzie dintr-o singura propozitie data, numita premisa Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator.

teza de demonstrat, fundamentul demonstratiei

propozitii categorice, propozitii compuse sau propozitii universal- afirmative, propozitii particularnegative

rationament deductiv cu o singura premisa si o singura concluzie indicatori de premisa, indicatori de concluzie

forma logica prin care din propozitii date, numite premise, se obtine o noua propozitie, numita concluzie inductii stiintifice, inductii prin simpla enumerare

elementele clasificarii, clasele rezultate

un rationament care permite obtinerea unei concluzii adevarate din premise adevarate concluzie slaba, numar mare de premise

componenta a definitiei care exprima sensul, intelesul, intensiunea unui termen definit

termenul mediu, termenul major

immediate, mediate

predicatul silogismului, prezent in concluzie si in premisa majora premise, concluzii

premisa care contine termenul major al silogismului, adica predicatul silogismului premise, concluzii

cuvant care introduce o premisa sau o concluzie deductive, nedeductive

forma logica prin care se exprima un raport logic intre doi termeni complete, incomplete

subiectul logic al unui silogism, prezent in concluzie si in premisa minora

definire, clasificare

forma logica in care se prezinta un raport logic intre doi termeni valide, nevalide

termenul care asigura legatura intre termenii extremi, in cadrul unui silogism

majora, minora

termenul care asigura legatura intre termenii extremi, in cadrul unui silogism deductive, nedeductive

concluzie sigura si numar mic de premise (la inductia complea), concluzie probabile si numar mare de premise (la inductia incompleta)

forma logica in care se prezinta un singur raport logic intre doi termeni analogia, inductia

termenul definit in cadrul unei definitii tari si slabe

un rationament cu o concluzie sigura, certa, rezultata in urma unei inductii complete

multimea elementelor desemnate de un termen intensiune, extensiune

rationament deductiv mediat, cu doua premise si o concluzie immediate, mediate

immediate, mediate

Definii conceptul de definiens. Definii conceptul de argument Definii conceptul de argument nedeductiv tare.

Definii conceptul de argumentare. Definii conceptul de clasificare. Definii conceptul de concluzie. Definii conceptul de definire. Definii conceptul de definitor. Definii conceptul de demonstraie. Definii conceptul de extensiune. Definii conceptul de funcie de adevr. Definii conceptul de fundament al demonstraiei. Definii conceptul de indicator de argumentare. Definii conceptul de inducie complet. Definii conceptul de inducie incomplet. Definii conceptul de inducie prin simpl enumerare. Definii conceptul de inducie tiinific. Definii conceptul de inferen deductiv imediat. Definii conceptul de inferen deductiv mediat. Definii conceptul de inferen deductiv valid. Definii conceptul de inferen deductiv. Definii conceptul de inferen deductiv. Definii conceptul de inferen imediat. Definii conceptul de inferen inductiv slab. Definii conceptul de inferen inductiv tare. Definii conceptul de inferen inductiv. Definii conceptul de inferen mediat. Definii conceptul de inferen nedeductiv. Definii conceptul de inferen nevalid. Definii conceptul de inferen valid. Definii conceptul de inferen. Definii conceptul de intensiune

Definii conceptul de intensiune. Definii conceptul de predicat logic Definii conceptul de premis major. Definii conceptul de premis minor. Definii conceptul de premis. Definii conceptul de propoziie categoric. Definii conceptul de raionament inductiv. Definii conceptul de raionament. Definii conceptul de silogism Definii conceptul de subiect logic Definii conceptul de termen logic Definii conceptul de termen major. Definii conceptul de termen mediu. Definii conceptul de termen minor. Definii conceptul de termen. Definii conceptul de tez de demonstrat. Definii conceptul de validitate. Enumerati cele dou elemente corelative din structura unui termen. Enumerati cele dou elemente din structura unei argumentri. Enumerati cele dou elemente din structura unui termen. Enumerati cele trei componente ale termenului. Enumerati cele trei elemente componente din structura oricrei definiii. Enumerati cele trei elemente pe care le presupune orice argumentare. Enumerati doi indicatori logici, dintre care unul de premis i unul de concluzie. Enumerati dou caracteristici ale induciei incomplete. Enumerati dou deosebiri ntre inducia complet i cea incomplet . Enumerati dou elemente din structura clasificrii. Enumerati dou elemente din structura raionamentului. Enumerati dou elemente din structura unei demonstraii. Enumerati dou elemente structurale ale definiiei. Enumerati dou proprieti ale argumentelor inductive. Enumerati dou proprieti ale raionamentelor nedeductive Enumerati dou reguli ale corectitudinii n demonstraie.

Enumerati dou reguli ale demonstraiei, dintre care una s se refere la teza de demonstrat, iar cealalt la fundamentul demonstraiei. Enumerati dou tipuri de argumente deductive, n funcie de numrul premiselor din care se obine concluzia. Enumerati dou tipuri de argumente deductive. Enumerati dou tipuri de argumente inductive. Enumerati dou tipuri de argumente nedeductive, dup gradul de probabilitate al concluziei. Enumerati dou tipuri de argumente nedeductive. Enumerati dou tipuri de elemente structurale ale argumentrii. Enumerati dou tipuri de forme logice. Enumerati dou tipuri de indicatori ai argumentrii. Enumerati dou tipuri de inferene deductive dup criteriul corectitudinii logice. Enumerati dou tipuri de inferene deductive imediate. Enumerati dou tipuri de inferene deductive n funcie de criteriul corectitudinii logice. Enumerati dou tipuri de inferene deductive, dup numrul premiselor din care se obine concluzia. Enumerati dou tipuri de inferene deductive. Enumerati dou tipuri de inferene inductive, dup numrul cazurilor examinate. Enumerati dou tipuri de operaii logice cu termeni. Enumerati dou tipuri de premise din structura silogismului. Enumerati dou tipuri de propoziii logice. Enumerati dou tipuri de raionamente deductive n funcie de criteriul corectitudinii logice. Enumerati dou tipuri de raionamente dup direcia procesului de inferen. Enumerati dou tipuri de raionamente inductive. Enumerati dou tipuri de termeni din structura silogismului. Enumerai cele dou premise din structura silogismului. Enumerai doi indicatori logici de concluzie. Enumerai doi indicatori logici de premis. Enumerai doi indicatori logici, dintre care unul de premis i unul de concluzie. Enumerai dou elemente din structura silogismului. Enumerai dou reguli ale corectitudinii demonstraiei. Enumerai dou reguli de corectitudine a demonstraiei referitoare la teza de demonstrat.

Enumerai dou tipuri de argumente deductive. Enumerai dou tipuri de indicatori ai argumentrii. Enumerai dou tipuri de inferene deductive, dup numrul premiselor din care se obine concluzia Enumerai dou tipuri de raionament dup direcia procesului de inferen ntre general i particular. Enumerai dou tipuri de raionamente deductive n funcie de criteriul corectitudinii logice Enumerai dou tipuri de raionamente deductive n funcie de numrul de premise Enumerai dou tipuri de raionamente nedeductive dup gradul de probabilitate al concluziei Enumerai trei indicatori logici, dintre care doi de concluzie i unul de premis. Enumerai trei indicatori logici, dintre care doi de premis i unul de concluzie. Menionai cele dou componente din structura unui argument. Menionai cele dou elemente din structura unui raionament Menionai cele trei componente din structura unei clasificri Menionai cele trei componente din structura unei demonstratii Menionai dou elemente din structura raionamentului. Menionai dou proprieti ale argumentelor nedeductive. Menionai dou tipuri de inducie incomplet. Menionai ordinea standard a propoziiilor care compun un silogism. Numii cei doi termeni extremi din structura silogismului. Numii cei doi termeni extremi din structura unui silogism. Numii cele dou premise din structura unui silogism. Numii cele trei elemente din structura unei clasificri. Numii cele trei elemente din structura unei definiii. Numii dou operaii logice cu termeni. Numii trei elemente din structura clasificrii. Numii trei elemente din structura demonstraiei. Precizai cei doi termeni extremi din structura unui silogism. Precizai cei trei termeni din structura unui silogism Precizai cele dou elemente ale unui termen care se afl ntr-un raport de dualitate. Precizai cele trei componente din structura unei definiii Precizai dou caracteristici ale argumentelor deductive. Precizai dou operaii logice cu termeni.

Precizai dou tipuri de propoziii, n logic. Precizai nelesul conceptului de definire Precizai trei termeni din structura silogismului.

termenul definit in cadrul unei definitii forma logica prin care din premise se obtine o propozitie noua, numita concluzie un rationament cu o concluzie sigura, certa, rezultata in urma unei inductii complete forma logica care permite derivarea unei propozitii noi, numita concluzie, pe baza unor propozitii date, numite premise operatia logica prin care mai multe elemente date sunt grupate in clase, in functie de un criteriu dat propozitie noua, obtinuta pe baza unor propozitii date, numite premise operatie logica prin care este prezentat sensul, intelesul unui termen dat componenta a definitiei care exprima sensul, intelesul, intensiunea unui termen definit operatia logica prin care o teza data este dovedita ca adevarata folosind un ansamblu de premise (fundamentul demonstratiei) si un rationament valid multimea obiectelor desemnate de un termen functia de adevar a unei propozitii reflecta capacitatea acesteia de a fi conforma realitatii sau nu o suma de propozitii adevarate, parte din structura demonstratii, care fundamenteaza teza de demonstrat cuvant care introduce o premisa sau o concluzie un rationament care justifica o conluzie in urma analizarii tuturor premiselor posibile un rationament care justifica o conluzie in urma analizarii unui numar relativ mic din totalul premiselor posibile rationament nedeductiv incomplet, cu concluzie slaba, rezultat din analizarea unui numar mic de premise, din toate cele posibile forma a inductiei incomplete, bazate pe observatii metodice, bine oganizate rationament deductiv cu o singura premisa si o singura concluzie rationament cu cel putin 2 premise, cel putin la fel de generale cu concluzia un rationament care permite obtinerea unei concluzii adevarate din premise adevarate rationament cu premise generale si concluzii particulare rationament ale carei premise sunt cel putin la fel de generale cu concluzia, niciodata premisa nu este mai generala decat premisele rationament prin care se obtine o concluzie dintr-o singura propozitie data, numita premisa un rationament cu o concluzie probabila, incerta, rezultata in urma unei inductii incomplete un rationament cu o concluzie sigura, certa, rezultata in urma unei inductii complete rationament cu premise particulare si concluzii generale rationament cu doua premise si o singura concluzie rationament cu premise particulare si concluzii generale un rationament care conduce de la premise adevarate la concluzii false un rationament capabil sa conduca de la premise adevarate la concluzii adevarate Operaie logic de trecere de la un enun la altul i n care ultimul enun este dedus din primul sensul, intelesul unui termen

sensul, intelesul unui termen logic termen al unei propozitii categorice care caracterizeaza subiectul premisa care contine termenul major al silogismului, adica predicatul silogismului premisa a unui silogism in care se afla termenul minor (subiectul silogismului) propozitie data, parte din structura unei argumentari, pe baza careia pot fi derivate concluzii noi forma logica prin care se exprima un singur raport logic intre doi termeni rationament ale carui premise sunt mai putin generale decat concluzia forma logica prin care din propozitii date, numite premise, se obtine o noua propozitie, numita concluzie rationament deductiv mediat cu doua premise si o concluzie termen al unei propozitii categorice despre care se predica ceva o expresie lingvista cu un anumit sens, care denota obiecte din realitate predicatul silogismului, prezent in concluzie si in premisa majora termenul care asigura legatura intre termenii extremi, in cadrul unui silogism subiectul logic al unui silogism, prezent in concluzie si in premisa minora forma logica cu o anumita expresie lingvistica, un sens si care desemneaza o multime de elemente, din realitate propozitie concreta, parte din structura demonstratiei, care este presupusa ca fiind adevarata, trebuind demonstrata caracteristica unui rationament de a conduce de la premise adevarate la concluzii adevarate si de la premise false la concluzii false intensiune, extensiune premise, concluzii intensiune, extensiune lingvistica, cognitiva, ontologica definit, definitor, relatie de definire continut, tehnici si finalitate daca (de premisa), in consecinta (de concluzie) concluzie slaba, numar mare de premise concluzie sigura si numar mic de premise (la inductia complea), concluzie probabile si numar mare de premise (la inductia incompleta) elementele clasificarii, clasele rezultate premise, concluzii teza de demonstrat, fundamentul demonstratiei definit, definitor Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator. Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator. teza sa fie clara si precisa iar fundamentul sa fie format din propozitii adevarate

teza de demonstrat trebuie sa fie clara si precisa, fundamentul trebuie sa reprezinte propozitii adevarate immediate, mediate immediate, mediate inductii stiintifice, inductii prin simpla enumerare tari si slabe analogia, inductia premise, concluzii termeni, propozitii indicatori de premise, indicatori de concluzie valide, nevalide conversiunea, obversiunea valide, nevalide immediate, mediate immediate, mediate complete, incomplete definire, clasificare majora, minora propozitii categorice, propozitii compuse sau propozitii universal- afirmative, propozitii particularnegative valide, nevalide deductive, nedeductive inductii complete, inductii incomplete termenul mediu, termenul major premisa majora, premisa minora deci, in concluzie daca, pentru ca deoarece, daca (de premisa), in concluzie (de concluzie) premisele, concluzia teza sa fie clara si precisa, fundamentul demonstratiei trebuie sa fie constituit din propozitii adevarate trebuie sa ramana neschimbata, trebuie sa fie clara si precisa

mediate, immediate de premise si de concluzie imediate si mediate deductiv (de la general la particular), nedeductiv (de la particular la general) valide, nevalide imediate(o premisa), mediate(doua premise) tari si slabe in concluzie, deci (de concluzie), deoarece (de premisa) daca, pentru ca (de premisa), deci (de concluzie) premise, concluzii premise, concluzie elementele clasificarii, clasele rezultate, criteriul clasificarii teza de demonstrat, fundamentul demonstratiei, rationamentul premise, concluzii Concluziile sunt probabile si au caracter amplificator. inductia prin simpla enumerare, inductia stiintifica premisa majora, premisa minora, concluzia subiectul, predicatul subiectul (termenul minor), predicatul (termenul major) premisa majora, premisa minora elementele clasificarii, clasele rezultate, criteriul clasificarii definit, definitor, relatie de definire definirea si clasificarea elementele clasificarii, clasele rezultate, criteriul clasificarii teza de demonstrat, fundamentul demonstratiei, procesul de rationare subiectul, predicatul termenul major (predicatul), termenul minor (subiectul), termenul mediu intensiune-extensiune definit, definitor, relatie de definire concluzia este sigura, concluziile sunt particulare, comparativ cu premisele generale definirea si clasificare

propozitii categorice, propozitii compuse sau propozitii universal-afirmative, propozitii particular -negative operatia logica prin care este precizat intelesul, sensul unui termen subiect, predicat, termen mediu