Sunteți pe pagina 1din 53

EXERCIŢII ȘI APLICAŢII

- Logică, argumentare şi comunicare –

- Bacalaureat 2018 –

Prof. Ciurlea Ionuţ Elev.........................................................


CAPITOLUL I

MODELE DE APLICAȚII - SUBIECTUL I

1. Extesiunea termenului tigru se referă la:


a. mulţimea tuturor tigrilor
b. forma şi structura scrierii cuvântului tigru
c. animal care face parte din specia felinelor
d. mamifer, vertebrat, patruped etc.

2. Intensiunea termenului pentagon se referă la:


a. mulţimea figurilor geometrice ce au cinci laturi
b. figură geometrică plană formată din cinci laturi şi cinci unghiuri
c. forma scrierii cuvântului
d. structură matematică folosită în geometrie

3. Termenul reprezintă:
a. noţiuni ce stabilesc un raport logic între ele
b. mulţime de obiecte desemnate de un înţeles
c. cuvânt sau grup de cuvinte cu un înţeles ce se aplică unei mulţimi de obiecte
d. partea de vorbire reprezentată de cuvânt

4. Dacă la termenul cerneală se adaugă proprietatea albastră atunci:


a. extensiunea termenului creşte
b. sfera termenului scade
c. intensiunea termenului nu se modifică
d. intensiunea termenului scade

5. Dacă din mulţimea termenului tipuri de temperament se elimină mulţimea de obiecte colerici atunci:
a. intensiunea termenului creşte
b. extensiunea termenului creşte
c. extensiunea termenului nu se modifică
d. conţinutul termenului nu se modifică

6. Termenul examen medical este din punct de vedere extensional:


a. termen compus
b. termen vid
c. termen singular
d. termen distributiv

7. Termenul povestitor este din punct de vedere intensional:


a. vid
b. negativ
c. compus
d. simplu
8. Termenul grupă de elevi este din punct de vedere extensional:
a. singular
b. vag
c. pozitiv
d. colectiv

9. Termenul exerciţiu greşit este din punct de vedere intensional:


a. negativ
b. compus
c. abstract
d. nevid

10. Termenul raport logic între termeni este din punct de vedere intensional:
a. negativ
b. relativ
c. simplu
d. general

11. Termenul maşină de calcul este din punct de vedere extensional:


a. precis
b. vid
c. singular
d. absolut

12. Termenul mănăstire bucovineană este:


a. vid, precis, vag, compus
b. absolut, pozitiv, nevid, distributiv
c. negativ, compus, vid, singular
d. relativ, nevid, general, abstract

13. Termenul raport logic de ordonare este:


a. pozitiv, simplu, vag, colectiv
b. compus, relativ, nevid, precis
c. abstract, pozitiv, absolut, general
d. vag, concret, negativ, vid

14. Termenul stejar este:


a. absolut, nevid, singular, precis
b. pozitiv, concret, simplu, nevid
c. colectiv, negativ, relativ, compus
d. nevid, general, vag, distributiv

15. Termenul magazin cu produse electrocasnice este:


a. compus, abstract, nevid, distributiv
b. vid, negativ, concret, relativ
c. absolut, pozitiv, nevid, colectiv
d. precis, abstract, simplu, negativ
16. Termenul cameră fără ferestre este:
a. general, compus, nevid, negativ
b. concret, pozitiv, precis, absolut
c. abstract, simplu, vid, singular
d. compus, vid, precis, relativ

17. Termen gen literar este:


a. pozitiv, abstract, nevid, relativ
b. compus, nevid, concret, absolut
c. vid, singular, negativ, relativ
d. nevid, general, precis, abstract

18. Termenii corect şi incorect se află în raport logic de:


a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicţie
d. identitate

19. Termenii roman şi roman istoric se află în raport logic de:


a. opoziţie
b. ordonare
c. încrucişare
d. contrarietate

20. Termenii fag şi stejar ca specii ale genului copaci se află în raport logic de:
a. încrucişare
b. cocncordanţă
c. contrarietate
d. contradicţie

21. Termenii vânător şi pescar sunt în raport logic de:


a. identitate
b. contradicţie
c. subordonare
d. încrucişare

22. Termenii medic şi doctor se află în raport logic de:


a. opoziţie
b. ordonare
c. identitate
d. încrucişare

23. Termenii animal acvatic şi peşte se află în raport logic de:


a. contradicţie
b. ordonare
c. concordanţă
d. identitate
24. Termenii problemă rezolvată şi problemă nerezolvată sunt în raport logic de:
a. concordanţă
b. opoziţie
c. identitate
d. ordonare

25. Termenii suc de portocale şi suc de măr ca specii ale genului suc se află în raport logic de:
a. opoziţie
b. identitate
c. ordonare
d. contrarietate

26. Termenii animal şi animal terestru se află în raport logic de:


a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. contradicţie

27. Termenii paralelogram şi figură geometrică se află în raport logic de:


a. subordonare
b. opoziţie
c. identitate
d. încrucişare

28. Termenii artist şi sculptor se află în raport de:


a. contradicție
b. încrucişare
c. supraordonare
d. contrarietate

29. Termenii coleg şi prieten se află în raport de:


a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziţie

30. Termenii elev şi sportiv se află în raport de:


a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziţie

31. Termenii verde şi roşu se află în raport de:


a. identitate
b. încrucişare
c. contrarietate
d. contradicţie
32. Termenul formă logică este din punct de vedere extensional:
a. termen vid
b. termen singular
c. termen negativ
d. termen precis

33. Termenul cutie de chibrituri este din punct de vedere extensional:


a. vid
b. singular
c. colectiv
d. compus

34. Termenul tânăr este din punct de vedere extensional:


a. vag
b. colectiv
c. singular
d. vid

35. Nu pot fi false dar pot fi adevărate în acelaşi timp şi sub acelaşi raport propoziţiile:
a. Toate merele sunt fructe – Unele mere nu sunt fructe
b. Unii şoferi sunt imprudenţi – Unii şoferi nu sunt imprudenţi
c. Toţi celibatarii sunt fericiţi – Niciun celibatar nu este fericit
d. Niciun cântec popular nu este trist – Unele cântece populare sunt triste

36. Pot fi adevărate dar nu pot fi false în acelaşi timp şi sub acelaşi raport propoziţiile:
a. Zeii sunt nemuritori – Zeii nu sunt nemuritori
b. Unele numere naturale nu sunt pare – Unele numere naturale sunt pare
c. Niciun cal nu are coarne – Toţi caii au coarne
d. Numerele prime nu sunt pare – Numerele prime sunt pare

37. Nu pot fi împreună adevărate sau false propoziţiile:


a. Paricopitatele au patru membre – Unele paricopitate nu au patru membre
b. Profesorii au studii superioare – Unii profesori au studii superioare
c. Câteva flori sunt ofilite – Majoritatea florilor nu sunt ofilite
d. Copii nu sunt adulţi – Mulţi copii nu sunt adulţi

38. Pot fi adevărate împreună în acelaşi timp şi sub acelaşi raport propoziţiile:
a. SeP – SaP
b. SoP – SaP
c. SaP – SiP
d. SeP - SiP

39. Subiectul logic al propoziţiei Mulţi copii dotaţi intelectual nu au şanse de afirmare este:
a. copii
b. mulţi copii
c. copii dotaţi intelectual
d. mulţi copii dotaţi intelectual
40. Predicatul logic al propoziţiei Puţini istorici sunt obiectivi în prezentarea evenimentelor este:
a. sunt obiectivi
b. sunt obiectivi în prezentarea evenimentelor
c. obiectivi în prezentarea evenimentelor
d. sunt

41. Predicatul logic al propoziţiei Câţiva elevi sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă este:
a. interesaţi de ceea ce se întâmplă
b. sunt
c. sunt interesaţi
d. câţiva elevi

42. Cuantorul propoziţiei Fiecare om trebuie să fie fericit este:


a. fericit
b. om
c. fiecare
d. fiecare om

43. Cuatorul propoziţiei Poveştile sunt adorate de cei mici este:


a. poveştile adorate
b. toate poveştile
c. toate
d. multe poveşti

44. Cuantorul propoziţiei Cele mai multe examene sunt dificile este:
a. particular
b. universal
c. individual
d. subânţeles ca universal

45. Subiectul logic al propoziţiei Toate numerele divizibile cu doi sunt pare este:
a. sunt pare
b. numerele divizibile cu doi
c. sunt
d. toate numerele

46. O propoziţie particular negativă este propoziţia:


a. Unele adevăruri nu sunt evidente
b. Zilele de marţi sunt ploioase
c. Toate păsările zboară
d. Există matematicieni care sunt chitarişti rock

47. O propoziţie particular negativă este propoziţia:


a. Mulţi copaci sunt înfloriţi
b. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
c. Unii oameni sunt artişt
d. Numai unii elevi nu sunt atenţi la ore
48. O propoziţie individual afirmativă este propoziţia:
a. Toate primăverile sunt minunate
b. Platon este un filosof grec
c. Nicio dimineaţă nu este însorită
d. Unele subiecte au fost dificile

49. Predicatul logic al propoziţiei Unii elevi sunt olimpici la logică este:
a. sunt olimpici la logică
b. sunt olimpici
c. sunt
d. olimpici la logică

50. În funcţie de numărul premiselor din care se obţine o concluzie, raţionamentele pot fi:
a. valide şi nevalide
b. deductive şi inductive
c. mediate şi imediate
d.inductive şi mediate

51. Intensiunea unui termen se referă la:


a. totalitatea obiectelor desemnate de termen
b. proprietăţile obiectelor pe care termenul respective le desemnează
c. cuvântul care exprimă termenul
d. totalitatea literelor din care este alcătuit termenul

52. Componentele oricărei clasificări sunt:


a. definitul, clasele şi criteriul clasificării
b. clasele, definitorul şi criteriul clasificării
c. clasele, elementele clasificării şi criteriul clasificării
d. criteriu clasificării, elementele clasificării şi relaţia de clasificare

53. Termenii zăpadă şi nea se află în raport logic de:


a. contradicţie
b. contrarietate
c. identitate
d. încrucişare

54. Reprezintă o propoziţie particular negativă propoziţia:


a. Nimeni nu este drept de bună voie
b. Orice om are dreptul la libertate
c. Există cel puţin un mamifer care zboară
d. Unele persoane nu au fost de acord cu ideile prezentate

55. Dacă termenului elev I se adaugă proprietatea de liceu atunci:


a. extensiunea termenului nu se modifică
b. sfera termenului creşte
c. extensiunea termenului scade
d. intensiunea termenului scade
56. Termenul zmeul-zmeilor este, după extensiunea:
a. factual vid
b. negativ
c. nevid
d. abstract

57. Termenii elev de liceu şi elev de gimnaziu sunt în raport de:


a. contradicţie
b. contrarietate
c. ordonare
d. încrucişare

58. Propoziţia Nicio vacanţă nu este plictisitoare este:


a. universal afirmativă
b. universal negativă
c. particular afirmativă
d. particular negativă

59. Subiectul logic al propoziţiei Mulţi constructori calificaţi au studii superioare este:
a. constructori calificaţi
b. constructori
c. calificaţi
d. mulţi constructori

60. În funcţie de corectitudinea logică inferenţele pot fi:


a. deductive şi nedeductive
b. valide şi nevalide
c. mediate şi imediate
d. inductive şi mediate

61. Extensiunea unui termen se referă la:


a. totalitatea obiectelor desemnate de termen
b. cuvântul ca parte de vorbire
c. înţelesul format din proprietăţile desemnate de termen
d. structura cognitivă a noţiunii

62. Componentele unei definiţii sunt:


a. clasele, obiectele clasificării şi criteriul clasificării
b.definitul, definitorul şi relaţia de definire
c. definitul, clasele şi criteriul clasificării
d. relaţia de clasificare, relaţia de definire şi obiectul definiţiei

63. Termenii profesor şi şofer se află în raport logic de:


a. contradicţie
b. contrarietate
c. identitate
d. încrucişare
64. Reprezintă o propoziţie particular afirmativă propoziţia:
a. Toţi cei care sunt incorecţi nu sunt morali
b. Cei mai mulţi britanici au simţul umorului
c. Câţiva medici nu apreciază pescuitul
d. Liliecii nu sunt păsări

65. Dacă termenului poet naţional i se elimină proprietatea naţional atunci:


a. extensiunea termenului rămâne neschimbată
b. intensiunea termenului scade
c. sfera scade
d. conţinutul termenului nu se modifică

66. Termenul ţară dezvoltată este după extensiune:


a. compus
b. singular
c. vid
d. distributiv

67. Termenii pisică domestic şi pisică de mare sunt în raport logic de:
a. ordonare
b. identitate
c. concordanţă
d. contrarietate

68. Propoziţia Multe mişcări populare sunt revoluţii este:


a. universal afirmativă
b. particular afirmativă
c. universal negativă
d. particular negativă

69. Cuantorul propoziţiei Materiile şcolare corespund cerinţelor elevilor este:


a. particular
b. individual
c. universal
d. identic cu subiectul logic

70. În funcţie de gradul de probabilitate al concluziei inferenţele inductive pot fi:


a. complete şi incomplete
b. valide şi nevalide
c. tari şi slabe
d. deductive şi inductive

71. Un exemplu corect de indicator de premisă este:


a. prin urmare
b. în concluzie
c. fiindcă
d. rezultă că
72. Criteriul clasificării se referă la:
a. termenul care urmează să fie supus operaţiei de definire
b. totalitatea obiectelor unei clasificări
c. clasele obţinute în urma operaţiei de claisficare
d. proprietăţile pe baza cărora grupăm obiectele clasificării în clase

73. Termenii coerent şi incoerent se află în raport de:


a. contradicţie
b. contrarietate
c. identitate
d. încrucişare

74. Raţionamentul Dacă delfinii sunt mamifere atunci unele mamifere sunt delfini reprezintă:
a. o operaţie de obversiune
b. o operaţie de conversiune
c. o demonstraţie
d. un silogism

75. Dacă din mulţimea figurilor geometrice se elimină mulţimea cercurilor atunci:
a. sfera termenului rămâne neschimbată
b. extensiunea termenului scade
c. conţinutul termenului nu se modifică
d. intensiunea termenului scade

76. Termenul aliment alterat este:


a. vid, general, abstract, negativ
b. compus, general, vag, relativ
c. absolut, compus, general, nevid
d. distributiv, abstract, absolut, precis

77. Regula completitudinii afirmă că:


a. definiţia trebui esă fie clară şi precisă, fără termini echivoci, vagi sau figuri de stil
b. în operaţia de clasificare criteriul trebuie să fie unic
c. toate elementele clasificării trebuie să se regăsească în câte o clasă
d. definitul şi definitorul trebuie să fie în raport de identitate

78. Propoziţia Iarna nu e cald este:


a. universal afirmativă
b. particular afirmativă
c. universal negativă
d. particular negativă

79. Paralogismele sunt:


a. erori logice făcute cu intenţie
b. folosirea fără intenție a unui termen echivoc în cadrul unui raţionament
c. eroare logică produsă fără intenţie
d. mod silogistic nevalid din motive de sintaxă a premiselor
80. Inferenţele deductive valide sunt:
a. raţionamentele în care concluzia spune sub aspect de generalitate mai mult decât premisele
b. raţionamentele în care predicatul logic este negat
c. inferenţele care au o singură premisă
d. inferenţele care obţin concluzii adevărate din premise adevărate

81. Termenii extremi se referă la:


a. subiectul logic în cadrul unei conversiuni
b. termeni aflaţi în raport logic de încrucişare
c. termenul mediu din cadrul unui silogism
d. termenul minor şi termenul major al silogismului

81. Subiectul logic al propiziţiei Lebedele negre migrează toamna este:


a. lebedele
b. toate lebedele
c. lebedele negre
d. toate lebedele negre

82. Termenii bolnav şi sărac se află în raport logic de:


a. contradicţie
b. încrucişare
c. identitate
d. contrarietate

83. Regula omogenităţii susţine că:


a. în operaţia de obversiune predicatul logic trebuie să fie mereu negat
b. în operaţia de clasificare asemănările dintre obiectele clasificării trebuie să fie mai importante decât
deosebirile dintre ele
c. demonstraţia trebuie să fie formată dintr-o singură teză de demonstrate
d. operaţia de clasificare nu trebuie să lase rest

84. Dacă la termenul persoană se adaugă proprietatea majoră atunci:


a. extensiunea termenului rămâne neschimbată
b. sfera termenului scade
c. conţinutul termenului nu se modifică
d. intensiunea termenului scade

85. Termenul architect contemporan este:


a. nevid, general, abstract, negativ
b. compus, general, precis, relativ
c. absolut, compus, general, nevid
d. distributiv, abstract, absolut, precis

86. Contrara propoziţiei Fericirea este iluzorie este:


a. Majoritatea celor fericiţi sunt într-o iluzie
b. Fericirea nu este iluzorie
c. Iluzia este fericirea omului
d. Cei fericiţi nu sunt în stări iluzorii
87. Propoziţia O parte din cei ce se află în arest nu sunt vinovaţi este de forma:
a. SaP
b. SiP
c. SeP
d. SoP

88. Componenta ontologică a unui termen reprezintă:


a. cuvântul sau grupul de cuvinte din care este format un termen
b. mulţimea de obiecte la care se referă termenul
c. înţelesul în plan mental al termenului
d. caracteristicile desemnate de proprietăţile termenului

89. Raţionamentele imediate sunt:


a. inferenţele în care concluzia spune sub aspect de generalitate mai mult decât premisele din care este
obţinută
b. raţionamentele formate din una sau mai multe premise
c. inferenţele care au o singură premisă
d. inferenţele care obţin concluzii false din premise adevărate

90. Termenii relativi se referă la:


a. termenii a căror extensiune nu conţine niciun element
b. termenii care au în extensiunile lor doar un singur obiect
c. termenii care desemnează relaţii între obiecte
d. termenii care indică absenţa unor proprietăţi ale obiectelor cuprinse în extensiune

91. Subiectul logic al propoziţiei Multe raţionamente deductive nu sunt valide este:
a. multe
b. multe raţionamente
c. raţionamente
d. raţionamente deductive

92. Termenii intensiunea termenului şi extensiunea termenului se află în raport logic de:
a. opoziţie
b. contrarietate
c. identitate
d. încrucişare

93. Care afirmaţie reprezintă o condiţie de existenţă a unui raţionament:


a. premisele unui raţionament trebuie să fie numai propoziţii adevărate sau false
b. din premisele date trebuie să rezulte numai o concluzie adevărată
c. din una sau mai multe premise date trebuie să rezulte o concluzie falsă
d. din premise poate rezulta una sau mai multe concluzii
94. Definitul reprezintă:
a. termenul ce urmează a fi supus unei operaţii de definire
b. obiectele care urmează să fie clasificate
c. relaţia de definire
d. termenul care desemnează intensiunea definitorului

95. Termenul muzică de calitate este:


a. nevid, general, concret, vag
b. simplu, general, precis, relativ
c. absolut, compus, general, vid
d. distributiv, abstract, absolut, precis

96. Sucontrara propoziţiei Există oameni morali este:


a. Unii oameni nu sunt morali
b. Oamenii sunt morali
c. Majoritatea oamenilor sunt morali
d. Nimeni nu este moral

97. Propoziţia Ferigile sunt plante este de forma:


a. universal-afirmativă
b. particular-negativă
c. particular-afirmativă
d. universal-afirmativă

98. Componenta lingvistică a unui termen reprezintă:


a. cuvântul sau grupul de cuvinte din care este format un termen
b. mulţimea de obiecte la care se referă termenul
c. înţelesul în plan mental al termenului
d. caracteristicile desemnate de proprietăţile termenului

99. Inferenţele inductive sunt:


a. inferenţele care au o singură premisă
b. raţionamentele în care concluzia spune sub aspect de generalitate mai multe decât premisele din care
este obţinută
c. inferenţele care obţin concluzii adevărate din premise false
d. raţionamentele în care concluzia este obţinută din două premise

100. Termenii raport de identitate şi raport de ordonare se află în raport logic de:
a. concordanţă
b. contrarietate
c. contradicţie
d. subordonare
101. Cuantorul propoziţiei Fiercare elev este prezent la cursuri este:
a. toţi elevii
b. mulţi elevi
c. fiecare
d. fiecare elev

102. Ordinea standard a propoziţiilor unui silogism este:


a. premisă minoră, premisă majoră şi concluzie
b. premisă majoră, premisă minoră şi concluzie
c. concluzie, premisă minoră şi premisă majoră
d. premisă majoră, concluzie şi premisă minoră

103. Este o propoziţei universal afirmativă:


a. Munţii nu sunt dealuri
b. Multe medicamente sunt acceptate de doctori
c. Copiii sunt lipsiţi de maturitate
d. Există materii şcolare neapreciate de elevi

104. Definitorul reprezintă:


a. relaţia de definire
b. obiectele care urmează să fie supuse operaţiei de clasificare
c. termenul care urmează a fi supus operaţiei de definire
d. termenul care desemnează intensiunea definitului

105. Termenul grădină de trandafiri este:


a. nevid, singular, concret, vag
b. compus, general, negativ, relativ
c. absolut, compus, general, colectiv
d. abstract, compus, general, colectiv

106. Inferenţa Dacă înveţi atunci primeşti note mari este:


a. inferenţă mediată
b. inferenţă imediată
c. inferenţă inductivă
d. obversiune

107. Propoziţia Cei curajoşi aduc fapte mari este de forma:


a. universal afirmativă
b. particular negativă
c. particular afirmativă
d. universal afirmativă

108. Pentru ca o definiţie să fie corectă între termenul definit şi termenul definitor trebuie să fie:
a. raport de contrarietate
b. raport de concordanţă
c. raport de identitate
d. raport de subordonare
109. Inferenţele inductive tari sunt:
a. raţionamentele care deduc concluzia dintr-o singură premisă
b. raţionamentele în care concluzia are o mai mare probabilitate să fie adevărată
c. raţionamentele valide
d. raţionamentele cu inducţie completă

110. Termenii seminţe şi seminţe de floarea soarelui se află în raport logic de:
a. concordanţă
b. contrarietate
c. contradicţie
d. subordonare

111. Raportul logic între subiectul logic şi predicatul logic al propoziţiei Unii profesori sunt pescari este:
a. de identitate
b. de încrucişare
c. de opoziţie
d. de ordonare

112. Premisa majoră a unui silogism este:


a. premisa care conţine predicatul logic al concluziei
b. premisa care conţine termenul minor
c. premisa care conţine termenul mediu
d. premisa care conţine subiectul logic al concluziei

113. Pe parcursul unei demonstraţii:


a. pot fi folosite raţionamente nevalide
b. pot fi folosite două sau mai multe teze de demonstrat
c. pot fi folosite argumente nevalide
d. pot fi folosite unul sau mai multe raţionamente

114. Paralogismele sunt:


a. erori logice produse fără intenţie
b. erori logice produse cu intenţie
c. forme silogistice nevalide
d. erori de validare

115. Termenul conversă nevalidă este:


a. nevid, singular, concret, vag
b. compus, general, negativ, relativ
c. absolut, singular, general, colectiv
d. distributiv, abstract, absolut, precis

116. Obversa propoziţiei universal-negativă este:


a. inferenţă mediată nevalidă
b. raţionament inductiv tare
c. inferenţă deductivă validă
d. inferenţă imediată nevalidă
117. Propoziţia Multe forme de viaţă sunt acvatice este de forma:
a. universal afirmativă
b. particular negativă
c. particular afirmativă
d. universal afirmativă

118. Termenii profesor de istorie şi profesor se află în raport logic de:


a. contrarietate
b. încrucişare
c. identitate
d. subordonare

119. În cadrul unei propoziţii categorice un termen este distribuit dacă:


a. este luat în în întreaga lui extensiune
b. este subiect logic
c. este termen major
d. este luat în întreaga lui intensiune

120. Cuantorul unei propoziţii reprezintă:


a. calitatea propoziţiei categorice
b. cantitatea propoziţiei categorice
c. elementul de legătură între subiectul logic şi predicatul logic
d. raportul logic existent între termenii unei propoziţii categorice

121. Raportul logic între subiectul logic şi predicatul logic al propoziţiei Păstrăvii sunt peşti este:
a. identitate
b. încrucişare
c. opoziţie
d. ordonare

122. Contrara propoziţiei Inginerii sunt persoane pragmatice este:


a. Mulţi ingineri nu sunt persoane pragmatice
b. Unele persoane pragmatice nu sunt ingineri
c. Inginerii nu sunt persoane pragmatice
d. Unii ingineri sunt persoane pragmatice

123. Concluzia argumentului Deoarece oamenii sunt fiinţe raţionale atunci oamenii sunt creativi este:
a. Oamenii sunt nu creativi
b. Oamenii sunt fiinţe raţionale
c. Unii oameni sunt fiinţe raţionale
d. Oamenii sunt creativi

124. Termenii extremi sunt:


a. termenii ce stabilesc relaţii între obiecte sau clase de obiecte
b. termenii folosiţi în sofisme
c. subiectul şi predicatul logic al concluziei unui silogism
d. termenii compuşi
125. Termenul poştaş este:
a. nevid, singular, concret, vag
b. compus, general, negativ, relativ
c. absolut, singular, general, colectiv
d. distributiv, pozitiv, absolut, precis

126. Un exemplu corect de indicator de premisă este:


a. dacă
b. prin urmare
c. rezultă că
d. în concluzie

127. Propoziţia Cuprul este metal este de forma:


a. particular afirmativă
b. particular negativă
c. particular afirmativă
d. universal afirmativă

128. În operaţia de clasificare între clasele obţinute trebuie să fie:


a. raporturi de identitate
b. raporturi de concordanţă
c. raporturi de opoziţie
d. raporturi de subordonare

129. Pentru ca un raţionament să existe trebuie să:


a. avem cel puţin două concluzii
b. avem doar o singură premisă
c. avem premise şi concluzie
d. avem numai propoziţii adevărate

130. Termenii scaun şi masă se află în raport logic de:


a. concordanţă
b. contrarietate
c. contradicţie
d. subordonare

131. O demonstraţie conţine:


a. termeni şi clase de termeni
b. propoziţii categorice probabile
c. teza de demonstrat şi premise
d. un raţionament mediat

132. Silogismele sunt:


a. raţionamente mediate
b. inferenţe inductive valide
c. inferenţe cu o singură premisă
d. raţionamente ce conţin obverse valide
133. Termenul vid este:
a. calculator
b. culoare roşie
c. balaur
d. definiţie incorectă

134. Echivocaţia este:


a. eroare logică rezultată din folosirea neconformă a termenilor unui raţionament
b. o conversă nevalidă
c. un raţionament cu trei premise
d. o demonstraţie cu raţionamente false

135. Termenul Marea Neagră este:


a. nevid, singular, concret, precis
b. compus, general, negativ, relativ
c. absolut, singular, abstract, colectiv
d. distributiv, vid, absolut, precis

136. Conversa simplă a propoziţiei universal negativă este:


a. inferenţă mediată nevalidă
b. inferenţă inductivă tare
c. inferenţă deductivă nevalidă
d. inferenţă imediată validă

137. Propoziţia Maşinile de curse sunt rapide este de forma:


a. SeP
b. SiP
c. SaP
d. SoP

138. O propoziţie categorică trebuie să conţină:


a. doi termeni în raport de ordonare
b. subiect logic, predicat logic şi cuantor
c. cuantor şi termeni în raport de încrucişare
d. cantitate aplicată extensiunii predicatului logic

139. Inferenţele inductive slabe sunt:


a. raţionamente cu o singură premisă
b. inferenţe valide cu două sau mai multe premise
c. raţionamente ce conţin o conlcuzie cu grad mic de probabilitate să fie adevărată
d. inferenţele ce conţin concluzii false

140. Termenii personaj istoric şi personaj de roman se află în raport logic de:
a. concordanţă
b. contrarietate
c. încrucişare
d. subordonare
141. Regula omogenităţii afirmă că:
a. în operaţia de definire trebuie să existe raport de identitate între termenul definir şi definitor
b. într-o demostraţie trebuie folosite numai premise adevărate
c. în operaţia de clasificare trebuie ca asemănările dintre obiecte să fie mai importante decât
deosebirile dintre ele
d. în operaţia de clasificare trebuie să existe raporturi de opoziţe între clasele obţinute

142. Silogismul conţine:


a. trei termeni în raport de încrucişare
b. două premise şi o concluzie
c. termeni extremi în raport de identitate
d. premise false şi termeni în raport logic de opoziţie

143. Termenul pozitiv este:


a. neprietenos
b. animal şchiop
c. zmeu de hârtie
d. definiţie incorectă

144. Subiectul logic al propoziţiei Animalele terestre populează întreaga planetă este:
a. animale
b. terestre
c. toate animalele
d. animale terestre

145. Termenul om cinstit este:


a. nevid, singular, concret, precis
b. compus, general, negativ, relativ
c. absolut, vid, abstract, colectiv
d. distributiv, compus, absolut, concret

146. Un exemplu corect de inferenţă imediată validă este:


a. conversa simplă a propoziţiei universal afirmativă
b. modul silogistic aei – 2
c. conversa propoziţiei particular negative
d. obversa propoziţiei particular afirmative

147. Propoziţia Mercurul este metal este:


a. universal negativă
b. particular afirmativă
c. universal afirmativă
d. particular afirmativă

148. Predicatul logica al propoziţiei Multe fructe sunt cultivate toamna este:
a. multe fructe
b. sunt cultivate
c. sunt cultivate toamna
d. cultivate toamna

149. În funcţie de corectitudinea logică inferenţele pot fi:


a. valide şi nevalide
b. imediate şi mediate
c. tari şi slabe
d. inducitive şi deductive

150. Componentele unei definiţii sunt:


a. definit, definitor şi criteriu de definire
b. definitor şi termenul de definit
c. definit, definitor şi relaţia de definire
d. definitor şi obiectele definiţiei

151. Calitatea unei propoziţii categorice este dată de:


a. cuantorul propoziţiei
b. relaţia de definire
c. afirmarea sau negarea subiectului logic de catre predicatul logic
d. raportul dintre termenii propoziţiei categorice

152. Termenii rechin şi animal acvatic sunt în raport logic de:


a. încrucişare
b. opoziţie
c. ordonare
d. identitate

153. Reprezintă o propoziţie univeral negativă propoziţia:


a. Raţele sunt păsări
b. Multe persoane sunt pensionate
c. Metalele nu sunt materiale moi
d. Majoritatea florilor nu sunt roşii

154. Dacă termenului reporter i se adaugă proprietatea de teren atunci:


a. intensiunea termenului nu se modifică
b. extensiunea termenului scade
c. intensiunea termenului scade
d. extensiunea termenului creşte

155. Termenul temperament melancolic este după extensiune:


a. nevid
b. compus
c. absolut
d. colectiv

156. Termenii Viena şi Capitala Austriei sunt în raport logic de:


a. contradicţie
b. contrarietate
c. identitate
d. ordonare

157. Propoziţia Telefoanele mobile sunt apreciate de adolescenţi este de forma:


a. universal negativă
b. universal afirmativă
c. particular afirmativă
d. particular negativă

158. Subiectul logic al propoziţiei Orice mamă îşi iubeşte copilul este:
a. orice mamă
b. orice
c. mamă
d. mamă care iubeşte

159. În funcţie de direcţia procesului de inferenţă de la general la particular raţionamentele pot fi:
a. valide şi nevalide
b. imediate şi mediate
c. tari şi slabe
d. inductive şi deductive

160. Componentele unei demonstraţii sunt:


a. definit, teza de definit şi relaţia de definire
b. teza, procesul de demonstrare şi fundamentul demonstraţiei
c. raţionament, termeni şi premise
d. diferenţa specifică şi obiectele definiţiei

161. Cantitatea unei propoziţii categorice este dată de:


a. cuantorul propoziţiei
b. relaţia de definire
c. afirmarea sau negarea subiectului logic de către predicatul logic
d. tipul de raport logic ce se stabileşte între termenii propoziţiei

162. Reprezintă o propoziţie particular negativă:


a. Dealurile sunt forme de relief
b. Multe meciuri se termină cu scor egal
c. Miracolele nu pot fi explicate ştiinţific
d. Câţiva autori de poezie contemporani nu sunt recunoscuţi la nivel mondial

163. Dacă termenului element chimic i se elimină proprietatea chimic atunci:


a. intensiunea termenului nu se modifică
b. extensiunea termenului scade
c. intesiunea termenului scade
d. extensiunea termenului nu se modifică

164. Termenul fericire este din punct de vedere intensional:


a. nevid
b. compus
c. abstract
d. colectiv

165. Predicatul concluziei unui silogism se numeşte:


a. termen major
b. termen minor
c. termen mediu
d. termen pozitiv

166. Propoziţia Cei mai mulţi şoferi nu sunt profesionoşti este de forma:
a. universal negativă
b. particular afirmativă
c. universal afirmativă
d. particular negativă

167. Subiectul logic al propoziţiei Alimentele ce conţin coloranţi nu sunt sănătoase este:
a. alimente
b. orice aliment
c. alimente sănătoase
d. alimente ce conţin coloranţi

168. În cazul inferenţelor inductive:


a. se foloseşte doar o singură premisă din care se deduce concluzia
b. din premise rezultă numai concluzii adevărate
c. concluzia este întotdeauna probabilă
d. se folosesc numai premise false

169. Operaţia de obversiune este:


a. inferenţă inductivă
b. inferenţă deductivă imediată
c. raţionament cu două premise
d. raţiomanet inductiv tare

170. Raportul logic între termenii propoziţiei Crocodili sunt reptile este:
a. încrucişare
b. ordonare
c. opoziţie
d. contradicţie

171. Termenii copil şi elev sunt în raport logic de:


a. contrarietate
b. încrucişare
c. opoziţie
d. ordonare

172. Reprezintă o propoziţie universal afirmativă:


a. Inginerii au studii superioare
b. Multe senzaţii nu sunt percepţii
c. Unele fluvii sunt de dimensiuni mari
d. Vara nu ninge

173. Dacă termenului constituţie i se adaugă proprietatea democrată atunci:


a. sfera termenului nu se modifică
b. conţinutul termenului scade
c. extensiunea termenului scade
d. intensiunea termenului nu se modifică

174. Termenul cutie cu bomboane este din punct de vedere extensional:


a. vid
b. compus
c. abstract
d. colectiv

175. Concluzia argumentului Deoarece este soare atunci merg la plajă este:
a. merg
b. este soare
c. merg la plajă
d. plajă

176. Propoziţia Arhitectura este forma supremă de artă este:


a. universal negativă
b. particular afirmativă
c. universal afirmativă
d. particular afirmativă

177. Din falsitatea propoziţiei SiP se poate deduce adevărul propoziţiei SoP, în baza raportului logic de:
a. subcontrarietate
b. contradicţie
c. supraalternare
d. contrarietate

178. Din falsitatea propoziţiei SoP se poate deduce adevărul propoziţiei SaP în baza raportului logic de:
a. subalternare
b. contradicţie
c. subcontrarietate
d. contrarietate

179. Din adevărul propoziţiei SeP se poate deduce adevărul propoziţiei SoP în baza raportului de:
a. subalternare
b. contradicţie
c. contrarietate
d. subcontrarietate

180. Din falsitatea propoziţiei SiP se poate deduce adevărul propoziţiei SeP în baza raportului de:
a. contradicţie
b. subcontrarietate
c. subalternare
d. contrarietate

181. Din adevărul propoziţiei SaP se poate deduce falsitatea propoziţiei SeP în baza raportului de:
a. subalternare
b. contradicţie
c. subcontrarietate
d. contrarietate

182. Contradictoria propoziţiei Unele maimuţe sunt arboricole este propoziţia:


a. Nicio maimuţă este arboricolă
b. Toate maimuţele sunt arboricole
c. Există maimuţe arboricole
d. Unele maimuţe sunt arboricole

183. Contradictoria propoziţiei Concepţia hedonistă promovează o morală relaxantă este propoziţia:
a. Câteva concepţii heoniste promovează o morală relaxantă
b. Nicio concepţie care promovează o morală relaxantă nu este hedonistă
c. Concepţia hedonistă nu promovează o morală relexantă
d. Puţine concepţii hedoniste nu promovează o morală relaxantă

184. Subcontrara propiziţiei Unii filosofi sunt existenţialişti este:


a. Toţi filosofii sunt existenţialişti
b. Unii filosofi nu sunt existenţailişti
c. Niciun filosof nu este existenţialist
d. Doar câţiva filosofi sunt existenţialişti

185. Contradictoria propoziţiei Unele sofisme sunt erori intenţionate de argumentare este propoziţia:
a. Sofismele sunt erori intenţionate de argumentare
b. Unele sofisme nu sunt erori intenţionate de argumentare
c. Există sofisme care sunt erori intenţionate de argumentare
d. Sofismele nu sunt erori intenţionate de argumentare

186. Supraalterna propoziţiei Unele silogisme sunt valide este propoziţia:


a. Niciun silogism nu este valid
b. Cel puţin un silogism nu este valid
c. Toate silogismele sunt valide
d. Unele silogisme nu sunt valide

187. Extensiunea termenului pix albastru înseamnă:


a. instrument de scris cu pastă de culoare albastră
b. cer ambastru, mare albastră, floare albastră etc.
c. sintagma pix albastru
d. totalitatea pixurilor albastre

188. Termenul profesor exigent este:


a. absolut, concret, vid, precis
b. abstract, compus, general, distributiv
c. concret, negativ, nevid, general
d. absolut, compus, distributiv, general

189. Termenii stejar şi fag se află în raport de:


a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicţie
d. încrucişare

190. Subiectul logic al propoziţiei Toţi elevii înscrişi la cercul de filosofie sunt olimpici este:
a. toţi elevii
b. elevii
c. elevii înscrişi
d. elevii înscrişi la cercul de filsofie

191. Raţionamentul deductiv în care concluzia se obţine dintr-o singură premisă este:
a. valid
b. imediat
c. slab
d. incomplet

192. Din structura demonstraţiei nu face parte:


a. teza de demonstrat
b. fundamentul demonstraţiei
c. criteriul demonstraţiei
d. procedeul de demonstrare

193. Inducţia completă este:


a. o generalizare dintr-o clasă infinită de obiecte
b.o generalizare dintr-o clasă finită de obiecte
c. o particularizare într-o clasă infinită de obiecte
d. o particularizare într-o clasă finită de obiecte

194. Raţionamentul Dacă unii elevi din clasă şi-au făcut tema, atunci toţi elevii din clasă şi-au făcut
tema este un exemplu de:
a. conversiune
b. obversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă

195. Printre elementele componente ale operaţiei de clasificare nu se află:


a. procedeul clasificării
b. clasele
c. elementele clasificării
d. criteriul clasificării
196. Extensiunea termenului se referă la:
a. proprietăţile esenţiale ale elementelor clasei reflectate
b. înţelesul termenului
c. o parte din elementele clasei la care se referă termenul
d. toate elementele clasei la care se referă termenul

197. Termenul roi de albine este, după extensiune:


a. simplu
b. vid
c. colectiv
d. negativ

198. Termenii mamifer şi vertebrat se află în raport de:


a. încrucişare
b. ordonare
c. contarietate
d. identitate

199. Subiectul logic al propoziţei Unele animale acvatice sunt nevertebrate este:
a. unele
b. acvatice
c. animale acvatice
d. unele animale

200. Reprezintă o propoziţie universal negativă:


a. Cine seamănă vânt, culege furtună
b. Unii sportivi nu sunt olimpici
c. Nimeni nu se naşte învăţat
d. Există cel puţin o planetă locuită

201. În funcţie de gradul de generalitate al concluziei în raport cu premisele, raţionamentele pot fi:
a. valide şi nevalide
b. mediate şi imediate
c. corecte şi incorecte
d. deductive şi inductive

202. Fundamentul demonstraţiei este reprezentat de:


a. propoziţia care urmeză să fie demonstrată
b. raţionamentul prin care se deduce teza din premise
c. ansamblul de premise din care urmează să conchidem teza
d. teza de demonstrat

203. Inducţia completă:


a. permite examinarea fiecărui element al clasei
b. are o concluzie probabilă dacă premisele sunt adevărate
c. se mai numeşte şi inductie amplificatoare
d. prezintă o concluzie cu grad redus de generalitate în raport cu premisele
204. Inducţia incompletă se caracterizează prin:
a. valoare de cunoaştere redusă
b. concluzia probabilă
c. simpla enumerare a cazurilor examinate
d. aplicarea asupra unei clase cu număr infinit de elemente

205. În funcţie de corectitudinea logică argumentele deductive pot fi:


a. mediate şi imediate
b. valide şi nevalide
c. silogisme şi polisilogisme
d. erori formale şi erori materiale

206. Intensiunea este un element din structura unui termen care:


a. reprezintă componenta lingvistică a termenului
b. redă în plan mintal proprietăţile obiectelor care aparţin clasei respective de obiecte
c. se referă la totalitatea obiectelor care formează clasa respectivă de obiecte
d. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termeul

207. Din puct de vedere extensional, termenul Marea Neagră este un termen:
a. vid
b. singular
c. general
d. vag

208. Între termenii tigru şi mamifer există un raport de:


a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicţie
d. încrucişare

209. Predicatul logic al propoziţei Unele fapte importante sunt acţiuni care au la bază impulsuri
inconştiente este:
a. au la bază
b. fapte importante
c. impulsuri inconştiente
d. acţiuni care au la bază impulsuri inconştiente

210. Reprezintă o propoziţie universal afirmativă propoziţia:


a. România este o ţară membră a Uniunii Eutopene
b. Câteva documente au ars în urma incendiului
c. Nimeni nu este drept de bunăvoie
d. Multe persoane nu au primit împrumuturile solicitate

211. Conversiunea este un tip de raţionament:


a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv tare
d. inductiv slab

212. Teza de demonstrat este:


a. o propoziţie concretă pe care o propunem şi pe care urmează să o argumentăm
b. o premisă din care putem conchide propoziţia care urmează să fie demonstrată
c. reţionamentul prin care deducem propoziţia care urmează să fie demonstrată
d. procesul prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii adevărate

213. În cazul inducţiei complete concluzia este:


a. totdeauna probabilă
b. întotdeauna falsă
c. probabilă dacă premisele sunt adevărate
d. adevărată dacă premisele sunt adevărate

214. Inferenţa Difteria şi variola sunt produse de microbi. Difteria şi variola sunt boli contagioase. Prin
urmare, toate bolile contagioase sunt produse de microbi este un exemplu de:
a. inferenţă deductivă mediată
b. inferenţă deductivă imediată
c. inducţie completă
d. inducţie incompletă

215. Un sofism este:


a. o eroare logică produsă în mod intenţionat
b. o eroare logică producă în mod neintenţionat
c. un argument valid
d. un silogism valid

216. Extensiunea termenului număr natural înseamnă:


a. sintagma număr natural
b. un număr întreg mai mare decât zero
c. totalitatea numerelor naturale
d. cifre, adunare, scădere etc.

217. Termenul religiozitate este:


a. concret, absolut, nevid, vag
b. negativ, comous, general, vid
c. abstract, simplu, nevid, general
d. relativ, pozitiv, distributiv, vid

218. Termenii bacalaureat şi examen se află în raport de:


a. ordonare
b. identitate
c. încrucişare
d. contrarietate
219. Predicatul logic al propoziţiei Unele animale vânate în mod necontrolat sunt pe cale de dispariţie
este:
a. pe cale de dispariţie
b. pe cale
c. sunt pe cale
d. sunt

220. Reprezintă o propoziţie particular afirmativă:


a. Aproape toţi elevii nu şi-au făcut tema
b. Doar unii elevi şi-au făcut tema
c. Prea mulţi elevi nu şi-au făcut tema
d. Niciun elev nu şi-a făcut tema

221. Raţionamentul deductiv în care, din premise adevărate se obţin concluzii adevărate este:
a. complet
b. nemijlocit
c. valid
d. tare

222. Nu se află printre elementele demonstraţiei:


a. fundamentul demonstraţiei
b. regulile demonstraţiei
c. teza de demonstrat
d. procedeul de demonstrare

223. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a B este bun la chimie, atunci toţi elevii din clasa
IX-a B sunt buni la chimie este:
a. obversiune
b. conversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă

224. Inducţia incompletă este:


a. o particularizare pornind de la toate obiectele unei clase
b. o particularizare pornind de la o parte dintre obiectele unei clase
c. o generalizare pornind de la toate obiectele unei clase
d. o generalizare pornind de la o parte dintre obictele unei clase

225. Pe aceeaşi treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obţinute trebuie să existe numai raporturi
de:
a. contrarietate
b. opoziţie
c. concordanţă
d. ordonare
226. Predicatul logic al propoziţiei Unii elevi sunt olimpici la logică este:
a. sunt olimpici la logică
b. sunt olimpici
c. sunt
d. olimpici la logică

227. În funcţie de numărul premiselor din care se obţine concluzia, raţionamentele pot fi:
a. valide şi nevalide
b. deductive şi inductive
c. mediate şi imediate
d. inductive ţi mediate

228. Intensiunea unui termen se referă la:


a. totalitatea obiectelor la are se referă acel termen
b. proprietăţile obiectelor pe care termenul respectiv le desemnează
c. totalitatea literelor din care este alcătuit termenul
d. componenta ontologică a termenului

229. Componentele oricărei clasificări sunt:


a. definitul, clasele şi criteriul clasificării
b. clasele, definitorul şi criteriul clasificării
c. clasele obținute, elementele clasificării şi relaţia de clasificare
d. obiectele clasificării, criteriul clasificării şi clasele obţinute

230. Termenii zăpadă şi nea se află în raport de:


a. contradicţie
b. contrarietate
c. identitate
d. încrucişare

231. Reprezintă o propoziţie particulară negativă:


a. Nimeni nu este drept de bunăvoie
b. Orice om are dreptul la libertate
c. Există cel puţin un mamifer care zboară
d. Multe fructe nu sunt obţinute în sere

232. Dacă termenului elev i se adaugă proprietatea de liceu, atunci:


a. extensiunea termenului rămâne neschimbată
b. extensiunea termenului creşte
c. extensiunea termenului scade
d. intensiunea termenului scade

233. Termeul zmeul-zmeilor este după extensiune:


a. vid
b. nevid
c. negativ
d. abstract
234. Termenii elev de liceu şi elev de gimnaziu sunt în raport de:
a. contradicţie
b. contrarietate
c. ordonare
d. încrucişare

235. Propoziţia Nicio vacanţă nu este plictisitoare este:


a. universal afirmativă
b. universal negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă

236. Dacă termenului film i se adaugă proprietatea biografic atunci:


a. intensiunea termenului scade
b. extensiunea termenului scade
c. intensiunea termenului rămâne neschimbată
d. extensiunea termenului creşte

237. Din punct de vedere intensional, termenul surd este:


a. negativ
b. abstract
c. pozitiv
d. relativ

238. Termenii vertebrat şi pasăre se află în raport de:


a. contrarietate
b. încrucişare
c. contradicţie
d. ordonare

239. Subiectul logic al propoziţiei Toate sofismele de limbaj sunt erori de argumentare este:
a. erori de argumentare
b. sofismele
c. sofismele de limbaj
d. toate sofismele

240. Propoziţia Unii oameni nu sunt toleranţi este:


a. universal afirmativă
b. particular negativă
c. universal negativă
d. particular afirmativă

241. În funcţie de corectitudinea logică, raţionamentele deductive se clasifică în:


a. valide şi mediate
b. tari şi slabe
c. valide şi nevalide
d. imediate şi mediate
242. Fundamentul demonstraţiei constă în:
a. propoziţia care urmează să fie demonstrată
b. procedeul de demonstrare
c. argumetele din care este dedusă teza
d. raţionamentele prin care este dedusă teza din premise

243. Singura formă de raţionament inductiv în care se obţin din premise adevărate numai concluzii
adevărate este:
a. inducţia incompletă
b. silogismul
c. obversiunea
d. inducţia completă

244. În cazul inducţiei incomplete se realizează trecerea de la:


a. premise adevărate la concluzii adevărate
b. general la particular
c. toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. unele cazuri cercetate la toate cazurile cercetate

245. Extensiunea termenului elev înseamnă:


a. cuvântul elev
b. o persoană care învaţă la şcoală
c. totalitatea elevilor
d. ghiozdan, colegi, teme etc.

246. Termenul pisică neagră este:


a. absolut, concret, vid, vag
b. concret, compus, nevid, general
c. negativ, compus, general, distributiv
d. abstract, compus, singular, precis

246. Termenii manual de logică şi manual de biologie , ca specii ale genului manual re află în raport
logic de:
a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. contradicţie

247 Predicatul logic al propoziţiei Niciun om nu este nemuritor este:


a. nu este nemuritor
b. nu este
c. este
d. nemuritor
248. Reprezintă o propoziţie particular afirmativă:
a. Prea puţine cereri nu sunt respinse
b. Puţine cereri sunt aprobate
c. Nicio cerere nu este aprobată
d. Aproape nicio cerere nu este respinsă

249. Inferenţa în care procesul de raţionare se desfăşoară de la particular la universal este:


a. mijlocită
b. nemijlocită
c. inductivă
d. deductivă

250. Teza de demonstrat:


a. poate fi o metaforă
b. trebuie să fie o propoziţie afirmativă
c. poate fi o propoziţie autocontradictorie
d. trebuie să fie clar şi precis formulată

251. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a a obţinut notă mare la examen, atunci toţi elevii
din clasa a IX-a au obţinut notă mare la examen este un exemplu de:
a. inducţie incompletă
b. inducţie completă
c. inferenţă mediată
d. inferenţă mijlocită

252. Raţionamentul Dacă unele opere de artă sunt valoroase, atunci toate operele de artă sunt
valoroase este un exemplu de:
a. inducţie completă
b. conversiune
c. obversiune
d. inducţie incompletă

253. Un raţionament eronat, făcut cu intenţie, se numeşte:


a. paralogism
b. sofism
c. silogism
d. neologism

254. Dacă termenului tort i se adaugă proprietatea de ciocolată atunci:


a. intensiunea termenului scade
b. extensiunea termenului scade
c. extensiunea termenului creşte
d. extensiunea termenului rămâne neschimbată
255. Termenul pisică este după intensiunea:
a. nevid
b. general
c. pozitiv
d. singular

256. Termenii stilou şi creion sunt în raport de:


a. contrarietate
b. ordonare
c. contradicţie
d. identitate

257. Propoziţia Unele acţiuni sunt corect apreciate este:


a. universal afirmativă
b. universal negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă

258. Predicatul logic al propoziţiei Unii oameni sunt optimişti din fire este:
a. nu sunt optimişti din fire
b. sunt optimişti din fire
c. optimişti din fire
d. optimişti

259. Propoziţiile Toţi elevii sunt inteligenţi şi Unii elevi sunt inteligenţi se află în raport de:
a. contradicţie
b. contrarietate
c. subcontrarietate
d. subalternare

260. Dacă termenului sirop de cireşe i se elimină proprietatea de cireşe atunci:


a. extensiunea termenului rămâne neschimbată
b. extensiunea termenului creşte
c. extensiunea termenului scade
d. intensiunea termenului scade

261. Termenul Făt-Frumos este după extensiunea:


a. factual-vid
b. nevid
c. negativ
d. abstract

262. Propoziţia Nicio vacanţă nu este plictisitoare este:


a. universal afirmativă
b. universal negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negativă
263. Predicatul logic al propoziţiei Unii elevi sunt olimpici la logică este:
a. sunt olimpici la logică
b. sunt olimpici
c. sunt
d. olimpici la logică

264. Propiziţiile categorice care nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi false, în acelaşi timp, se află în
raport de:
a. contrarietate
b. contradicţie
c. subcontrarietate
d. subalternare

265. În structura unui termen, extensiunea repezintă:


a. cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă
b. conţinutul termenului
c. referinţa termenului, adică totalitatea obiectelor la care se referă
d. înţelesul termenului, adică proprietăţile obiectelor la care se referă

266. Termenul argument deductiv este din punct de vedere intensional:


a. un termen negativ
b. un termen simplu
c. un termen relativ
d. un termen abstract

267. Termenii continuitate şi discontinuitate se află în raport de:


a. contrarietate
b. subalternare
c. contradicţie
d. încrucişare

268. O propoziţia universal negativă este propoziţia:


a. Majoritatea oamenilor nu acceptă compromisuri
b. Orice tânăr iubeşte excursiile
c. Cei mai mulţi elevi practică anumite sporturi
d. Nimeni nu este atotştiutor

269. Predicatul logic al propoziţiei Elevii care sunt buni la matematică sunt pasionaţi de informatică
este:
a. sunt pasionaţi
b. pasionaţi de informatică
c. sunt buni
d. sunt buni la matematică
270. Din adevărul propoziţiei SiP se deduce falsitatea propoziţiei SeP, în baza raportului logic de:
a. contradicţie
b. subalternare
c. subcontrarietate
d. contrarietate

271. Din punct de vedere intensional termenul nevinovat este:


a. absolut, concret, pozitiv, simplu
b. relativ, abstract, pozitiv, simplu
c. absolut, concret, negativ, compus
d. relativ, concret, negativ, compus

272. Termenii vertebrat şi nevertebrat se află în raport de:


a. ordonare
b. contarietate
c. contradicţie
d. încrucişare

273. O propoziţie categorică exprimă:


a. o cunoştinţă
b. o întrebare
c. o exclamaţie
d. un ordin

274. Subiectul logic al propoziţiei Toţi pictorii renașcentişti italieni au fost talentaţi este:
a. toţi
b. toţi pictorii
c. toţi pictorii renașcentişti italieni
d. pictorii renașcentişti italieni

275. Contrara propoziţiei Toate numerele pare sunt divizibile cu doi este propoziţia:
a. Unele numere pare nu sunt divizibile cu doi
b. Niciun număr par nu este divizibil cu doi
c. Niciun număr impar nu este divizibil cu doi
d. Unele numere pare sunt divizibile cu doi

276. Un termen este:


a. un cuvânt sau un grup de cuvinte care redă o acţiune
b. un cuvânt sau un grup de cuvinte care redă o rugăminte
c. un cuvânt sau un grup de cuvinte care redă o noţiune
d. un cuvânt sau un grup de cuvinte care redă o operaţie logică

277. Termenul bibliotecă este din punct de vedere extensional:


a. un termen vid
b. un termen singular
c. un termen vag
d. un termen colectiv
278. Termenii reptile şi păsări, ca specii ale genului vertebrat, se află în raport de:
a. contradicţie
b. contrarietate
c. încrucişare
d. ordonare

279. Subiectul logic al propoziţiei Toate silogismele valide sunt inferenţe deductive este:
a. silogismele
b. silogismele valide
c. toate silogismele valide
d. inferenţe deductive

280. Contradictoria propoziţiei Mamiferele sunt animale terestre este:


a. Niciun mamifer nu este animal terestru
b. Majoritatea mamiferelor nu sunt animale terestre
c. Multe mamifere sunt animale terestre
d. Unele mamifere nu sunt animale terestre

281. Extensiunea termenului elev este alcătuită din:


a. toţi elevii
b. elevii din ciclul liceal
c. elevii din ciclul gimnazial
d. elevii din cilul primar

282. Termenul bicicletă este, după intensiune:


a. nevid
b. distributiv
c. pozitiv
d. vag

283. Termenii român şi profesor sunt în raport de:


a. contrarietate
b. încrucişare
c. ordonare
d. contradicţie

284. Într-o propoziţie categorică se exprimă:


a. două raporturi între doi termeni
b. un singur raport între trei termeni
c. două raporturi între trei termeni
d. un singur raport între doi termeni

285. Subiectul logic al propoziţiei Unii elevi de liceu sunt orgolioşi este:
a. unii elevi
b. elevi
c. elevi de liceu
d. unii elevi de liceu
286. Contradictoria propoziţiei Unele exerciţii sunt dificile este propoziţia:
a. Niciun exerciţiu nu este dificil
b. Unele exerciţii nu sunt dificile
c. Toate exerciţiile sunt dificile
d. Unele exerciţii nu sunt accesibile

287. În structura unui termen, componenta lingvistică reprezintă:


a. noţiunea redată de termenul respectiv
b. un cuvânt sau un grup de cuvinte
c. mulţimea de obiecte la care se referă termenul respectiv
d. raportul dintre intensiunea şi extensiunea termenului respectiv

288. Termenul nevaliditate este din punct de vedere intensional:


a. un termen relativ
b. un termen concret
c. un termen negativ
d. un termen compus

289. Termenii fizician şi cetăţean român se află în raport de:


a. ordonare
b. încrucişare
c. contradicţie
d. contrarietate

290. O propoziţie categorică exprimă un raport:


a. între doi termeni, iar acest raport este condiţionat de ceva
b. între trei termeni, iar acest raport nu este condiţionat de nimic
c. între doi termeni, iar acest raport este probabil sau posibil
d. între doi termeni, fără ca acest raport să fie condiţionat de ceva

291. Predicatul logic al propoziţiei Există puţini oameni care sunt talentaţi la pictură este:
a. talentaţi la pictură
b. există
c. sunt
d. sunt talentaţi

292. Dacă propoziţia Peştii sunt vertebrate este adevărată, atunci:


a. contrara ei este adevărată
b. subalterna ei este falsă
c. contradictoria ei este falsă
d. subalterna ei este probabilă

293. Termenii elev şi băiat se află în raport de:


a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziţie
294. Termenul cutie de chibrituri este din punct de vedere extensional:
a. un termen vid
b. in termen singular
c. un termen colectiv
d. un termen vag

295. Predicatul logic la propoziţiei Câţiva elevi sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă este:
a. interesaţi de ceea ce se întâmplă
b. sunt
c. sunt interesaţi
d. un termen vag

296. O propoziţie particular negativă este propoziţia:


a. Mulţi copaci cunt înfloriţi
b. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
c. Unii oameni sunt artişti
d. Unii elevi nu sunt prezenţi la ore

297. Din adevărul propoziţiei SeP se poate deduce afalsitatea propoziţiei SiP în baza raportului logic de:
a. subalternare
b. contradicţie
c. subcontrarietate
d. contrarietate

298. Supraalterna propoziţiei Unele silogisme sunt valide este propoziţia:


a. Niciun silogism nu este valid
b. Cel puţin un silogism nu este valid
c. Toate silogismele sunt valide
d. Unele silogisme nu sunt valide

299. Extensiunea termenului liceu este alcătuită din:


a. cele mai bune licee
b. toate liceele din România
c. toate liceele
d. cele mai bune licee din România

300. Termenul armată este, după extensiune:


a. vid
b. colectiv
c. negativ
d. vag

301. Termenii mamifer şi urs sunt în raport de:


a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. contrarietate
302. Propoziţia Unele tablouri nu sunt scumpe este:
a. universal afirmativă
b. universal negativă
c. particular afirmativă
d. particular negativă

303. Subiectul logic al propoziţiei Toţi scriitorii studiaţi la liceu sunt importanţi este:
a. toţi scriitorii studaţi la liceu
b. scriitorii studiaţi la liceu
c. scriitorii studiaţi
d. scriitorii

304. Din adevărul propoziţiei SeP se deduce:


a. adevărul propoziţiei SaP
b. adevărul propoziţiei SiP
c. adevărul propoziţiei SoP
d. falsitatea tuturor celor trei propoziţii categorice

305. Intensiunea termenului rechin înseamnă:


a. peşte marin
b. rechin alb, rechin albastru, rechin taur etc.
c. totalitatea proprietăţilor specifice unui rechin
d. totalitatea rechinilor

306. Termenul apă limpede este:


a. simplu, concret, pozitiv, distributiv
b. nevid, colectiv, absolut, pozitiv
c. vag, nevid, compus, concret
d. absolut, negativ, precis, compus

307. Termenii copil şi copil neastâmpărat se află în raport de:


a. ordonare
b. contrarietate
c. identitate
d. contradicţie

308. Subiectul logic al propoziţiei Mamiferele terestre sunt vertebrate este:


a. toate mamiferele
b. mamiferele terestre
c. animale terestre
d. toate animalele terestre

309. Reprezintă o propoziţie universal negativă:


a. Munţii nu sunt forme de relief cu înălţime mică
b. Multe curse cu maşini sunt aprecite de băieţi
c. Câteva zile de vară sunt ploioase
d. Limba engleză se învaţă încă de la grădiniţă
310. Inferenţa inductivă în care concluzia obţinută are mai mare probabilitate să fie adevărată este:
a. raţionament deductiv slab
b. raţonament inductiv tare
c. raţionament inductiv complet
d. raţionament deductiv imediat

311. Teza de demonstrat reprezintă:


a. propoziţia care urmează să fie argumentată prin raţionamente valide
b. propoziţia folosită pentru a demonstra o concluzie
c. procedeul prin care se realizezază demonstraţia
d. propoziţia minoră din cadrul demonstraţiei

312. Inferenţa Deoarece unele vieţuitoare sunt ţinute în captivitate atunci toate vieţuitoarele sunt
ţinute în captivitate este:
a. inducţie completă
b. inducţie incompletă
c. deducţie mediată
d. deducţie probabilă

313. În funcţie de direcţia procesului de inferenţă de la general al particular inferenţele pot fi:
a. mediate şi imediate
b. tari şi slabe
c. decutive şi inductive
d. complete şi incomplete

314. Obiectele unei claisficări sunt reprezentate de:


a. totalitatea propiretăţilor pe baza cărora se aplică operaţia de claisficare
b. totalitatea noţiunilor ce urmează să fie supuse operaţieie de clasificare
c. criteriul clasificării
d. totalitatea extensiunilor termenilor ce urmează să fie definiţi

315. Extensiunea termenului motocicletă este:


a. vehicul cu două roţi
b. totalitatea motocicletelor
c. roţi, faruri, motor etc.
d. sintagma motocilcetă

316. Termenii aliment expirat şi aliment neexpirat se află în raport de:


a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicţie
d. concordanţă

317. Predicatul logic al propoziţiei Şoferii profesionişti conduc cu multă siguranţă este:
a. conduc
b. conduc cu multă siguranţă
c. siguranţă
d. profesioniştii conduc
318. Reprezintă o propoziţie particular negativă:
a. Unele flori înfloresc în luna mai
b. Multe examene nu sunt tratate corespunzător de examinaţi
c. Apa e rece
d. Nimeni nu a fost pe Venus

319. Inferenţa în care concluzia spune sub aspect de generalitate mai mult decât premisele din care ete
obţinută este:
a. inferenţă deductivă
b. inferenţă inductivă
c. inferenţă imediată
d. conversiunea

320. Într-o demonstraţie nu putem:


a. să folosim doar o singură formă de raţionament
b. să folosim două teze de demonstrat
c. să folosim o singură teză de demostrat
d. să folosim în fundamentul demonstraţiei o obversiune

321. Raţionamentele inductive reprezintă:


a. o generalizare plecând de la cazuri particulare
b. o generalizare plecând de la o singură formă de raţionare
c. o particularizare plecând de la o premisă
d. o particularizare plecând de la mai multe premise

322. Inferenţa Dacă oamenii buni sunt apreciaţi atunci niciun om bun nu este neapreciat este:
a. inferenţă inductivă tare
b. inferenţă mediată
c. inferenţă inductivă incompletă
d. obversiune

323. Printre elementele componente ale operaţiei de definire nu se află:


a. termenul definit
b. relaţia de definire
c. regula afirmării
d. definitorul

324. Raţionamentele valide:


a. permit obţinerea unei concluzii false din pemise adevărate
b. permit obţinerea unei cocnluzii adevărate din premise adevărate
c. permit obţinerea unor cocnluzii probabile din premise adevărate
d. permit formarea unor inferenţe inductive cu concluzii întotdeauna adevărate

325. Intensiunea termenului inferenţă validă înseamnă:


a. infereţe cu o singură premisă
b. mulţimea tuturor inferenţelor valide
c. totalitatea proprietăţilor specifice inferenţelor valide
d. infereţe cu o singură premisă adevărată şi o concluzie adevărată
326. Termenul câine neprietenos este:
a. concret, absolut, vid, distributiv
b. compus, nevid, concret, negativ
c. colectiv, precis, abstract, compus
d. vid, general, distributiv, precis

327. Termenii Terra şi Planeta Albastră se află în raport de:


a. opoziţie
b. concordanţă
c. identitate
d. subalternare

328. Predicatul logic al propoziţiei Cine caută găseşte este:


a. cine caută
b. caută
c. găseşte
d. cine

329. Reprezintă o propoziţie particular afirmativă:


a. Mulţi politicieni sunt corupţi
b. Câteva elemente chimice au valenţa doi
c. Persoanele termeramentale se enervează uşor
d. Liliecii nu sunt păsări

330. Raţionamentul inductiv în care se examinează fiecare element al clasei este:


a. deductiv
b. tare
c. complet
d. mediat

331. Ce afirmaţie nu este o regulă a demonstraţiei:


a. teza de demonstrat trebuie păstrată neschimbată pe parcursul demonstraţiei
b. demonstraţia trebuie să folosească numai raţionamente valide
c. fundamentul demonstraţiei trebuie să evite vicul circularităţii
d. teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată

332. Ce variană reprezintă un argument deductiv mediat:


a. conversiunea
b. silogismul
c. obversiunea
d. inferenţele imediate

333. Argumentul Dacă sportivii sunt bine pregătiţi fizic şi Matei este sportiv, atunci Matei este bine
pregătit fizic este:
a. inducţie completă
b. raţionament deductiv mediat valid
c. inferenţă deductivă nevalidă
d. argument inductiv tare
334. În funcţie de numărul de premise din care este obţinută concluzia raţionamentele deductive pot fi:
a. valide şi nevalide
b. tari şi slabe
c. compete şi incomplete
d. imediate şi mediate

335. În operaţia de clasificare nu putem să:


a. obţinem mai mult de trei clase
b. să introducem toate elementele clasificării în clase
c. să folosim două criterii de clasificare
d. să obţinem raporturi de opoziţie între clasele obţinute

336. Componenta ontologică a unui termen reprezintă:


a. intensiunea termenului
b. mulţimea de obiecte determinată de termen
c. forma scrierii termenului
d. numărul de obiecte prezente în intensiunea termenului

337. Termenul scriitor contemporan este:


a. absolut, concret, vid, precis
b. abstract, compus, general, distributiv
c. concret, nevid, general, compus
d. relativ, negaitv, distributiv, concret

338. Raţionamentul Deoarece multe persoane mature practică sportul în timpul liber atunci unele
persoane care practică sportul în timpul liber sunt persoane mature este:
a. obversiune
b. inferenţă inductivă completă
c. conversiune
d. silogism

339. În operaţia de definire nu putem :


a. să avem între definit şi definitor raport logic de încrucişare
b. să avem între definit şi definitor raport logic de identitate
c. să folosim termeni clari şi precişi
d. să folosim termeni simpli sau compuşi

340. Inducţia incompletă:


a. permite examinarea fiecărui element al clasei
b. are o concluzie probabilă
c. obţine numai concluzii tari
d. prezintă o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele
341. Sofismele sunt erori logice:
a. produse cu intenţie
b. produse fără intenţie
c. rezultate ca urmare a folosirii unor concluzii probabile
d. rezultate numai din inferenţe cu o singură premisă

342. Argumetul Balanţa este o zodie şi totodată balanţa este şi un instrument de măsură rezultă că o
zodie este un instrument de măsură este:
a. o obversiune
b. o conversiune
c. o echivocaţie
d. un argument imediat
CAPITOLUL II – Modele Subiectul al II-lea
SUBIECTUL AL II-LEA

MODEL

Se dau următoarele propoziţii:


1. Unele animale acvatice sunt mamifere
2. Toate silogismele sunt raţionamente deductive
3. Unii elevi nu sunt sportivi
4. Niciun număr impar nu este divizibil cu 2

A. Precizaţi formula propoziţiei 1 și 3.


B. Construţi atţt în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 1, contrara propoziției
2, subcontrara propoziției 3 şi subalterna propoziţiei 4.
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiți în limbaj natural și limbaj formal conversa obversei propoziţiei 2.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Dacă toate căprioarele sunt animale frumoase, atunci unele animale frumoase sunt
căprioare.
Y: Dacă unii elevi nu sunt sportivi, atunci unii sportivi nu sunt elevi.
Pornind de la această situaţie:
a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente.
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului y.

VARIANTA 1

SUBIECTUL al II-lea

Se dau următoarele propoziţii:


1. Toate problemele sunt rezolvabile
2. Unii oameni sunt vegetarieni
3. Unele forme logice nu sunt raţionamente
4. Nicio persoană melancolică nu este comunicativă

A. Precizaţi formula propoziţiei 2 și 3.


B. Construţi atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei 1 şi contradictoria
propoziţiei 2, subcontrara propoziției 3 și contrara propoziției 4 .
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiți în limbaj natural și limbaj formal obversa conversei propoziţiei 1.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Dacă unele metale au formă lichidă atunci unele lichide sunt metale.
Y: Deoarece niciun cadru didactic nu este elev atunci unii elevi nu sunt cadre didactice.
Pornind de la această situaţie:
a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente.
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului y.

VARIANTA 2

SUBIECTUL al II-lea

Se dau următoarele propoziţii:


1. Unii gimnaşti celebri sunt români
2. Unele regimuri politice nu sunt legitime
3. Toţi brazii sunt conifere
4. Niciun întreprinzător rău plătnic nu este credibil

A. Precizaţi formula propoziţiei 1 și 4.


B. Construţi atţt în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 1, subcontrara
propoziției 2, subalterna propoziţiei 3 și contrara propoziției 4.
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiți în limbaj natural și limbaj formal obversa conversei propoziţiei 4.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Fiindcă persoanele colerice se enervează uşor atunci cei care se enervează uşor sunt persoane
colerice.
Y: Deoarece multe vieţuitoare sunt vertebrate rezultă că unlele vertebrate sunt vieţuitoare.

Pornind de la această situaţie:


a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente.
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului x.

VARIANTA 3

SUBIECTUL al II-lea

Se dau următoarele propoziţii:


1. Câţiva matematicieni sunt bogaţi
2. Elefanţii nu sunt animale acvatice
3. Multe promisiuni nu sunt întemeiate
4. Trapezul este un patrulater

A. Precizaţi formula propoziţiei 3 și 1.


B. Construţi atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziţiei 1, contradictoria
propoziției 2, supraalterna propoziției 3 şi subalterna propoziţiei 4.
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiți în limbaj natural și limbaj formal obversa conversei propoziţiei 1.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Dacă unele exerciţii matematice nu sunt rezolvate corect atunci unele exerciţii rezolvate corect
nu sunt exerciţii matematice.
Y: Deoarece pescăruşii nu sunt mamifere atunci niciun mamifer nu este pescăruş.
Pornind de la această situaţie:
a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente.
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului x.

VARIANTA 4

SUBIECTUL al II-lea

Se dau următoarele propoziţii:


1. Toate prăjiturile sunt alimente dulci
2. Nicio atitudine nu este înnăscută
3. Unele definiţii nu sunt corecte
4. Unele corpuri cereşti sunt planete

A. Precizaţi formula propoziţiei 3 și 4.


B. Construţi atţt în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziţiei 1 şi contradictoria
propoziţiei 2, subcontrara propoziției 3 și supraalterna propoziției 4.
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiți în limbaj natural și limbaj formal obversa conversei propoziţiei 1.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Dacă toate meseriile presupun o calificare atunci meseriile nu presupun lipsa calificării.
Y: Silogismele sunt inferenţe mediate deci toate inferenţe mediate sunt silogisme.

Pornind de la această situaţie:


a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente.
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului y.

VARIANTA 5

SUBIECTUL al II-lea

Se dau următoarele propoziţii:


1. Unele opinii nu sunt adevărate
2. Toate ştiinţele axiomatice sunt deductive
3. Niciun om raţional nu este intolerant
4. Unii elevi sunt pasionaţi de logică

A. Precizaţi formula propoziţiei 2 și 4.


B. Construţi atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziției 1, contrara
propoziției 2, subalterna propoziției 3 şi subcontrara propoziţiei 4.
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
D. Construiți în limbaj natural și limbaj formal conversa obversei propoziţiei 1.
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Deoarece multe opere de artă contemporane sunt valoroase atunci unele opere de artă
valoroase sunt contemporane .
Y: Dacă examenele de licenţă sunt dificile atunci toate examenele dificile sunt examene de
licenţă.
Pornind de la această situaţie:
a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente.
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului y.

CAPITOLUL III – Modele Subiectul al III-lea


SUBIECTUL al III-lea

MODEL

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aai – 3, eae – 1


1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea celer două moduri silogistice date,
precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care
să justificaţi propoziţia Toate faptele bune sunt lăudabile.

C. Fie silogismul: Dacă toate mamifere sunt animale vertebrate atunci mamiferele sunt animale cu
sistem nervos elaborate pentru că vertebratele sunt animale cu sistem nervos elaborat.
a. scrieți în limbaj natural termenul mediu al silogismului
b. scrieți în limbaj natural premise minoră a silogismului

D. Fie următoarea definiţie:

Cămila este corabia deşertului

a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.


b. Menţionaţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi o
definiţie pe care să o încalce, folosind ca termen definit cămila.
VARIANTA 1

SUBIECTUL al III-lea

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eio – 1, iai – 4


1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea celer două moduri silogistice date,
precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care
să justificaţi propoziţia Unele cărţi sunt folositoare.

C. Fie silogismul: Peștii de râu sunt animale acvatice fiindcă unele animale care trăiesc în apă sunt
animale acvatice iar peștii de râu sunt animale care trăiesc în apă.

a. scrieți în limbaj natural termenul minor al silogismului


b. scrieți în limbaj natural premise majoră a silogismului

D. Fie următoarea definiţie:

Triunghiul isoscel este un poligon cu trei laturi care nu are patru unghiuri inegale

a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.


b. Menţionaţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi o
definiţie pe care să o încalce, folosind ca termen definit triunghi.

VARIANTA 2

SUBIECTUL al III-lea

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao – 2, aii – 4


1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea celer două moduri silogistice date,
precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care
să justificaţi propoziţia Nicio panteră nu este animal erbivor.

C. Fie silogismul: Dacă unele evenimente istorice sunt revoluții și revoluțiile sunt evenimente importante
atunci unele evenimente istorice sunt evenimente importante.

a. scrieți în limbaj natural termenul major al silogismului


b. scrieți în limbaj natural premise minoră a silogismului
D. Fie următoarea definiţie:

Timpul este oceanul în care se oglineşte viaţa

a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.


b. Menţionaţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi o
definiţie pe care să o încalce, folosind ca termen definit timpul.

VARIANTA 3

SUBIECTUL al III-lea

A. Fie următoarele două moduri silogistice: iie – 1, aee – 2


1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea celer două moduri silogistice date,
precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care
să justificaţi propoziţia Unele decizii nu sunt raţionle.

C. Fie silogismul: Telefoanele mobile sunt apreciate de adolescenți deoarece telefoanele mobile sunt
aparte modern iar aparatele modern sunt apreciate de adolescenți.

a. scrieți în limbaj natural termenul mediu al silogismului


b. scrieți în limbaj natural concluzia silogismului

D. Fie următoarea definiţie:

Liliacul nu este un mamifer acvativ

a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.


b. Menţionaţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi o
definiţie pe care să o încalce, folosind ca termen definit liliacul.

VARIANTA 4

SUBIECTUL al III-lea

A. Fie următoarele două moduri silogistice: oee – 3, aia– 2


1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea celer două moduri silogistice date,
precizând totodată decizia la care aţi ajuns.
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care
să justificaţi propoziţia Niciun automobil electric nu este ieftin.

C. Fie silogismul: Dacă multe exerciții matematice sunt dificile pentru elevii de liceu atunci unele teste
sunt dificile pentru elevii de liceu deoarece multe teste sunt exerciții matematice dificile.

a. scrieți în limbaj natural termenul minor al silogismului


b. scrieți în limbaj natural premise majoră a silogismului

D. Fie următoarea definiţie:

Filsofia este domeniul de activitate al filosofilor

a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.


b. Menţionaţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi o
definiţie pe care să o încalce, folosind ca termen definit filosofia.

VARIANTA 5

SUBIECTUL al III-lea

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee – 2, aai – 3


1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea celer două moduri silogistice date,
precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care
să justificaţi propoziţia Niciun război nu este acțiune justificată.

C. Fie silogismul: Fiincă multe domenii științifice sunt justificate matematic și sunt considerate domenii
pozitive ale cunoașterii atunci domeniile justificate matematic sunt considerate domenii positive ale
cunoașterii.

a. scrieți în limbaj natural termenul major al silogismului


b. scrieți în limbaj natural premise minoră a silogismului

D. Fie următoarea definiţie:

Lupul este un animal sălbatic care nu este nici vulpe nici urs

a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.


b. Menţionaţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi o
definiţie pe care să o încalce, folosind ca termen definit lupul.