Logică, argumentare și comunicare

Test 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare
dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Daca termenului animal i se adauga proprietatea terestru, atunci:

a. extensiunea termenului rămâne neschimbată
b. extensiunea termenului crește
c. extensiunea termenului scade
d. intensiunea termenului scade

2. Termenul bunătate este, dupa extensiune:

a. factual-vid
b. precis
c. vag
d. abstract

3. Termenii tigru siberian și tigru bengalez,ca specii ale termenului tigru, sunt în raport de:
a. contradicție
b. contrarietate
c. ordonare
d. încrucișare

4. Propoziția „Unii oameni nu au ochii verzi” este:

a. universala afirmativa
b. universala negativa
c. particulara afirmativa
d. particulara negativa

5. Subiectul logic al propoziției „Niciun număr impar nu este divizibil cu doi” este:
a. număr
b. niciun număr impar
c. număr impar
d. niciun

6. Raționamentul „Dacă unele gutui sunt culese toamna, atunci toate gutuile sunt culese
toamna” este un exemplu de:
a. deducție
b. conversiune
c. inducție completă
d. inducție incompletă

7. Clasificarea oamenilor în frumoși și deștepți încalcă regula:

a. definirii afirmative
b. criteriului unic
c. adecvării
d. evitării circularității

8. O eroare neintenționată se numește:

a. sofism
b. sofism material
c. sofism formal
d. paralogism
9. Un raționament care pornește de la general către particular și în care concluzia este la fel
sau mai puțin generală decât premisele se numește:
a. raționament inductiv
b. raționament valid
c. raționament deductiv
d. raționament nevalid

10. Identificați tipul de sofism din următorul raționament: nu este adevărat ce susții tu cu
privire la acest subiect, deoarece ești surd:
a. argumentum ad baculum
b. argumentum ad hominem
c. amfibolia
d. diviziunea
20 puncte
B. Fie termenii A, B, C şi D, astfel încât termenul C este supraordonat termenului B și în
raport de încrucișare cu termenul A, termenul A se află în raport de contrarietate cu D;
totodată, termenul D se află în raport de contrarietate cu termenul B și este subordonat
termenului C
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice
dintre cei patru termeni. 4 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Toți A sunt B.
b. Unii C sunt D.
c. Unii D sunt B.
d. Niciun A nu este C.
e. Toți C sunt D.
f. Niciun B nu este C. 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Se dau următoarele propoziţii:
1. Toate personajele negative din basmele româneşti sunt pedepsite.
2. Unele terenuri agricole nu sunt fertile.
3. Nicio persoana cinstită nu este imorală.
4. Unele titluri de valoare sunt acţiuni.

A. Precizaţi formulele propoziţiilor 2 și 4. 2 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziţiei 1 şi
supraalterna propoziţiei 2, contradictoria propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi
obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj
natural. 8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural conversa obversei propoziției 3.
4 puncte
E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă nicio persoană cinstită nu este imorală, atunci toate persoanele cinstite sunt morale.
Y: Dacă unele titluri de valoare nu sunt acțiuni, atunci unele acțiuni nu sunt titluri de valoare.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului Y. 2 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao-1, eae-2.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise,
prin care să justificaţi propoziţia “Niciun om impulsiv nu este agreabil”. 6 puncte

C. Fie următorul silogism: Dacă toți cei care își respectă promisiunile sunt oameni de onoare,
înseamnă că unii politicieni nu sunt oameni de onoare, pentru că unii politicieni nu își
respectă promisiunile.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care
sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „oameni de onoare”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară negativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie.
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Ostaşul este o persoană care serveşte în oaste.
a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „ostaș”. 4 puncte