CLASIFICAREA

DEFINIȚIA= operația logică prin care elementele dintr-o mulțime (numită domeniu sau univers al
clasificării) sunt repartizate și ordonate în clase de obiecte (tot mai generale), în funcție de un anumit
criteriu (una sau mai multe însușiri).
Rezultatul operației de clasificare = un sistem ordonat de clase de obiecte

STRUCTURA UNEI CLASIFICĂRI:

1. Elementele (Domeniul sau universul) clasificării = mulțimea de elemente (obiecte/noțiuni)

care urmează să fie repartizate (clasificate) în clase (exemplu: cărțile din biblioteca personală)
2. Criteriul sau fundamentul clasificării= caracteristica/caracteristicile în funcție de care
obiectele din domeniul clasificării sunt repartizate în clase de obiecte (exemplu: editura )
3. Clasele= rezultatul operației de clasificare (exemplu: Editura Didactică și Pedagogică, Editura
Albatros, Editura Trei, Editura Aramis, Editura Humanitas Educational, etc)

CORECTITUDINEA ÎN CLASIFICARE (REGULI):

1. Regula structurii = clasificarea presupune numai trei componente: elementele clasificării,
criteriul (fundamentul) clasificării, clasele de obiecte.
2. Regula completitudinii clasificării = toate elementele din domeniul clasificării să fie prezente
în clasele formate (să nu rămână niciunul pe dinafară)
3. Regula excluderii claselor = pe același nivel (treaptă) de clasificare între clase trebuie să existe
numai raporturi de opoziție (contradicție sau contrarietate)
4. Regula criteriului unic = pe același nivel (treaptă) a clasificării criteriul trebuie să fie unic
5. Regula omogenității = asemănările dintre lucrurile repartizate în aceeași clasă trebuie să fie mai
numeroase, mai importante decât deosebirile dintre ele

O clasificare este corectă dacă respectă, în același timp, toate regulile menționate.
O clasificare incorectă poate încălca simultan mai multe reguli.

FORME DE CLASIFICARE:
1. după numărul de clase care rezultă în urma operației de clasificare:
a) clasificare dihotomică (are numai două clase): exemplu: clasificarea oamenilor în femei și bărbați
b) clasificarea politomică (cu mai mult de două clase): exemplu: clasificarea tipurilor de
temperament: sanguinic, flegmatic, coleric, melancolic)

2. după operațiile ce pot fi aplicate obiectelor:

a) clasificare nominală (apare numai în urma numărării obiectelor ce urmează să fie repartizate în
clase, fără a se stabili relații între ele, fără a le compara unele cu altele). De exemplu, clasificarea
elevilor unei școli în funcție de profilul clasei.
b) clasificare ordinală (rezultă în urma comparării, ierarhizării obiectelor ce urmează să fie repartizate
în clase în funcție de respectarea unui criteriu). De exemplu, clasificarea și compararea elevilor în
funcție de performanțele obținute la olimpiadele școlare.

3. după utilitatea practică a unei clasificări:

a) clasificare artificială (pragmatică) = când criteriul utilizat redă însușiri neesențiale pentru
elementele clasificării, dar importante pentru scopul urmărit.(exemplu: clasificarea elevilor în catalog)
b) clasificare naturală (teoretică)= când criteriul utilizat redă însușiri neesențiale pentru elementele
clasificării. Are valoare pentru cunoaștere, pentru domeniul științific. .(exemplu: clasificarea sportivilor
după performanțele obținute)