Sunteți pe pagina 1din 2

Material suport logică – prof.

Paula Ciucur

Operații cu termeni - CLASIFICAREA

Def. 1
Clasificarea este operaţia logică prin care o mulţime de obiecte este grupată după un anumit
criteriu (termeni mai puţin generali sunt grupați în termeni mai generali) în clase.
Exemplu: Animalele, în funcție de prezența sau absența coloanei vertebrale, se grupează în
vertebrate și nevertebrate.
Def. 2
Clasificarea este recompunerea genului din specii.
Exemplu: mamiferele, păsările, amfibienii, reptilele și peștii se grupează în genul vertebrate.

Elemente componente/ Structură


 elementele/ obiectele clasificării (ex. animalele) – mulțimea lor formează domeniul /
universul clasificării)
 clasele – termenii obţinuţi în urma clasificării (grupele de obiecte) – ex. Vertebrate și
nevertebrate
 criteriul (fundamentul) clasificării – proprietăţile/notele pe baza cărora se realizează
gruparea elementelor în clase. ex. - prezența/absența coloanei vertebrale

Regulile clasificării:

1. Completitudinii -clasificarea trebuie să fie completă (regula reuniunii) – toate elementele


trebuie să fie cuprinse în clasele rezultate; clasificarea nu are voie să lase rest.
ERORI:
 clasificare incompletă – sunt prea puține specii (mamiferele și păsările sunt vertebrate)
 clasificare prea abundentă – sunt prea multe specii (mamiferele, reptilele, amfibienii, păsările,
peștii și insectele sunt vertebrate), sunt prezente specii străine de gen
Definiția este corectă dacă apar TOATE (numai) SPECIILE GENULUI
2. Opoziției dintre clase - pe fiecare treaptă a clasificării, între clasele obţinute trebuie să
existe exclusiv raporturi de opoziţie (contradicție sau contrarietate), în cazul termenilor vagi,
regula se aplică nucleului (ex. Elev bun – elev foarte bun)
se mai numește și regula intersecţiei – intersecţia claselor obţinute trebuie să fie vidă; un
obiect nu are voie să aparţină simultan mai multor clase de pe aceeaşi treaptă.
3. Criteriului unic -pe aceeaşi treaptă, findamentul clasificării trebuie să fie unic (regula
clarităţii şi preciziei criteriului)
exemplu de item: clasificarea oamenilor în bărbați, femei și copii este: incorectă, nu are
criteriu unic

4. Omogenității -asemănările dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă trebuie să fie mai
importante decât deosebirile dintre ele (sau regula uniformităţii proprietăţilor).
ex. balena/ delfinul este mamifer și nu este pește, deoarece ceea ce o aseamănă cu
mamiferele este mai important decât deosebirile.
Material suport logică – prof. Paula Ciucur

5. Celor 3 elemente – orice clasificare trebuie să cuprindă toate cele 3 elemente ( elemente,
clase, criteriu).

ex. clasificarea animalelor în vertebrate și nevertebrate nu este corectă, lipsește criteriul.

Tipuri de clasificare *
a) Clasificarea naturală – fundamentul clasificării reflectă însuşiri esenţiale pentru elementele
clasificării ( ex: tabloul periodic al elementelor)
b) Clasificarea artificială (convenţională) – gruparea elementelor în clase pe baza unor criterii
utilitare, convenabile pentru organizarea mulţimii (ex: ordinea alfabetică a elevilor în catalog)
c) Clasificarea cardinală – în care se urmăreşte simpla împărţire cantitativă a elementelor în clase
(ex: împărţirea populaţiei după preferinţele faţă de un anumit produs)
d) Clasificare ordinală – în funcţie de gradul în care elementele satisfac un anumit criteriu (ex:
ordonarea sportivilor după anumite performanţe)
e) Clasificarea dihotomică – în care elementele sunt grupate numai în două clase
f) Clasificare politomică – în care elementele sunt distibuite în mai mult de 2 clase
g) Clasificare structurală – în care nu se ţine cont de geneza elementelor în cauză
h) Clasificare istorică/cronologică – în care se ordonează elementele după timpul apariţiei lor.

S-ar putea să vă placă și