. Clasificarea – caracterizare generală. Corectitudinea în clasificare.

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile sunt ordonate şi grupate după diferite criterii,
în diferite clase.
Clasificarea este opusă diviziunii.
Diviziunea este operaţia logică prin care descompunem genul în speciile sale.

Clasificarea presupune trei elemente:

1. elementele clasificării adică notiunile ce vor fi supuse operatiei de clasificare si care
formeaza obiectul clasificării.
2. clasele, respectiv notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii.
3.criteriul clasificării adica proprietatile pe baza carora se realizeaza gruparea elementelor in
clase sau formarea genului din speciile sale.

Ex: 1.Elementele clasificarii sunt: nr. pare şi impare

2.Clasa obtinuta in urma clasificarii: numere naturale.
3.Criteriul sau fundamentul clasificarii: criteriul divizibilităţii cu 2.

Regulile clasificării

1. Într-o clasificare trebuie să existe cele trei elemente ale clasificării; elementele care se
clasifică, clasele obţinute şi criteriul clasificării.

2. Clasificarea trebuie să fie completă sau regula completutudinii – toate obiectele din universul
clasificării trebuie să fie repartizate în clasele formate; clasificarea nu trebuie „să lase rest.
Eroarea logică ce decurge din nerespectarea acestei reguli este eroarea clasificării incomplete. De exemplu, o
clasificare a vertebratelor care ar omite clasa păsărilor ar fi incompletă. O altă eroare logică ce decurge din
nerespectarea acestei reguli este eroarea clasificării prea abundente- printre clasele obținute apare una
alcătuită din obiecte care nu fac partedin domeniul clasificării.

3. Pe fiecare treaptă a clasificării, între clasele obţinute trebuie să existe numai raporturi de
opoziţie (contrarietate sau contradicţie). Altfel spus, un element al clasificării trebuie să intre
într-o clasă şi nu în două.
4. Pe aceeaşi treaptă a clasificării, fundamentul clasificării trebuie să fie unic.
Din nerespectarea acestei reguli decurg următoarele erori:
(a) eroarea raportului de încrucişare între clase de acelaşi nivel – apare atunci când între cel puţin două clase
există un raport de încrucişare. De exemplu: o clasificare a locuitorilor unui judeţ în cetăţeni români, studenţi şi
cetăţeni străini ar comite această eroare.

(b) eroarea raportului de ordonare între clase de acelaşi fel- apare atunci când între cel puţin două clase pe
acelaşi nivel există un raport de ordonare. De exemplu: o clasificare a vertebratelor în reptile, mamifere, feline şi
păsări ar comite această eroare întrucât clasa felinelor este subordonată clasei mamiferelor .
 5  Asemănările dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă trebuie să fie mai importante decât
deosebirile dintre ele (regula omogenităţii). Altfel spus, ceea ce caracterizează obiectele unei
clase trebuie să fie mai important decât ceea ce le diferenţiază.

Ex. Nu putem aşeza în aceiaşi clasă peştii cu delfinii sau balenele, deoarece asemănările sunt mai puţin
importante decât deosebirile

Formele clasificării

1. După numărul claselor obţinute:

- Clasificare dihotomică (în 2 clase)
- Clasificare politomică (mai mult de 2 clase)

2. După relevanţa criteriului de clasificare folosit:

- Clasificare naturală – criteriul clasificării este o însușire esențial ă a elementelor clasific ării

Exemplu - clasificarea animalelor în funcție de prezen ța sau absen ța coloanei vertebrale în animale
vertebrate și animale nevertebrate

- Clasificare artificială (pragmatică)- criteriul clasificării este o însușire neesențial ă dar important pentru
scopul urmărit

Exemplu – clasificarea cuvintelor în ordine alfabetic ă pentru a fi mai u șor de g ăsit

3. După operaţiile folosite asupra elementelor clasificate

- Clasificare nominală (implică numărarea elementelor clasificării) – rezult ă prin opera ția de num ărare a
elementelor clasificării, fără a stabili relații între acestea

Exemplu- clasificare populației în funcție de profesie

- Clasificare ordinală (implică numărarea şi compararea, ordonarea elementelor clasific ării).

Exemplu- clasificarea populției în funcție de venit