Psihodiagnoza- domeniu al stiintei psihologice care elaboreaza metode de masurare a trasaturilor individual-psihologice a personalitatii.

Fundamentul psihodiagnozei il constituie psihometria diferentiala care este o stiinta ce elaboreaza metodele diagnostice. 10Cercetarea stiintifica se organizeaza si realizeaza in conformitate cu o schema traditionala, urmind mai multe etape. Etapele: 1. Enuntarea problemei- aici se formuleaza problema de studiu care sugereaza o linie de cercetare; 2. Elaboarea ipotezelor; 3. Planul de cercetare; 4. Etapa producerii de observatii 5. Analiza si interpretarea rezultatelor 6.Faza de interpretare- consta in confruntarea relatiilor ditnre variabile cu relatiile prevazute de ipoteze; 20Functiile psihodiagnozei: - Conditia propriu-zisa a psihodiagnozei este capacitatea de a surprinde corect trasaturi si capacitati psihice individuale si de a evidentia variabilitatea psihocomportamentala intra-grupala vs grup de referinta. - Evidentierea cauzelor care au dus la o anumita realitate prezenta, in mod special in cazul unor disfunctii sau tulburaru psihice. - unctia prognostica se refera la anticiparea evolutiei probabile a comportamentului subiectului in anumtie conditii si situatii conte!tuale. - unctia de evidentiere a cazurilor de abatere de la norma dezvoltarii. - Evidentierea sau validarea programelor de invatare si formarea in domeniul consiliei educationale. - ormarea capacitatilor de cunoastere si autocunoastere. - "tilizarea psihodiagnozei in deciziile din consiliere si orientare vocationala. - #pri$inul deciziilor de conduita in demersul din psihoterapie, asistenta. - %erificarea unor ipoteze stiintifice. Fazele procesului diagnostice: C- cerintele inintate de e!perimentator; Pse- perceptia de catre subiectul e!perimentat a cerintelor; PP- prelucrarea psihica; PC- procesele de comprotare; POps- procesul de observare a psihodiagnostului; AP- analiza psihologica D- &iagnoza. Observatia- actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile, evenimentele, fenomene, pentru a le studia, supraveghea si a trage concluzii asupra acestora. Avantaje: permite accesul la informatii; -procedura de selectie a subiectilor e simpla; -permite descrierea evenimentelor asa cum au loc ele in realitate; -este relativ putin costisitoare; -permite studierea intensiva a unui caz particular Dezavantaje: nu poate fi folosita pentru determinarea comportamentului unor grupuri mari; - nu pot fi culese informatii despre trecut si nu permite predictii. - nu poate oferi date relevante despre frecventa unui comportament; - rezultatele nu sunt generalizate.

E perimentul- e un procedeu de verificare a relatiilor dintre mai multe variabile. !poteza este enuntul unei relatii cauzate intr-o forma care permite verificarea ei empirica. Functiile ipotezei: sa ghideze cercetarea; sa asigure un raspuns temporar la problema cercetata; sa faciliteze analiza datelor. !poteze generale- sunt enunturi preliminare care se formuleaza atunci cind nu e!ista suficiente informatii despre studiul respectiv. !poteze de cercetare- care descriu un concept ganeral utilizat in cercetare, fara sa fie facuta referinta la formele particulare pe care le pot avea la nivelul populatiei cercetate. !poteze statistice- sunt enunturi corespunzator modelului care descrie distributia statistica probabila a unur parametri. !poteza cauzala- precizeaza sensul in care variaza cele doua variabile luate in considerare. !poteze puternice- sunt cele care precizeaza in ce sens variaza fenomenul studiat in raport cu variabila independenta. !poteze slabe- sunt cele care nu precizeaza in ce sens variaza fenomenul studiat in raport cu variabila independenta. !poteze nucleare- care fac legatura dintre o singura variabila independenta si o singura variabila depedenta. "ariabila independenta- tot ceea ce variaza si numai ceea ceea ce variaza, intr-un e!periment dat. "ariabile dependente # sunt de regula performantele comportamentale. "ariabila provocata- cind cercetatorul poate singur crea variabila pe care sa o foloseasca. "ariabila invocata- atunci cind e!perimentatorul poate mobiliza dar nu si initia variabilele. "ariabile binare sau dohotomice- sunt variabile cu doua modalitati 'epartizarea subiectilor in grupul de control si in grupul e!perimental se face aleatoriu- randomizat$ Esantionare- selectia subiectilor sau a participantilor la cercetare. Esantionul- subsetul de populatie limitat de un cadru. %rup de control- este un grup de subiecti supus starii nule a variabilei independente. Erori posibile in comparatiile intragrupale Efectul de maturare subiectii sunt implicati in procesul propriei lor evolutii normale, naturale. Efectul testarii repetate cresterea rez !e"radarea isntrumentului de masurare continul testulu ie cunoscut persoanei pe care va fi palicat testul. #e"resia statistica regresia spre medie a scorurilor e!treme odata cu repetarea unei masurari. Evenimente e$terne necesita conditii optime-iluminare, caldura, liniste. Erori posibile in comparatiile intergrupale Erori de selectie selectia subiectilor care participa la e!p nu este aleatorie. %&oartea e$perimentala' pierderea unor subiecti pe parcursul desfasurarii e!p datorita obosirii. Efectul difuziunii info se duce de la gr e!p la cel de control. Efectul compensarii membrii gr de control se simt frustrati ( nu fac parte din gr e!p. Efectul resemnarii pot obtine rez slabe datorita demotivarii ce o simt ca au fost

e!clusi din gr e!p. &calele nominale- definesc primul nivel al masurarii, de fapt al pre-masurarii. ) folosi o scala nomina inseamna a clasifica sau repartiza datele dupa o serie de nume sau categorii diferite, astfel incat fiecare element sa-si gaseasca locul intr-o categorie si numai intr-una singura. &calele ordinale- acestui nivel ii corespunde posibilitatea de a stabili relatii de ordine totala intre lucruri.&atele repartizate intr-o categorie sau alta pot fi ordonate, comparindu-le unul cu altul, in functie de gradul calitativ in care acestea poseda trasatura masurata. &calele de interval- relatiei de ordin i se adauga in aces caz marimea e!acta a intervalelor sau a distantei care separa toate elementele situate pe scara, ceea ce presupune o unitate de masura comuna si constanta. &calele hiperordinale- sunt catacterizate prin intervalele care le separa. )ceste intervale pot fi evaluate cu o anumita precizie. &istanta poate fi relevata in forma intuitiva. &calele de raport- poseda ca note distincte e!istenta unei origini naturale si precizarea clara a semnificatiei unitatii de masura, ceea ce face posibila compararea raporturilor dintre gradatiile scalei. 'afinarea rezultatelor&tatisticile descriptive sunt utilizate pentru a prezenta, clasifica si insuma scorurile unei variabile. &tatisticile inferentiale sunt utilizate pentru a face generalizari despre o populatie pe baza studiului unui esantion din aceasta populatie. (edia- este suma valorilor, a datelor numerice, impartita la numarul acestora. Formula ei de definitie este:m)* +, in care * - inseamna suma de; ! reprezinta valorile sau rez individuale, iar + costituie efectivul grupei studiate. (ediana- este un indice a tendintei centrale.#e utilizeaza mai ales in cazurile distributiei asimetrice. ,rebuie sa aran$am toate datele in ordine crescatoare sau descrescatoare. Ea se gaseste la mi$locul sirului.-ocul sau rangul pe care-l ocupa mediana in sirul ordonat se determina cu formula -,./0+1 (odulul -(o0- este valoarea care se repeta mai des intr-un sir de rez, adica valoarea care prezinta frecventa cea mai mare. Dispersia- indicator cu a$utorul caruia se obtin informatii asupra eterogenitatii sau variabilitatii grupului studiat. &ispersia se noteaza cu si are ca formula

de definitie Abaterea standard- indicator cu a$utorul caruia se obtin informatii asupra eterogenitatii sau variabilitatii grupului studiat. #e noteaza cu radacina patrata din valoarea dispersiei: Cote 2- este o valoare care ne arata cit se distanteaza, in unitati media distributiei respective. ormula: .rin !nferenta se intelege operatia la nivelul intelectual prin care se trece se la un enunt la altul, acceptarea adevarului ultimului enunt bazindu-se pe legatura logica mentinuta cu enunturile anterioare. , o cota bruta de este

.rin inferenta statistica se intelege obtinerea de concluzii bazate pe o evidenta statistica, pe 20informatii derivate dintr-un esantion. Esantionate independente- se pot alege in mod independent cele doua esantioane:faptul ca un element sau altul din primul esantion a fost ales nu are nici o influenta asupra alegerii elementelor din esantionul al doilea. C/mpozitia celore doua grupuri n ueste reglementata pe baza nei probe prealabile; cele doua clase sunt considerate in compozitia lor stabila prin 0legile intimplarii1 Esantioane perechi- fiecare element dintr-un esantion corespunde unui element dintr-un alt esantiom. Compozitia grupelor este precizata pe baza unei probe anterioare, in virtutea careia elementele celor doua esantioane nu se determina la intimplare. iecare individ dintr-o gru are un corespondent in gr a doua, avind acasi nota in proba e!perimentala. Corelatia- e!prima covarianta a doua sau mai multe variabile, studiul de corelatie nu ofera nemi$locit o masura a cauzalitatii ci pur si simplu a modului de asociere, covarianta unor insusiri, urmind sa se dezvaluie prin aprofundare natura relatiei. Coeficientul de corelatie poate lua valori intre -1 si 21 trecind prin zero. Cind r30 vb despre o corelatie pozitiva; cind r40 vorbim despre o corelatie negativa; cind r50 vb despre corelatie nula. Adaugator &aca r calculat este mai mic in comparatie cu r critic, ipoteza nura corelatiei se pastreaza. 6ntre cele doua variabile n ue!ista corelatie. &aca r calculat este 3-r critic, iptoeza nula se respinge. Cele 2 variabile sunt corelate. Construirea unui test psihologic: ( etape 1.)tabilirea unor necesitati 2. !efinirea parametrilor si obiectivelor testelor; 3. )electarea unui "rup de e$perti; 4. )crierea itemilor; 5. Faza de teren; 6. #evizuirea itemilor; *. Alcatuirea formei finale a testului; (. +onstituirea normelor si calcularea fidelitatii si validitatii. "aliditate predictiva -se referala aspectul pragmatic al testarii psihologice: in ca masura informatia furnizata de un e!amen pe baza de teste poate servi la formularea unei predictii cu privire la o situatie viitoare. "aliditate concurenta 7 pentru estimarea validitatii concurente este necesara obtinerea scorurilor la criteriu apro!imativ in acelasi timp cu cele ale testului. %aliditatea concurenta utilizeaza un esantion de populatie selectionat. "aliditate de continut- itemii ce compun testul trebuie sa acopere prin continutul lor ansamblul de sarcini, conditii sau procese mintale care privesc domeniul condesat prin test. "aliditate conceptuala- validitatea conceptuala ne indica in ce masura anumite concepte e!plicative sau anumite ipoteze permit intelegerea si interpretarea rezultatelor obtinute la o proba. E!amenul validitatii conceptuale comporta un demers logic si unul empiric; problema este aici de a testa sau controla teoria subiacenta probei pe baza unei acumulari progresive de date din surse variate. Calculul fidelitatii - un calcul de corelatie- presupune in mod curent compararea a cel putin doua colecti ide masura obtinute prin: forme paralele ale aceluiasi test; repetarea testului dupa un timp; aplicarea unei singure probe prin metoda in$umatatirii testului.

,ormele- sunt performantele realizate la testare de catre un esantion luat ca model; +ormele se stabilesc in mod empiric prin determinarea a ccea ce se obtinu prin testarea unui grup reprezentativ. /biectivul de baza pentru testele psihologice este masurarea diferentelor itnre indivizi sau intre reactiile unui si aceluiasi individ in diferite conditii. 4ehnicile proiective: caracteristica principala este nestructurarea materialului de stimuli. 8aterialul de lucru trebuie sa serveasca ca un ecran pe care vor fi proiectate procesele caracteristice, trebuintele, conflictele, timiditatea."na dintre cele mai populare tehnici proiective este : tehnica petelor de cernela$6n acest test se folosesc 10 cartele unde pe fiecare din ele este prezenta o pata simetrica. #ubiectul trebuie sa vorbeasca referitor la ccea ce el vede pe cartela. 'aspunsurile pacientului sunt stric fi!ate. #e inregistreaza timpul consumat de pacient, pozitia in care este tinuta cartela, manifestari emotionale.&upa ce prezinta intregul material de stimul, e!perimentatorul il itnreaba pe pacient referitor la partile si particularitatile fiecarei pete la care au aparut asociatii in procesul testarii. 4este de inteligenta- caracteristic lor este folosirea drept indice a coeficientului de intelegenta 96:; care indica nivelul general al dragului de inteligenta al individului. Cele mai populare teste de inteligenta suct: scala metrcia #tanford-<inet si scalele de inteligenta elabotate de &.=achsler. )u fost mai multe edtii ale scalei #tranford<inet; in editia a > au fost imbinate cele mai reusite probe din formele echivalente din editia precedenta a scalei.. +ivelul cel mai superior a gradului de inteligenta pe care il poate atinge persoana testata este de 22 an isi 10 luni. 8ai tirziu sa introdus in locul coeficientului de inteligenta relativ a coeficientului de inteligenta standard. idelitatea acestui test a fost stabilit prin corelarea indicilor de inteligenta a formelor si 8. #calele de inteligenta a lui &. =rchsler- scala de inteligenta este iun instrument comple! psihometric, in masura in care cuprinde seturi de sarnici si probleme standardizate pt evaluarea potentialului persoanei de a realiza un comprotament rezolutiv, cu scop si eficienta. #copul central al acestei scale a fost creearea unei tehnici pentru testarea inteligentei la persoane itnre 10-?0 ani.