Sunteți pe pagina 1din 12

Metodologia cercetarii

Curs 1
Scurta recapitulare:
• notiuni fundamentale : variabile, scale de masurare, populatie/esantion/lot
1.Variabilele
• tot ce nu e constant… reprezinta o variabila
• Variabilitatea se refera la proprietatea Obiectului ( fenomenului) de a lua valori diferite
• Prin cercetare studiem si incercam sa explicam variabilitatea variabilelor( ex. Performanta
scolara, abilitati cognitive)
Variabile dependente/ independente
Increderea in membrii echipei influenteaza performanta echipei
Variabila cauza ———————————————————— Variabila efect
Increderea——————————————————————-Performanta
Variabila independenta——————————————————Variabila dependenta
Masurarea variabilelor
1. Scala nominala:
• Este cunoscuta si sub denumirea de scala calitativa( categoriala/ discreta)
• Cuprinde raspunsuri( categorii) care nu sunt ierarhizabile (sunt afltae in raporturi reciproce-
o categorie sa fie mai importanta comparativ cu alta)
-EXEMPLE: apartenenta religioasa: ortodox, catolic, protestant
• Daca variabila contine doar doua raspunsuri posibile, indiferent daca acestea pot fi ierarhizate
sau nu, avem de-a face tot cu o scala nominala( dihotomica)
2. Scala ordinala:
• Este cunoscuta sub denumirea de scala de ordine/ierarhica( categoriala/discreta)
• Permite ordonarea(ierarhizarea) categoriilor in functie de un criteriu
-EXEMPLE: -cat de des cititi carti?
Foarte rar/rar/din cand in cand/des/foarte des
3.Scale de interval si de proportii
• Scale numerice( continue)
• Permite determinarea cu precizie a distantelor dintre valori dar valoarea 0 este aleasa
arbitrar( nu poate fi ifentificata)
-EXEMPLE: un scor de 15 puncte la o proba de personalitate
• Exista valoarea xero absolut( nu e aleasa la intamplare/ avem un punct de reper)
-EXEMPLE: viteza de reactie-180m/ venitul lunar-1600 lei
Putem masura o variabila cu mai multe scale
• Multe dintre variabile pot fi masurate prin mai multe scale de masurare
-EXEMPLU:
NIVELUL DE SCOLARIZARE
- Scala nominala: scolarizat/ nescolarizat
-Scala ordinala: studii primare, gimnaziale, studii liceale, studii universitare, studii post-universitare
-Scala de intervale: scoruri privind nivelul cunostintelor generale( ex. Mediile scolare)
-Scala de proportii: numarul de ani de scoala absolviti(8. 12,15,20)
Generalizarea rezultatelor obtinute
• Dezideratul stiintei este de a descoperi adevaruri obiective generale valabile
• In cazul nostru general= aplicabi intregii (sub)populatii
• …dar investigarea tuturor indivizilor este (cvasi)imposibila, de aceea, in cercetare, vom studia doar
esantioane/loturi de indivizi din populatia generala
• Populatia=totalitatea indivizilor ce prezinta proprietti atribuibile fenomenului studiat
• Esantionul= un set de indivizi selectati din populatia tinta. Pentru. Putea extinde concluziile la
nivelul popolatiei, esantionului trebuie sa fie reprezentativ.
• Lot(esantion de convenienta)= set de indivizi selectati nealeatoriu

Curs 2-3
Parcursul unui demers stiintific
Pasul 1- observarea realitatii
-observam un fenomen
Pasul 2- emiterea unei teorii
-cautam o explicatie
Pasul 3- formularea unei ipoteze
Pasul 4- Emiterea unei teorii- rolul literaturii de specialitate
O ipoteza corecta
• este foarte specifica- evidentiaza o relatie ce poate fi testata printr-un singur test statistic
• Variabilele implicate pot fi operationalizate( masurate)
• Este falsificabila( se poate dovedi ca este falsa)
EXEMPLE: exista o relatie intre auto-control si procastinare/ Procrastinarea este cauzata de influente
inconstiente

Am observat un fenomen ——> Am identificat o teorie——>Am formulat ipoteze


Pasul 5- stabilirea designului studiului
Clasificarea tipurilor de designuri de cercetare

Tipuri de cercetari: EXPERIMENTAL VS NON-EXPERIMENTAL


Studiile experimentale- singurele care pot demonstra relatii de tip cauza-efect deoarece:
• izoleaza cauza presupusa
• Controleaza alti factori externi care pot afecta rezultatele
• Manipuleaza cauza presupusa
• Masoara ce se intampla cu efectul ca urmare a manipularii cauzei
EXEMPLU: Studentii procrastineaza mai mult in anul final compoarativ cu anul 1
Cum putem manipula variabila independenta?
Studii randomizate/ clinice controlate(RCT)
-raspund la intrebari precum:
• este interventi X una eficienta?
• Este interventia X la fel de eficienta in cazul scolarilor mici precum in cazul liceenilor

( cvasi-experiment)

Studiile cvasi-experimentale:( non-experiment)


-NU EXISTA RANDOMIZARE
-se folosesc diverse criterii naturale:
- 2 clase diferite de elevi
- 2 departamente dintr- o companie
- 2 scoli diferite

Ipoteze:
• exista o legatura intre auto-control si procrastinare
• Studentii procrastineaza mai mult in an final comparativ cu anul 1
• Atractivitatea continutului de invatare influenteaza tendinta de procrastinare

Exista o legatura intre perfectionism si procrastinare


• Chesttionar de evaluare a auto-controlului
• Chestionar de evaluare a procrastinarii studentiilor in timpul sesiunii
• Ambele se aplica simultan- se verfica asocierea intre ele
Studentii procrastineaza mai mult in ultimul an?! Studiu comparativ sau logitudinal)
-Chestionare de evaluare a Procrastinarii studentilor in timpul sesiunii
- aplicat la studentii din anul 1 si la studentii din anul 3- se compara rezultatele
- aplicat la studentii din anul 1 si apoi aplicat acelorasi studenti cand ajung in anul 3- se compara
rezultatele
- Rezultatele sprijina ipoteza- studentii procrastineaza mai mult in anul 3
Anul de studiu influenteaza procrastinarea?( posibilele explicatii se cauta in literatura de specialitate

Am observat un fenomen—>Am identificat o teorie—>Am formulat ipoteze—> Am stabilit


designul de cercetare—>colectarea datelor si analiza datelor

Interpretarea datelor :
• datele sprijina teoria de la care am pornit? Este procrastinarea asociata cu factorii de
personalitate si cu factori externi?
• Sunt rezultatele obtinute in acord cu literatura anterioara?
• Ce implicatii au rezultatele obtinute pt practica psihologica?
Meta- analizele:
• analiza tuturor studiilor care au testat o ipoteza specifica
Recapitulare:
-Tipuri de studii:
• legatura cauza efect= studiu experimental/quasi
• asociere/corelatie= studiu non-experimental corelational
• Comparatie=studiu non-experimental comparativ

Curs4-5
Validitatea cercetarii
De ce e important sa studiem validitatea unui studiu?
-Validitatea se refera la nivelul de adevar al unei afirmatii(interferente) obtinute print-un
studiu( concluzia formulata in baza rezultatelor)
-exista 4 forme de validitate: statistica, interna, de construct si externa
• Validitatea statistica: testarea ipotezelor prin intermediul testelor adecvate, calibrate optim din
perspectiva puterii statistice
• Validitatea interna- gradul de adevar cu privire la interferentele care se refea la o relatie cauzala
• Validitatea de construct- nivelul de adecvare in operationalizarea variabilelor si in interpretarea corecta a
afectelor observate
• Validitatea extera-nivelul de generalizare a rezultatelor la diferite contexte si populatii

Validitatea statistica- amenintari


• restrictia la amplitudine+ efectele de podea/plafon
• Consecinta interna scazuta
• Incalcarea asumptiilor unui test statistic
• Aglutinarea datelor
• Raportarea selectiva a rezultatelor
• Apelul de tehnici statistice inadecvate

1. Restrictai la amplitudine+efectele de podea/plafon


• situatie in care exista o variabilitate scazuta a scorurilor poarta numele de restrictie de
amplitudine
• Tot in cadranul restrictiei de amplitudine se incadreaza si efectul de podea , respectiv de tavan
* cand nu este o posibilitate de crestere prin experiment ul care se face
2. Consistenta interna( fidelitatea) scazuta
• daca instrumentele cu care opreationalizati variabilele au niveluri sczaute ale consistentei
interne( fidelitatii)=niveluri ridicate ale erorilor de masurare
• Din punct de vedere statistic, situatia, conduce la subestimarea efectului( ex. Legaturii dintre variabile)
3.Incalcarea asumptiiilor unui test statistic
• aplicarea unui test statistic prin ignorarea asumptiilor( conditiile necesare aplicarii acestuia)ceste
riscul atat de a subestima, cat si de a supraestima efectul., in functie de problema estimata.
4. Aglutinarea datelor:
• se refera la modificari ale datelor ( cu efect similar restictiei de amplitudine)
5. Raportarea selectiva a rezultatelor(“cherry picking”)
• Eliminarea selectiva a rezultatelor care nu convin, distorsioneaza calr concluziile ce pot fi trase din
studiu.
• Prezentarea tuturor rezultatelor obtinute ar fi preferabila pentru a ne forma o impresie realista, corecta,
asupra rezultatelor obtinute.
6. Apeluri la tehnici inadecvate:
• poate cea mai evidenta amenintare la adresa validitatii statistice, este aceea de a aplica o tejnica
statistica gresita( nepotrivita)
Validitatea interna

Validitatea interna:
-apare din cauza existentei unei/unor variabile straine( confundate)
-cu cat controlam mai bine studiul(experimental), cu atat validitatea interna e mai ridicata.
Validitatea de construct
-Constructele psihologice sunt concepte abstracte inferate din comportamentele observate, pornind de
la anumite modele teoretice de functionare a proceselor psihice considerate acceptabile la un moment
dat.
-Au rol de a extrage aspecte comune din difeirte comportamente si a oferi o interpretare
pentru pattern-ul obervat
Implicare asupra:
• participantilor cercetarii
• Operationalizarii VI/ variabilelor manipulate
• Operationalizarii VD/ variabilelor masurate
Amenintari asupra validitatii de construct cu privire la participanti
• este lotul de participanti adecvat pt studiul respectiv
• Sunt variabilele investihate relevante in cazul acelor participanti?
EXEMPLU: daca derulam un studiu pentru testarea unei interventii destinate reducerii anxietattii,
trebuie sa ne asiguram ca participantii sunt diagnosticati cu aceasta tulburare.
Amenintari asupra validitatii de construct cu privire la “VI”
• Subprezentarea constuctului
-oprelationalizarea printr- o singura variabila sau set limitat de stimuli
-ex: inducerea dispozitiei afective pozitive cu o piesa vesela de 30 se sec sau 3 min
• Confuzia dintre construct si modalitatile sale
-un efect poate fi constatat doar dupa o anumita intensitate a manipularii
-nu putem spune ca manipularea nu functioneaza, ci ca efectul nu apare decat la o anumita intensitate
-ex:efectul de amorsare semantica se manifesta doar dupa o prezentare de cel putin. 200ms a stimului
• Acuratetea manipularii
-implementarea partiala a manipularii experimentale
Amenintari asupra validitatii de construct cu privire la “VD”
• Trecerea de la construct la variabila( prin operationalizare)
-este instrumentul/ procedura utilizata potrivita pentru a descrie contructul?
• Trecerea( revenirea) de la variabila inapoi la construct
-sunt justificabile interferentele explicative pe care le face cercetatorul de la rezultatele obtinute inapoi la
teorie

Validitatea externa
• replicabilitatea rezultatelor( robustetea efectelor)
• Generalizabilitatea rezultatelor(reprezentativitatea efectelor in contexte aplicative
• Validitatea esantionului( ex: este sufiecient de mare si divers sau de omogen( dupa caz)?)
• Validitatea esantionului( ex: putem exploata rezultatele din laborator in viata de zi cu zi?
Validitatea. Care e mai importanta?
• Daca tinem la validitatea interna- conditiile sunt artificiale- validitatea externa scade
• Daca tinem la validitatea externa- nu putem tine sub control la fel de bine variabilele straine, iar
validitatea interna este afectata
• Ce facem?
1.Clarificam conceptul/relatia
2. Verificam daca se manifesta si in context natural

Validitatea= Nivelul de adevara al concluzieie dintr-un studiu


Curs 6
Structura ubui articol( raport)
Structura unui articol
1, Introducere( care este problema cercetata?)
2.metodologia cercetarii( cum a fost ea investicata?)
3.Rezultate( ce rezultate s-au obtinut?)
4.Discutii( ce implicatii au rezultatele?)

Alegerea unui titlu


• Varianta simpla, nominala( ideea principala de studiu-PICO)
• Titlu compus( firmatie/intrebare+detaliu tip de studiu
Abstract si cuvinte cheie
-Recomandare: doar informatii factuale sa fie inserate, preferabil concrete( ex:adolescenti vs. Participanti,
experiment vs studiu )
-Include, deobicei:
• Problema studiata/obiectivul studiului
• Detalii succinte despre participanti
• Detalii cheie despre metodologia utilizata( design, variabile)
• Rezultatele principa;e
• Concluzii/implicatii
-Cuvintele ceheie: expresiile frecvente> expresii alargi, utilizare tezaurului de cuvinte

Introducere:
• Argumentarea necesitatii studiului ( studii rationale)
-introducerea in probleme cercetata/ atragerea atentiei
-prezentarea stadiilor anetrioare relevante pentru problema
-identificarea necunoascutelor existente
-relevanta rezolvarii acestor necunoscute
•Scopul studiului
-prezicerea obiectivului studiului si a valoriiadaugate aduse
-argumentarea valorii obiectivului
-extinderea suportului pentru o anumita teorie
-modificarea unei teorii/explicatii altenative
-valoarea aplicativa
-pulsul de cunoastere
• Specificarea ipotezelor, a rolului si a principalelor variabile( decizii cu privire la operationalizare)

Metodologia:
1. Descrierea resuselor utilizate
2. Participantii( criterii de includere/excludere( daca e cazul); date demografice; tehnica de esantionare/
aspetele etice( daca este cazul)/ alte aspecte tehnice( optional)
3. Instrumente: descrierea modelului in care au fost utilizate resursele/ designul
4. Procedura: in colectarea datelor/ in pregatirea datelor pt analiza

Sectiunea de metodologia cercetarii este esentiala pentru gradul de validitate al rezultatelor


Validitatea externa: participanti, detalii procedurale necesare pentru replicare
Validitatea de construct: design si instrumente adecvate
Validitatea statistica: puterea statistica adecvata/ amplitudinea datelor
Validitatea interna; Design adecvat obiectivului vizat

Rezultate:
• descrierea in limbaj comun a rezultatelor
• tabel si figuri ilustrative necesare( inclusiv date descriptive)
• Discutarea rezultatelor asociate fiecarui ipoteze

Discutii:
• raspunsul oferit la obiectivul/ intrebarea centrala a studiului
• Discutarea acestor rezultate( integrarea rezultatelor in literatura de specilitate, explicatii, inclusiv pentru
rezultatele neasteptate
• prezicerea explicita a valorii adauhate aduse de acest studiu/ implicatii( pentru teorie, practica, din
perspectiva metodologica)
• Limitele studiului relevante pentru obiectivul avut
• Sugesrii viitoare de studiu/dezvoltare( aspecte viitoare de clarificat)
• Concluzia/mesajul de luat acasa

S-ar putea să vă placă și