Perspectiva socio-constructivistă a

învățării

Studenți: Czengenyi Beatrix

Moga Larisa
Moldovan
Andreea
Tiodar Alexandra
Cuprins
 1. Paradigma socio-constructivistă
 2. Asumpțiile constructivismului
 3. Dimensiunile educației de tip constructivist
 4. Avantaje și dezavantaje ale constructivismului
1. Paradigma socio-constructivistă

 Teoriile constructiviste subliniază interpretarea informaţiilor în

funcţie de realitatea personală;
 Susține ideea conform căreia elevii învață prin observaţie,
descoperire şi interpretare – personalizarea informațiilor;
 Contextualizarea conţinuturilor învăţate
 Aplicaţii imediate
 Identificarea unor semnificaţii personale

Creșterea eficienței învățării

 Profesorul – facilitează procesul de construcţie personală prin :

 Informaţie comprehensibilă şi relevantă

 Oportunităţi în cadrul cărora elevii să descopere şi să aplice cunoştinţele
achiziționate
 Facilitarea descoperirii şi utilizării de către elevi a propriilor strategii de
învăţare
Teoria constructivistă Elevii
Descoperă
Aplică Cunoștințele în – Viața
reală
Combină În cadrul disciplinei
vizate

Trandisciplinar
 Elevul – Rol de cercetător – care – Descoperă noi cunoștințe
Le reconsideră pe cele existente

 Educație centrată pe elev Profesorul – ”Ghidul de pe

margine”, nu ”Înțeleptul de pe scenă” – pregătire
suplimentară din partea profesorului, materiale didactice
adecvate
SCOPUL INSTRUIRII:

Reproducere mecanică

Înțelegere de adâncime
 Elevul – STRATEGII PROPRII DE ÎNVĂȚARE – sporire a
sentimentului de satisfacție sporire a performanțelor
Mai mare implicare în
activitățile Școlare

 Învăţarea de tip constructivist Școli deschise – Sistem

educațional caracterizat printr-o mai mare implicare a elevilor în
deciziile legate de selecția conținuturilor de învățare și a strategiilor de
învățare
 2. Asumpţiile abordării de tip
constructivist a învăţării
 Merrill, (1991) –
1. Procesul de învăţare este unul de construcţie mentală.
2. Interpretarea este personală.
3. Învăţarea este activă.
4. Învăţarea presupune colaborare.
5. Învăţarea este contextuală.
 Aplicație practică
Jurnalul reflexiv

• Metodă alternativă de evaluare

• Cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul
cunoașterii

Poate fi centrat pe :
 dezvoltarea conceptuală obţinută;
 procesele mentale dezvoltate;
 sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).
 Ce ai învăţat nou din această lecţie?
 Cum ai învăţat?
 Ce sentimente ţi-a trezit procesul de învăţare?
 Care din ideile discutate ţi s-au părut mai interesante?
 Care necesită o clarificare?
 Ce dificultăţi ai întâmpinat?
 Cum te simţi când înveţi la o anumită materie?
 Cum poţi utiliza în viitor această experienţă de învăţare?
 în ce măsură ceea ce ai studiat la cursuri ţi-a satisfăcut aşteptările?
 Cum îţi place să înveţi în viitor următoarea temă (capitol, lecţie)?
 Ţi-a plăcut experienţa (de învăţare)? Dacă nu, de ce?
 Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face?
 Adaugă alte comentarii care te preocupă