DESIGNUL

CVASI-EXPERIMENTAL
Curs 8
• În cazul design-ului cvasi-experimental
experimentatorul nu are acelaşi control
asupra variabilelor ca în cazul design-ului
experimental.
• De multe ori există cauze etice sau
situaţionale care împiedică controlul
variabilelor.
 Putem vorbi despre trei tipuri (modele) de
design cvasi-experimental:

• Designul serierii temporale

• Designul pre-posttest al grupelor
neechivalente
• Designul seriilor temporale multiple
 1. Designul
serierii temporale
• Este o formă intragrupală (se utilizează un
singur grup de subiecţi) de tip pre-posttest,
cu următorii paşi:
• o serie de observaţii repetate
• modificarea experimentală X
• o a doua serie de observaţii repetate

O O O X O O O
1 2 3 4 5 6
• Efectul experimental se măsoară prin compararea
observaţiilor post cu cele anterioare modificării
experimentale.
• Acest tip de design cvasi-experimental este foarte
asemănător cu experimentele reale pre-posttest
intragrup. Există însă două diferenţe importante:
– se folosesc grupe foarte mari de subiecţi
– experimentatorul nu controlează modificarea experimentală
• Acest tip de design se foloseşte atunci când dorim să
măsurăm evenimente sociale.
 Exemplu:
• Primăria hotărăşte să interzică circulaţia în zona
Pieţei Smârdan din Piteşti. Motivul invocat ar
putea fi numărul mare de accidente produs pe
această stradă în care au fost implicaţi pietoni.
Însă oamenii de afaceri (comercianţii) pot
protesta deoarece se împiedică aprovizionarea
magazinelor. Este angajat un psiholog pentru a
găsi o soluţie la situaţia conflictuală creată.
• Cvasi-experimentul pe care îl putem
realiza are două serii temporale:
– urmărim câţi indivizi traversează strada care
duce spre piaţă şi să comparăm câte
accidente de circulaţie au fost înainte şi după
interzicerea circulaţiei.
– să comparăm profilul net al afacerilor din piaţă
înainte şi după interzicerea circulaţiei.
 Dezavantaje:
• În utilizarea design-ului serierii temporale poate apărea
efectul de maturare – pot apărea alte schimbări de
termen lung în mediu. În acest caz, variabila dependentă
se modifică în timp indiferent de modificarea
experimentală. Ex.: declinul în afaceri poate avea alte
cauze. Detectarea acestor schimbări se face prin
realizarea a cât mai multe investigaţii în pretest şi în
posttest.
• Este foarte important ca variabila dependentă să fie
consistentă în timp şi relativ izolată de existenţa altor
factori experimentali.
 2. Designul pre-posttest al
grupelor neechivalente
• Se utilizează două grupuri de subiecţi care
nu trebuie să fie egale: unul experimental
şi unul de control. De obicei acest design
se foloseşte atunci când avem grupuri
gata stabilite.
• Ex.: clase şcolare, echipe în industrie.
Planul experimental are
următoarea structură:
O1 X O2
O1 X O2
 efectul de maturare
• Grupul de control se utilizează pentru a detecta
efectul de maturare.
• Acest design se utilizează atunci când
experimentatorul doreşte să administreze o
modificare experimentală într-un grup deja
constituit.
• Condiţia este ca oricare dintre cele două grupuri
să poată fi grup experimental.
 Exemplu:
• Dorim să evaluăm o metodă nouă de predare a
istoriei la gimnaziu. În acest scop, alegem două
clase paralele. Nu ştim dacă sunt echivalente
valoric. Testăm elevii din ambele clase pentru a
cunoaşte nivelul iniţial de cunoştinţe de istorie
(O1). Aplicăm timp de 6 săptămâni cele două
metode, clasică şi modernă (X), iar apoi testăm
din nou nivelul de cunoştinţe al elevilor din cele
două clase (O2).
 Avantaj:
• Şi în grupul de control va apărea o
creştere a nivelului de cunoştinţe, creştere
care reprezintă efectul de maturare.
• Practic, prin grupul de control noi
determinăm efectul de maturare.
 Dezavantaje:
• pot interveni factori externi care
influenţează rezultatul
• pot exista diferenţe între cele două clase
• pot exista diferenţe între cei doi profesori,
între şcoli, între părinţii copiilor, etc.
• Acest design este foarte util în situaţii
reale, când în mod rezonabil poţi asuma
că cele două grupuri sunt asemănătoare.
3. Designul seriilor temporale
multiple

• Acest design combină avantajele celor

două descrise anterior.
• Sunt testate repetat două grupuri:
experimental şi de control.
 Planul experimental are
următoarea formă:

O 1 O 2 O3 O4 X O 5 O 6 O 7 O 8

O 1 O 2 O3 O4 X O 5 O 6 O 7 O 8
 Exemplu:
• Dacă am găsi o altă piaţă, asemănătoare
cu Piaţa Smârdan, unde nu s-ar întrerupe
circulaţia.
 Dezavantaje:
• acest design poate fi dificil de realizat
• apar diferenţe între grupuri
• apar alte efecte locale
• sunt condiţii experimentale diferite
 metodele cvasi-experimentale
• În concluzie, metodele cvasi-experimentale
examinează diferenţele între grupuri prestabilite
sau condiţii preexistente.
• Cercetătorul nu manipulează modificarea
experimentală, deci nu are control asupra unor
posibile variabile care interferă.
• Este o strategie corelaţională, dar se pot sugera
şi relaţii cauză-efect.