S5.

Fidelitatea si validitatea - recapitulare

Alegeti variantele corecte de raspuns, argumentand raspunsul:

1. Care dintre următoarele definiţii reprezintă definiţia validităţii?

a) Validitatea se referă la măsura în care testul măsoară ceea ce şi-a propus să măsoare. (acceptiunea
clasica a validitatii)
b) Validitatea se referă la măsura în care testul este construit la un nivel adecvat de dificultate.
c) Validitatea se referă la măsura în care testul este consistent
d) Validitatea arată în ce măsură subiectivitatea poate fi controlată în procesul scorării răspunsurilor.
e) Validitatea se referă la standardizarea procedurilor de administrare, scorare şi interpretare a datelor
colectate.

2. Unul dintre următorii factori nu afectează validitatea testelor. Care dintre ei este acesta?
a) Corectitudinea logică a definiţiilor operaţionale
b) Potrivirea dintre sarcinile cerute de test şi definiţiile operaţionale de la care s-a pornint în cinstrucţia
testului
c) Dificultatea colectării datelor ( etapa colectarii datelor nu afecteaza validitatea testelor prin
dificultatea cu care acestea se obtin, ci prin corectitudinea inregistrarii raspunsurilor )
d)Fidelitatea testului

3. Dl Gomez vrea să-şi familiarizeze elevii cu programele educaţionale TV. El defineşte"familiaritatea

"cu programele TV în sensul că elevii vor fi capabili să numească programele educaţionale de pe statia
locala de televiziune . Pentru a măsura această variabilă, el solicită elevilor să noteze numele cât mai
multor emisiuni TV prezentate cu o zi înainte pe postul local. El ajunge la concluzia că studenţii care
pot numi cu precizie mai multe nume sunt mai familiarizaţi cu programele educaţionale decât cei care
au notat nume mai puţine. Care este motivul cel mai evident pt care această strategie de măsurare este
invalidă?
a) Testul nu este fidel.
b) Sarcina nu corespunde definiţiei operaţionale
c) Definiţia este inadecvată din punct de vedere logic.
d) Sarcina cere ca elevii să fie familiarizaţi cu programele TV educaţionale. (operationalizarea
conceptului de familiarizare cu programele tv educationale este lacunara; in plus, probabilitatea ca
programele educationale sa fie transmise in acea zi este foarte mica, iar elevilor nu li se furnizeaza
informatii despre ceea ce inseamna un astfel de program)

4. Profesorul Carter vrea să îşi ajute elevii să realizez o apreciere originală a operei lui Shakespeare.
Ea operaţionalizează această cerinţă ca fiind măsura în care elevii vor fi capabili să îşi amintească
replici din piese. Ea măsoară acest lucru prin sarcini în care le care le prezintă scene importante din
care lipsesc rânduri şi pe care le cere să le completeze. De ce această măsurătoare este invalidă?
a) Testul nu este fidel. (aprecierea originala a unei opere nu este sinonima cu memorarea unor replici
din piesele ce o compun= operationalizare incorecta)
b) Sarcina nu corespunde definiţiei operaţionale
c) Definiţia este inadecvată din punct de vedere logic.
d) Este posibil ca elevii să nu îşi poată reaminti replicile.

Pentru următoarele aplicaţii, de la 5 la 8 inclusiv, porniţi de la următoarea situaţie:

1
Profesorul Green vrea să măsoare capacitatea de înţelegere a textelor citite a lui Kathy cerându-i să
citească un text şi apoi să îl asocieze cu propria experienţă. Analizaţi următoarele afirmaţii şi decideţi
dacă ele vor scădea sau nu validitatea strategiei de testare a dl Green:

5. Chiar şi în afara situaţiilor de citire, Kathy are dificultăţi în a relata orice experienţă cu caracter
personal
a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

6. Kathy are dificultăţi de înţelegere a pasajului.

a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

7. Kathy devine anxioasă pt că trebuie să dea testul oral, în faţa colegilor iar anxietatea crescută duce
la performanţe slabe.
a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

8. Pasajul de citit este foarte scurt.

a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

9. Dl Monroe a construit un chestionar care măsoară atitudinea studenţilor faţă de practica pedagogică.
El este preocupat să afle dacă întrebările vizează toate aspectele practicii. Ce fel de validitate trebuie să
estimeze dl Monroe?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

10. Dl Popescu a construit un test pentru a măsura abilităţile matematice fundamentale. El vrea să se
asigure că itemii acoperă toate subiectele abordate pe parcursul semestrului. Ce tip de validitate trebuie
să estimeze?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

11. Profesorul Andrei a creat o grilă de observaţie pt a măsura independenţa unei persoane în condiţii
de presiune din partea celorlalţi. Ce tip de validitate trebuie să estimeze pt a demonstra că grila sa
măsoară independenţa unei persoane în condiţii de presiune din partea celorlalţi mai degrabă decît alte
caracteristici de personalitate?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

12. Dl..Ionescu a admis studenţi la cursul său de Literatură pe baza performanţelor acestora la un curs
introductiv de lb română. El decide că va realiza o mai bună selecţie dacă le va aplica un test iar

2
candidaţii care reuşesc punctajele peste medie la test vor fi selectaţi. Ce tip de validitate ii va arăta că
noua procedura de selecţie este mai bună decât cea anterioară?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

13. Decideţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false, argumentând alegerea:

• a) Validitatea pentru un test de matematică poate fi afectată în cazul unui grup special, care
obţine performanţe sistematic mai scăzute, nu din cauza capacităţii de raţionament mai scăzut a
membrilor acestui subgrup, ci ca urmare a faptului că aceştia au o tulburare specifică de citit
(dislexie) şi înţeleg cu mai mare dificultatea enunţurile itemilor testului. A (Validitatea este tot
timpul legată de o situaţie particulară. Astfel, pe acest eşantion vom obţine rezultate)
b) Validitatea relativă la conţinut poate fi estimată prin metode statistice avansate. F (implica
examinarea sistematica a continutului testului pentru a se verifica daca testul acopera un esantion reprezentativ
din domeniul care se cere a fi evaluat prin test (Anastasi, 1976).
c) Rezultatul unui test de inteligenţă care corelează puternic cu randamentul şcolar arată că testul are o
validitate convergentă ridicată. A (cele doua teste masoara acelasi construct- performanta)
d) Validitatea nu se măsoară, ci se deduce. A (validitatea testului depinde simultan de scopul testarii si
de populatia careia i se administreaza)
e) Predictorul arată indicele de predicţie dat de validitatea predictivă a unui test. F (acesta exprima
doar acuratetea cu care se poate estima criteriul)
g) Un test poate să fie fidel, fără a fi valid, dar nu poate fi valid fără să fie fidel. A (validitatea necesita
fidelitate, dar ea este mai mult decat atat, determinand relatia dintre inferentele facute pe baza
performantelor la un test si realitate)
h) Fidelitatea este influenţată numai de erorile de măsurare sistematice. A (Calculul fidelitatii indica
masura în care scorurile obtinute la test exprima de fapt valorile reale ale constructului pe care testul îl
masoara.)
i) Validitatea unui test este afectată atât de erorile nesistematice, cât şi de cele sistematice (constante)
A (care pot proveni din variabile situationale)

14. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:

a) Un aspect important al validităţii ……PREDICTIVE……. este criteriul, deoarece scorul obţinut la

test este util în măsura în care poate prezice un ………CRITERIU……… , conţinutul fiind în acest
caz un aspect secundar.
b) ………OPERATIONALIZAREA…………. . înseamnă de fapt a aduce un construct teoretic în
situaţia de putea fi surprins şi evidenţiat prin măsurare.
c) Utilizarea testului impune procesul……REPETARII. …PERIODICE…………. …… a cercetării
validităţii, întrucât validarea unui test nu se încheie niciodată, datele nou acumulate din diverse
domenii conducând la ameliorarea şi rafinarea sa, dar nu şi la o soluţie definitivă.
d) Validitatea relativă la construct se mai numeşte validitate …FACTORIALA……..
e) Validitatea relativă la criteriu se mai numeşte validitate ………PREDICTIVA…..

15. Alegeti răspunsul corect:

Validitatea de faţadă se referă la:
a) reprezentativitatea conţinutului testului

3
b) evidenţa validităţii din perspectivă psihometrică
c) caracteristicile superficiale ale testului
d) cantitatea de validare empirică a datelor obţinută pentru un test.

16. Unul dintre cele mai utile aspecte ale analizei factoriale este că:
a) simplifică interpretarea şi scorarea rezultatelor
b) evidenţiază aspecte esenţiale ale constructelor pe care le măsoară testul
c) rezultatele pot fi generalizate uşor pe alte populaţii.

17. Care dintre următoarele afirmaţii despre măsurile criteriu nu este acdevărată?
a) Criteriile pot fi diferite în ceea ce priveşte fidelitatea şi validitatea
b) Diferitele măsurători criteriu pot să nu coreleze între ele.
c) criteriile pot sau nu fi generalizate la diferite grupuri
d) Cea mai bună măsurătaore a criteriului este cea disponibilă la momentul testării.

18. Pentru următoarele 3 situaţii propuneti minimum 2 măsurători psihologice care pot fi predictori
adecvaţi intr-un studiu de validare predictivă:
a) notele la psihologie educaţională ale masteranzilor înscrişi la un program de consiliere educaţională.

Posibili predictori: locul subiectului in ierarhia admiterii la ciclul licenta, notele obtinute de subiect
la materia similara studiata in ciclul licenta, nota obtinuta la licenta, experienta subiectului in
domeniul psihologiei educatiei

b) succesul în vânzări al angajaţilor de la o firmă de vânzări

Posibili predictori: sociabilitatea, experienta in vanzari, stima de sine, abilitatile de tranzactionare,

cunostinte de NLP aplicate in domeniul vanzarilor

c) numărul de operaţii reuşite/luna pt un chirurg.

Posibili predictori: experienta chirurgicala, competenta, dotarea tehnica a spitalului, satisfactia

profesionala a chirurgului, motivatia sa profesionala

19. Pentru următoarele 3 scenarii propuneţi cel puţin 2 măsurători relevante care pot fi folosite pe post
de criteriu.

a) Un supervizor vrea sa determine performanţa în muncă a angajaţilor săi.

Posibile criterii: numarul de sarcini efectuate corect si complet in timpul unei saptamani, numarul de
produse/ servicii vandute, calitatea muncii depuse, timpul de munca neutilizat, costul instruirii
profesionale

b) Un cercetător vrea să determine dacă consumul regulat al unei vitamine influenţează funcţionarea
cardiovasculară la bărbaţii cu vârste între 50-75 ani.

Posibile criterii: absenta durerilor toracice, disparitia dispneei, disparitia palpitatiilor, oboseala
diminuata in urma intreprinderii unor sarcini fizice

4
c) O scoală de soferi vrea sa prezică utilitatea testelor pt acordarea permisului auto persoanelor cu
vârsta peste 70 ani.

Posibile criterii: evaluarea corecta a deprinderilor motrice necesare sofatului, evitarea accidentelor
rutiere, utilizarea unor tehnici de testare accesibile din punct de vedere senzorio-cognitiv

20. Dl Erikson decide sa dea un test elevilor sai. El le cere sa realizeze un eseu in care evaluează
acurateţea, abilităţile de ortografie, corectitudinea gramaticala si coerenta ideilor exprimate.
Mai jos sunt listate 4 descrieri ale comportamentelor a 4 elevi. Scrieţi DA înaintea descrierii care se
potriveşte definitei operaţionale şi NU in fata celei care nu se potriveste:
a)__da_____ Limba nativa a lui Juan este germana iar testul este dat in limba romana. El are
dificultăţi in a exprima idei complexe in romana si de aceea, evita expresiile grele si le inlocuieste cu
fraze concise. Astfel, el omite câteva idei complexe pe care le-ar fi putut scrie in germana.
b) ___nu___ Beatrice citeşte toate informaţiile şi participa la toate cursuirle prof. Erikson. Cu toate
acestea, ea nu este prea interesată de acest curs şi nu ii acorda prea multa importanţă. De aceea, ea a
obtinut un scor scazut la test.
c) ___nu_____ Robert a înţeles informaţiile aşa cum i-au fost prezentate la început dar nu le-a repetat
şi a uitat repede ce a învăţat. De aceea, a obţinut un punctaj scăzut.
d) _____nu___ Ami devine anxioasă când trebuie să dea teste sub presiunea timpului. Deşi dacă ar fi
rezolvat acasă tema s-ar fi descurcat mult mai bine, la testul din clasa ea a luat o notă mică.

21. Citiţi următorul studiu de caz si răspundeţi la întrebările propuse:

Directorul unui liceu a constatat ca in scoala sa rata abandonului scolar este cu 15% mai mare
decât la celelalte licee din judeţ. El se gandeste cum poate sa schimbe aceasta situaţie. Chiar dacă ştie
că este imposibil să elimini abandonul şcolar, el încearcă să scadă rata abandonului. Pt început,
intenţionează să identifice factorii care ii pun pe elevi in situaţia de risc academic. Factorii
socioeconomici l-au ajutat să identifice câţiva indivizi care s-ar putea afla în situaţie de risc în ceea ce
priveşte abandonul, dar combinaţi, aceşti factori acoperă doar un procent scăzut din variaţia rate de
abandon la liceu.
Analizând dosarele şcolare pt 6 elevi care au abandonat în trecut liceul, directorul a observat că
majoritatea au avut probleme comportamentale în primii ani de şcoală. Directorul s-a întrebat daca
aceasta observaţie ar fi adevărată si pentru ceilalţi elevi ai săi care au renunţat la studii. De aceea, s-a
gândit că ar fi o idee bună să mărească numărul de dosare analizate ale elevilor cu abandon şcolar.
Directorul a decis să examineze un eşantion de elevi care au fost înmatriculaţi în perioada
2000-2005. Astfel, ar avea acces la un eşantion de 1500 elevi. Pt ca rata de abandon in acea perioada a
fost de 15% , ar putea analiza aprox. 225 elevi care au abandonat înainte de absolvire. Directorul a
decis sa analizeze existenta problemelor de comportament in clasele 1-6 şi să coreleze aceste aspecte
cu absolvirea sau nu a liceului.

Intrebări:
1. Ce tip de validitate urmăreşte directorul?
Tipul de validitate urmarit de director este validitatea predictiva.

2. Care sunt variabilele predictor si variabila criteriu in studiul directorului?

5
Variabila predictor: problemele comportamentale ale elevilor în primii ani de şcoală
Variabila criteriu: abandonul scolar in perioada liceului

3.. Care credeţi că ar putea fi variabilele socioeconomice la care s-a gândit iniţial directorul?
Posibile variabile socioeconomice luate in calcul: problemele financiare ale elevilor, gradul de
scolarizare al parintilor, antecedentele de abandon scolar din familiile subiectilor, tipul de familie etc.

4. De ce trebuie examinate şi dosarele elevilor care au absolvit, dacă principala preocupare a

directorului sunt elevii cu abandon şcolar?
Decizia examinarii dosarelor elevilor care au absolvit liceul se dovedeste una inspirata, fiind de altfel
necesara pentru certificarea predictorului abandonului scolar. Astfel, acesta este cu adevarat
rasponsabil pentru rata abandonului numai in masura in care nu figureaza ca si variabila si in dosarele
absolventilor.

5. Directorul a luat decizia după ce a analizat 6 dosare. Crdeti că sunt sau nu suficiente pt a identifica
un trend de la care sa isi porneasca investigatia? De ce da,de ce nu? Ce numar minim de dosare
analizate ati propune daca ati propune voi studiul?
Ca si psihometricianul, care trebuie sa aleaga esantioane mici, dar strans si semnificativ legate de
comportamentul populatiei studiate, directorul a pornit in cercetarea sa in urma studierii a 6 dosare ale
elevilor care au abandonat liceul. Mai mult, acesta si-a stabilit apoi un esantion in acord cu rata
abandonului-15%. Pentru o mai mare acuratete, personal as fi trecut la stabilirea esantionului in urma
studiului a 15% dintre dosarele elevilor care nu au absolvit.

6. Dati exemple de probleme de comportament pe care le-a gasit directorul in dosarele analizate.
Exemple de probleme de comportament identificate in dosarele analizate: agresivitate verbala si
corporala, adictii (consum de stupefiante, tutun, alcool), trafic de substante interzise, absenteism,
nerespectarea regimului de ordine interioara al scolii/clasei etc.

7. Ce alte metode ar mai putea fi folosite de director pt a identifica posibilele corelate ale abandonului
scolar?
Ca alternative viabile studiului dosarelor elevilor,propun: interviul cu acestia si/sau parintii acestora,
ancheta la domiciliul elevilor sau chestionare privind motivatia elevilor de a absolvi sau nu liceul.

8. Propuneti o alta variabila prin care ati putea măsura variabila criteriu, care sa aiba o fidelitate
ridicata si s afie adecvata pt validitatea predictiva.
R: Motivatia scolara a elevilor de liceu

9. Identificaţi minimum 3 alţi posibili predictori din alta categorie decît statutul socioeconimic sau
tulburarile de comportament care ar putea prezice abandonul scolar la liceu.
Posbili predictori ai abandonului scolar la liceu: amplasarea geografica a locuintei, distanta parcursa
de elev de acasa pana la scoala, boli incurabile sau de alta natura care sa ii oblige pe elevi sa ramana la
pat, intarzieri mintale, absenta motivatiei de a invata pentru obtinerea diplomei de absolvire a liceului
etc.

10.Daca se dovedeşte ca bănuiala directorului se adevereşte şi că problemele comportamentale în

primii ani de şcoală prezic abandonul şcolar, cum credeţi că această informaţie ar putea fi folosită

6
pentru a reduce abandonul? Propuneţi, pe scurt, o astfel de strategie destinată scăderii ratei
abandonului.
In vederea reducerii abandonului scolar, psihologul scolar ca si profesorii scolii ar trebui sa implice
elevii cu abateri comportamentale in programe de schimbare a atitudinilor, valorilor si normelor dupa
care acestia isi conduc viata, implicit a comportamentelor pe care le manifesta. In parteneriat cu cativa
dintre elevii care au abandonat liceul datorita acestor devieri in primii ani de scoala care se ofera
voluntari se pot prezenta povestile reale si relevante ale acestora, servind drept contraexemple pentru
actualii elevi. De asemenea, daca elevii cu comportamente problematice sunt extraverti- teoriile sustin
ca acestia au predispozitii mai puternice spre astfel de abateri- se va urmari recompensarea fiecarei
norme scolare respectate.
O alta metoda de a indrepta comportamentele elevilor este aceea de a-i responsabiliza. Astfel, ei ar
putea fi desemnati la nivel de clasa sau scoala responsabili cu disciplina.

22. Citiţi următorul studiu de caz si răspundeţi la întrebările propuse:

Juanita este psihoterapeut. Ea a constata că muţi dintre clienţii ei împărtăşesc o trăsătură comună, şi
anume însingurarea. Ea a constatat că tehnicile terapeutice pe care le foloseşte au avut grade diferite de
succes in functie de gradul de însingurare perceput de clienţi. Pt a alege tehnicile terapeutice adecvate
pt fiecare client, Juanita a decis sa construiască o scală de evaluare a gradului de însingurare
(singurătate). Pornind de la experienţa sa în domeniu, Juanita a definit însingurarea ca fiind
conştientizarea persistentă, dureroasă de a nu fi relaţionat cu alţii. Folosind cunoştinţele sale în
domeniu, Juanita a construit un chestionar cu 33 întrebări care măsoară însingurarea. Înainte de a
aplica scala clienţilor săi, ea a prezentat-o unui număr de 4 specialişti în domeniu (4 terapeuţi) să o
citească şi să o analizeze item cu item. Cei 4 au asiguart-o ca scala este bine construita si ca măsoară
ceea ce Juanita şi-a propus să măsoare.

Intrebări:
1. Despre ce tip de validitate este vorba in caz?

Cazul face referire la masura in care scala construita acopera conceptul de insingurare, adica
validitatea de continut.
2. Ce metoda foloseste Juanita pt a estima validitatea scalei sale?
Juanita porneste de la experienta sa in domeniu( metoda empirica) si recurge la parerea avizata a celor
4 terapeuti in demersul validarii instrumentului creat.

3. Cum ar putea gasi Juanita alti experti care sa estimeze validitatea scalei sale?
Insingurarea fiind unul din semnalmentele depresiei, tulburare al carei tratament tine atat de domeniul
psihiatriei, cat si al psihologiei, Juanita ar putea gasi experti pentru validarea scalei sale si in randul
medicilor psihiatri.
Altfel, ea ar putea apela la Comisia psihologilor din tara sa in vederea validarii instrumentului.

4. Identificati minimum 3 puncte tari si 3 puncte slabe ale demersului de validare intreprins de Juanita.
Puncte tari: utilizarea cunostintelor practice ca punct de pornire in construirea scalei, apelarea la
verdictul unor specialisti in vederea certificarii validitatii instrumentului, un numar bun de itemi,
esantion de comportament adecvat
Puncte slabe: operationalizare incompleta a comportamentului studiat, lipsa documentarii stiintifice,
neintreprinderea tehnicilor de analiza factoriala in vederea verificarii validitatii instrumentului,

7
necorelarea instrumentului cu un alt instrument care testeazi acelasi cosntruct sau cu un altul ce
masoara un construct total diferit.

5. Propuneti 2 modalitati de optimizare a demersului Juanitei pt a va asigura ca scala sa este una

valida.
Modalitati de optimizare: o lectura amanuntita a unor surse stiintifice ce trateaza subiectul insingurarii
in vederea unei mai bune operationalizari a constructului, aplicarea tehnicilor de analiza factoriala,
corelarea instrumentului cu un instrument certificat care masoara acelasi construct in vederea validarii
convergente.

6. In ce masura credeti ca cei 33 itemi ai scalei pot acoperi conceptul de insingurare?

In maniera in care Juanita a operationalizat conceptul de insingurare, cei 33 de itemi pot acoperi intr-o
masura adecvata constructul.

7. Propuneti 3 posibile variabile latente care compun chestionarul Juanitei.

Variabile latente:
- constientizarea insingurarii
← - lipsa relationarii cu alte persoane
← - detasarea mentala de ceilalti
←
8. Propuneti o modalitate concreta prin care poate fi testata validitatea convergenta a scalei.
R: corelarea instrumentului creat de Juanita cu un instrument certificat care masoara acelasi construct-
insingurarea.

9. Propuneti o modalitate concreta prin care poate fi testata validitatea divergenta a scalei.
R: corelarea instrumentului creat de Juanita cu un instrument certificat care masoara un construct total
diferit de „insingurare”- de exemplu, inteligenta, valorile personale, memoria, atentia etc.

10. Cum ati putea testa validitatea de construct a scalei?

Posibilitatile de testare a acestui tip de validitate sunt multiple: 1. Utilizarea analizei factoriale pentru
calcularea consistentei interne( validare factoriala).
2. Validarea convergenta
3. Validarea discriminanta

11. Propuneti o variabila criteriu prin care poate fi testata validitatea predictiva a scalei.
Insigurarea (variabila predictor) poate prezice statutul socioeconomic scazut al persoanei, lipsa
relatiilor amoroase, scurtarea duratei de viata etc( variabile criteriu).

12. Formulati 5 itemi pe care i-aţi include intr-o scala care măsoară însingurarea.
Itemii vor face referire la comportamentele observate in ultima perioada si vor fi masurati pe o scala
Likert in 5 trepte unde 1= deloc caracteristic mie, iar 5= foarte caracteristic mie.
1. Prefer sa ma izolez in casa decat sa ies in societate.
2. Nu simt nevoia sa comunic cu persoanele.
3. Am sentimentul dureros ca nu ma pot integra in societate.
4. Nu am mai iesit in oras cu prietenii mei.
5. Evit orice fel de activitate care presupune interactiunea cu alte persoane.
6. Refuz sa raspund la telefon si mail.
7. Intalnirile cu cei dragi sunt resimitite ca o corvoada.

8
8. Prefer sa ies din casa doar seara si dimineata, cand nu este prea multa lume pe strada.

Aplicatii SPSS – recapitulare validitatea si fidelitatea testelor

Baza de date Aplicaţii validitatea predictiva conţine datele culese in urma aplicării unui
chestionar care măsoară strategiile motivationale de invatare (Chestionarul strategiilor motivaţionale
de învăţare - MSLQ). Chestionarul conţine 12 itemi măsuraţi pe o scală în 7 trepte, unde 1 înseamnă
în foarte mică măsură adevărat pentru mine şi 7 în foarte mare măsură adevărat pentru mine.
Cei 12 itemi sunt aditivi iar scorul total obţinut din însumarea itemilor este codificat
MSLQ_str_motiv.
Chestionarul a fost readministrat aceloraşi subiecţi la o perioadă de 2 luni, obţinându-se un scor
total codificat p_ MSLQ_str_motiv.
Variabila motivatie intrinseca reprezintă socrul total obţinut la o scală similară MSLQ care
măsoară motivatia intrinseca a învăţării, care face parte din Inventarul strategiilor de învăţare (ILS).
ILS a fost aplicat în aceiaşi perioada cu pretestarea MSLQ.
MSLQ a fost aplicat aceloraşi subiecţi şi de către un al doilea experimentator, obţinându-se
scorul total codificat mslq_scorer2.
Variabila DS reprezintă scorurile obţinute de cei 78 de subiecţi în urma completării unei scale
care măsoară dezirabilitatea socială.
Subiecţilor le-a fost aplicat un chestionar care măsoară adapatarea acadmică, adaptarea la
cerinţele academice.

Cerinţe:

1. Validitatea de construct: Verificaţi dacă există diferenţe de gen în ceea ce priveşte strategiile
motivationale.

Group Statistics

Gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

Strategii motivationale masculin 15 59.2667 7.97735 2.05974

feminin 62 59.3387 9.76602 1.24029

ndependent Samples Test

Levene's Test for Equality

of Variances t-test for Equality of Means

95% Confidence Interval

of the Difference

Sig. (2- Mean Std. Error

F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper

Strategii Equal variances .632 .429 -.026 75 .979 -.07204 2.72142 -5.49340 5.34931

motivationale assumed

Equal variances not -.030 25.232 .976 -.07204 2.40434 -5.02157 4.87748

assumed

9
 Testul Levene: p=.429 rezulta grupuri omogene
t(75)=-.026, p=.979 >.05 rezulta ca nu exista diferenţe de gen în ceea ce priveşte strategiile
motivationale.

2. Verificati daca exista diferente de vârstă în ceea ce priveşte strategiile motivationale de invatare.

Group Statistics
Std. Std. Error
Varsta N Mean Deviation Mean
Strategii < 21 ani 41 57.6098 8.47903 1.32420
motivationale > 21 ani 37 61.2432 9.96774 1.63869

Independent Samples Test

Levene's Test for Equality

of Variances t-test for Equality of Means

95% Confidence Interval

of the Difference

Sig. (2- Mean Std. Error

F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper

Strategii Equal variances 1.208 .275 -1.739 76 .086 -3.63349 2.08936 -7.79481 .52784

motivationale assumed

Equal variances not -1.725 71.086 .089 -3.63349 2.10685 -7.83433 .56736

assumed

Testul Levene: p=.276 rezulta grupuri omogene

t(75)=-1.739, p=.086 >.05 rezulta ca nu exista diferenţe de varsta în ceea ce priveşte strategiile
motivationale.

3. Estimaţi validitatea convergentă a MSLQ folosind datele pe care le aveţi la îndemână şi metoda
adecvată. Interpretaţi rezultatul obţinut.

10
 Correlations

Strategii motivationale Motivatie intrinseca

Strategii motivationale Pearson Correlation 1 .562**

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

Motivatie intrinseca Pearson Correlation .562** 1

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

La un prag de p=.000<.01 (semnificativ statistic) se obtine, in urma corelarii scorurilor celor 2 teste
care masoara acelasi cosntruct, o valoare medie( r=.562) a corelatiei ceea ce demonstreaza ca testul
MSLQ masoara strict strategiile motivationale, deci are validitate convergenta.

2. Estimaţi validitatea divergentă a MSLQ folosind datele pe care le aveţi la îndemână şi metoda
adecvată. Interpretaţi rezultatul obţinut.
orrelations

Strategii motivationale Dezirabilitate sociala

Strategii motivationale Pearson Correlation 1 .149

Sig. (2-tailed) .191

N 78 78

Dezirabilitate sociala Pearson Correlation .149 1

Sig. (2-tailed) .191

N 78 78

La un prag de p=.191>.05 (nesemnificativ statistic) se obtine, in urma corelarii scorurilor celor 2 teste
care masoara cosntructe diferite, o valoare foarte mica( r=.149) a corelatiei ceea ce demonstreaza ca
testul MSLQ nu masoara altceva decat strategiile motivationale, deci are validitate divergenta.

3. Verificaţi, folosind metoda analizei factoriale, dacă cei 12 itemi pot fi grupaţi într-un singur
factor.

11
 Total Variance Explained

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings Rotation Sums of Squared Loadings
Compon

ent Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative %

1 3.216 26.803 26.803 3.216 26.803 26.803 2.592 21.600 21.600

2 1.497 12.475 39.277 1.497 12.475 39.277 1.911 15.928 37.528

3 1.303 10.857 50.134 1.303 10.857 50.134 1.513 12.606 50.134

4 1.055 8.793 58.927

5 .960 8.003 66.930

6 .929 7.745 74.675

7 .722 6.016 80.692

8 .582 4.854 85.546

9 .529 4.405 89.950

10 .483 4.025 93.975

11 .404 3.363 97.338

12 .319 2.662 100.000

Extraction Method: Principal Component Analysis.

Determinant=.082 > 0.00001

KMO =0.678 >0.5
Bartlett: p=0.000 => semnificativ statistic
Din criteriul lui Keisser rezulta ca itemii se grupeaza in 4 factori.
}
=> esantion adecvat

Verificam insa conditia ca numărul minim de itemi pe care trebuie să-l conţină un factor sa fie 3.

12
Component Matrixa
Component
1 2 3
MSLQ2 .688 -.035 .168
MSLQ6 .644 .314 -.023
MSLQ12 .642 .141 -.104
MSLQ11 .621 -.100 -.179
MSLQ4 .567 -.335 .059
MSLQ10 .546 .120 -.353
MSLQ3 .495 .171 -.491
MSLQ5 .461 -.012 -.188
MSLQ8 .144 .737 .404
MSLQ9 .448 -.476 .390
MSLQ1 .246 .504 .511
MSLQ7 .414 -.432 .500
Extraction Method: Principal Component
Analysis.
a. 3 components extracted.

Din Component matrix rezulta ca aceasta conditie nu este indeplinita. Asadar, itemii testului se
distribuie intr-un singur factor.

a. Cât la sută din varianţa totală explică un singur factor?

13
 Total Variance Explained

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings Rotation Sums of Squared Loadings
Compon

ent Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative %

1 3.216 26.803 26.803 3.216 26.803 26.803 2.592 21.600 21.600

2 1.497 12.475 39.277 1.497 12.475 39.277 1.911 15.928 37.528

3 1.303 10.857 50.134 1.303 10.857 50.134 1.513 12.606 50.134

4 1.055 8.793 58.927

5 .960 8.003 66.930

6 .929 7.745 74.675

7 .722 6.016 80.692

8 .582 4.854 85.546

9 .529 4.405 89.950

10 .483 4.025 93.975

11 .404 3.363 97.338

12 .319 2.662 100.000

Extraction Method: Principal Component Analysis.

Factorul explica 50% din varianta totala.

b. Care sunt itemii care sunt saturaţi cel mai puternic in factorul obţinut?
Itemii care sunt cel mai bine saturati in factorul obtinut:

MSLQ8 explica 73% din factor

MSLQ2 explica 68% din factor

MSLQ6 explica 64% din factor

MSLQ12 explica 64% din factor

MSLQ4 explica 56% din factor

MSLQ10 explica 54% din factor

MSLQ 1 explica 51% din factor

MSLQ 7 explica 50% din factor

c. Reluati analiza fara sa fixati numarul de factori dorit pentru extragere si analizati in cati
factori pot fi grupati itemii. Cat la suta din varianta totala explica factorii extrasi
impreuna? Ce decizie luati in legatura cu validitatea de construct, stiind ca autorii
chestionarului au presupus ca toti cei 12 jtemi se grupeaza intr-un singur factor?

14
 Total Variance Explained

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings Rotation Sums of Squared Loadings
Compon

ent Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative %

1 3.139 26.162 26.162 3.139 26.162 26.162 2.022 16.849 16.849

2 1.429 11.910 38.072 1.429 11.910 38.072 1.681 14.008 30.857

3 1.227 10.228 48.300 1.227 10.228 48.300 1.669 13.906 44.763

4 1.066 8.884 57.184 1.066 8.884 57.184 1.490 12.421 57.184

5 .939 7.828 65.012

6 .887 7.394 72.407

7 .830 6.916 79.322

8 .613 5.110 84.433

9 .580 4.832 89.265

10 .513 4.277 93.541

11 .419 3.490 97.031

12 .356 2.969 100.000

Extraction Method: Principal Component Analysis.

Factorul explica 57% din varianta totala.

Determinant=.111 > 0.00001

KMO =0.690 >0.5 } => esantion adecvat

15
 Bartlett: p=0.000 => semnificativ statistic
Atat din criteriul lui Cattell cat si din criteriul lui Keisser rezulta ca itemii se grupeaza in 4
factori.
Verificam insa conditia ca numărul minim de itemi pe care trebuie să-l conţină un factor sa fie
3.
Component Matrixa
Component
1 2 3 4
MSLQ12 .676 -.031 .120 -.048
MSLQ2 .670 .024 .124 .051
MSLQ6 .661 .199 .037 -.323
MSLQ11 .606 -.130 -.288 .191
MSLQ10 .567 -.027 -.431 .101
MSLQ4 .549 -.352 .264 .362
MSLQ3 .528 -.103 -.309 -.291
MSLQ8 .182 .786 .234 -.190
MSLQ1 .261 .698 .138 .296
MSLQ7 .349 -.287 .768 .116
MSLQ5 .458 -.137 -.003 -.539
MSLQ9 .306 .172 -.315 .516
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 4 components extracted.

Din Component matrix rezulta ca aceasta conditie nu este indeplinita. Asadar, itemii testului se
distribuie intr-un singur factor.
Testul are asadar o buna validitate de construct.

4. Validitatea predictivă: Estimaţi validitatea predictivă a MSLQ, folosind regresia liniară

simplă. Folositi pentru criteriu variabila adaptare academică. Verificaţi condiţiile de aplicare a
acestei metode statistice:
Variabila criteriu şi variabila predictor sunt normal distribuite? Precizati valorile formei distribuţiei.
tatistics

Adaptare academica Strategii motivationale

N Valid 78 78

Missing 1 1

Skewness -.953 -.276

Std. Error of Skewness .272 .272

Kurtosis .183 -.563

Std. Error of Kurtosis .538 .538

16
Atat indicele de simetrie cat si cel de boltire se afla in
intervalele de normalitate corespunzatoare(-1, 1). =>
variabilele au o distributie normala.

Distributiile variabilei adaptare academica este asimetric negativa. Forma distributiei variabilei
strategii motivationale prezinta simetrie usor negativa.

Relaţia liniară între variabila predictor şi variabila criteriu.

Correlations

Adaptare academica Strategii motivationale

Adaptare academica Pearson Correlation 1 .446**

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

Strategii motivationale Pearson Correlation .446** 1

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

17
Valoarea corelatiei dintre cele doua variabile( r=.446, p=.000) precum si graficul obtinut demonstreaza
existenta unei relatii lineare intre acestea.

a. Evitarea cazurilor extreme.

In cazul adaptarii academice se inregistreaza 2 outlieri- 69 si 72.

5. Raportaţi rezultatele folosind tabelul următor:

18
 Adaptare academică
PREDICTOR R Δ R2 β B SE b t p
Constanta .446 .199 .750 1.481 .506 .614
Autoreglarea .446 .199 .446 .107 .025 4.343 .000
metacognitivă

Cât la sută din variabilitatea adaptării academice explică strategiile motivaţionale de învăţare? Explică
eficient predictorul strategii motivationale adaptarea academică la sfârşitul anului I de facultate?
P=.000 rezulta model de regresie eficient
R²=.199 => 19% din variabilitatea adaptării academice poate fi prezis de strategiile
motivaţionale de învăţare

6. Scrieţi ecuaţia de regresie pe baza căreia poate fi estimat nivelul adaptării academice.
Adaptarea academica= .107+ .446* strategiile motivaţionale de învăţare

În ce măsură criteriul ales consideraţi că întruneşte condiţiile unui criteriu adecvat pentru validarea
predictivă? Propuneţi încă un criteriu care, din punctul vostru de vedere, poate fi adecvat,
argumentând alegerea.
Variabila criteriu- adaptarea academica- este o variabila obiectiva(masura a performantei),
observabila(perceptibila) si masurabila(pe o scala de la 1 la 10).Asadar aceasta intruneste conditiile
unui criteriu adecvat.
O alta variabila care cred ca se preteaza a fi criteriu este randamentul in invatare, masurat in
functie de volumul de material invatat pe unitatea de timp

7. Calculaţi consistenţa internă a MSLQ prin două metode (Alfa Cronbach şi Split Half).

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha N of Items

.509 12

19
Reliability Statistics

Cronbach's Alpha Part 1 Value .559

N of Items 6a

Part 2 Value .196

N of Items 6b

Total N of Items 12
Correlation Between .486
Forms
Spearman-Brown Equal Length .654
Coefficient Unequal Length .654
Guttman Split-Half .595
Coefficient

a. The items are: MSLQ1, MSLQ2, MSLQ3, MSLQ4, MSLQ5,

MSLQ6.
b. The items are: MSLQ7, MSLQ8, MSLQ9, MSLQ10, MSLQ11,
MSLQ12.

8. In urma calculului Alfa Cronbach identificaţi itemii problematici şi decideţi ce măsură poate fi
luată.

20
 Item-Total Statistics

Scale Mean if Item Deleted Scale Variance if Item Deleted Corrected Item-Total Correlation Cronbach's Alpha if Item Deleted

MSLQ1 56.42 146.377 .245 .482

MSLQ2 55.15 138.859 .460 .446

MSLQ3 54.27 150.563 .294 .485

MSLQ4 55.13 145.983 .323 .473

MSLQ5 54.79 147.152 .244 .483

MSLQ6 55.01 142.948 .389 .462

MSLQ7 55.97 150.519 .135 .501

MSLQ8 56.08 151.423 .122 .503

MSLQ9 54.79 75.464 .203 .699

MSLQ10 54.56 149.002 .334 .480

MSLQ11 55.33 145.238 .367 .469

MSLQ12 54.87 144.737 .440 .463

Exista o eroare de inregistrare in cazul subiectului 27- 70 in loc de 7. Se elimina eroarea.

9. Recalculaţi Alfa Cronbach după identificarea şi tratarea itemilor problematici.

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha N of Items

.714 12

10. De câţi itemi mai este nevoie pentru a ajunge la o valoare Alfa Cronbach de .95?
0,95= (n/12 *0,71)/ {1+ [(n/12)-1]*0,71} => n= 82 de itemi
Pentru a ajunge la o valoare Alfa Cronbach de .90 ar trebui adaugati testului 82 de itemi.

11. Calculaţi fidelitatea test-retest pentru MSLQ. Interpretaţi rezultatul obţinut.

21
 Correlations

Posttest strategii

Strategii motivationale motivationale

Strategii motivationale Pearson Correlation 1 .803**

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

Posttest strategii motivationale Pearson Correlation .803** 1

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Coreland scorurile de la pretest si posttest s-a obtinut, la un prag statistic

semnificativ(p=.000<.01), o valoare foarte puternica a corelatiei(r=.803). Aceste lucru
demonstreaza ca aspectele masurate de testul MSLQ au constanta in timp, iar testul are o buna
fidelitate test-retest.

12. Calculaţi fidelitatea interscoreri pentru MSLQ. Interpretaţi rezultatul obţinut.

Correlations

Strategii metacogntive

Strategii motivationale scorer 2

Strategii motivationale Pearson Correlation 1 .801**

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

Strategii metacogntive scorer 2 Pearson Correlation .801** 1

Sig. (2-tailed) .000

N 78 78

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

22
Coreland scorurile obtinute de cele 78 de persoane atunci cand primul experimentator le-a
administrat testul cu cele obtinute atunci cand cel de-al doilea experimentator le-a administrat
acelasi test se obtine, la un prag statistic semnificativ(p=.000<.01), o valoare foarte puternica a
corelatiei(r=.801). Aceste lucru demonstreaza ca raspunsurile subiectilor nu sunt influentate de
personalitatea evaluatorului, deci testul are o buna fidelitate interscoreri.

23