S5.

Fidelitatea si validitatea - recapitulare

Alegeti variantele corecte de raspuns, argumentand raspunsul:

1. Care dintre următoarele definiţii reprezintă definiţia validităţii?

a) Validitatea de se referă la măsura în care testul măsoară ceea ce şi-a propus să măsoare.
b) Validitatea se referă la măsura în care testul este construit la un nivel adecvat de dificultate.
c) Validitatea se referă la măsura în care testul este consistent
d) Validitatea arată în ce măsură subiectivitatea poate fi controlată în procesul scorării
răspunsurilor.
e) Validitatea se referă la standardizarea procedurilor de administrare, scorare şi interpretare a
datelor colectate.

2. Unul dintre următorii factori nu afectează validitatea testelor. Care dintre ei este acesta?
a) Corectitudinea logică a definiţiilor operaţionale
b) Potrivirea dintre sarcinile cerute de test şi definiţiile operaţionale de la care s-a pornint în
cinstrucţia testului
c) Dificultatea colectării datelor
d) Fidelitatea testului

3. Dl Gomez vrea să-şi familiarizeze elevii cu programele educaţionale TV. El

defineşte"familiaritatea "cu programele TV în sensul că elevii vor fi capabili să numească
programele educaţionale de pe statia locala de televiziune . Pentru a măsura această variabilă, el
solicită elevilor să noteze numele cât mai multor emisiuni TV prezentate cu o zi înainte pe postul
local. El ajunge la concluzia că studenţii care pot numi cu precizie mai multe nume sunt mai
familiarizaţi cu programele educaţionale decât cei care au notat nume mai puţine. Care este
motivul cel mai evident pt care această strategie de măsurare este invalidă?
a) Testul nu este fidel.
b) Sarcina nu corespunde definiţiei operaţionale
c) Definiţia este inadecvată din punct de vedere logic.
d) Sarcina cere ca elevii să fie familiarizaţi cu programele TV educaţionale. (operationalizarea
conceptului de familiarizare cu programele tv educationale este lacunara; in plus, probabilitatea
ca programele educationale sa fie transmise in acea zi este foarte mica, iar elevilor nu li se
furnizeaza informatii despre ceea ce inseamna un astfel de program)

4. Profesorul Carter vrea să îşi ajute elevii să realizez o apreciere originală a operei lui
Shakespeare. Ea operaţionalizează această cerinţă ca fiind măsura în care elevii vor fi capabili
să îşi amintească replici din piese. Ea măsoară acest lucru prin sarcini în care le care le prezintă
scene importante din care lipsesc rânduri şi pe care le cere să le completeze. De ce această
măsurătoare este invalidă?
a) Testul nu este fidel. (aprecierea originala a unei opere nu este sinonima cu memorarea unor
replici din piesele ce o compun= operationalizare incorecta)
b) Sarcina nu corespunde definiţiei operaţionale
c) Definiţia este inadecvată din punct de vedere logic.
d) Este posibil ca elevii să nu îşi poată reaminti replicile.

Pentru următoarele aplicaţii, de la 5 la 8 inclusiv, porniţi de la următoarea situaţie:

1
Profesorul Green vrea să măsoare capacitatea de înţelegere a textelor citite a lui Kathy cerându-
i să citească un text şi apoi să îl asocieze cu propria experienţă. Analizaţi următoarele afirmaţii şi
decideţi dacă ele vor scădea sau nu validitatea strategiei de testare a dl Green:

5. Chiar şi în afara situaţiilor de citire, Kathy are dificultăţi în a relata orice experienţă cu
caracter personal
a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

6. Kathy are dificultăţi de înţelegere a pasajului.

a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

7. Kathy devine anxioasă pt că trebuie să dea testul oral, în faţa colegilor iar anxietatea crescută
duce la performanţe slabe.
a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

8. Pasajul de citit este foarte scurt.

a) Scade validitatea măsurătorii
b) Nu scade validitatea măsurătorii

9. Dl Monroe a construit un chestionar care măsoară atitudinea studenţilor faţă de practica

pedagogică. El este preocupat să afle dacă întrebările vizează toate aspectele practicii. Ce fel de
validitate trebuie să estimeze dl Monroe?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

10. Dl Popescu a construit un test pentru a măsura abilităţile matematice fundamentale. El vrea
să se asigure că itemii acoperă toate subiectele abordate pe parcursul semestrului. Ce tip de
validitate trebuie să estimeze?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

11. Profesorul Andrei a creat o grilă de observaţie pt a măsura independenţa unei persoane în
condiţii de presiune din partea celorlalţi. Ce tip de validitate trebuie să estimeze pt a demonstra
că grila sa măsoară independenţa unei persoane în condiţii de presiune din partea celorlalţi mai
degrabă decît alte caracteristici de personalitate?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

12. Dl..Ionescu a admis studenţi la cursul său de Literatură pe baza performanţelor acestora la
un curs introductiv de lb română. El decide că va realiza o mai bună selecţie dacă le va aplica un

2
test iar candidaţii care reuşesc punctajele peste medie la test vor fi selectaţi. Ce tip de validitate
ii va arăta că noua procedura de selecţie este mai bună decât cea anterioară?
a) validitatea relativă la conţinut
b) validitatea relativă la criteriu
c) validitatea relativă la construct
d) Niciunul dintre tipurile prezentate mai sus.

13. Decideţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false, argumentând alegerea:

a) Validitatea pentru un test de matematică poate fi afectată în cazul unui grup special, care
obţine performanţe sistematic mai scăzute, nu din cauza capacităţii de raţionament mai scăzut a
membrilor acestui subgrup, ci ca urmare a faptului că aceştia au o tulburare specifică de citit
(dislexie) şi înţeleg cu mai mare dificultatea enunţurile itemilor testului. A (Validitatea este tot
timpul legată de o situaţie particulară. Astfel, pe acest eşantion vom obţine rezultate)
b) Validitatea relativă la conţinut poate fi estimată prin metode statistice avansate. . F (implica
examinarea sistematica a continutului testului pentru a se verifica daca testul acopera un esantion
reprezentativ din domeniul care se cere a fi evaluat prin test
c) Rezultatul unui test de inteligenţă care corelează puternic cu randamentul şcolar arată că
testul are o validitate convergentă ridicată. . A (cele doua teste masoara acelasi construct-
performanta)
d) Validitatea nu se măsoară, ci se deduce. A (validitatea testului depinde simultan de scopul
testarii si de populatia careia i se administreaza)

e) Predictorul arată indicele de predicţie dat de validitatea predictivă a unui test. . F (acesta
exprima doar acuratetea cu care se poate estima criteriul)

g) Un test poate să fie fidel, fără a fi valid, dar nu poate fi valid fără să fie fidel. A (validitatea
necesita fidelitate, dar ea este mai mult decat atat, determinand relatia dintre inferentele facute pe
baza performantelor la un test si realitate)

h) Fidelitatea este influenţată numai de erorile de măsurare sistematice. . A (Calculul fidelitatii

indica masura în care scorurile obtinute la test exprima de fapt valorile reale ale constructului pe care
testul îl masoara.)

i) Validitatea unui test este afectată atât de erorile nesistematice, cât şi de cele sistematice
(constante) A (care pot proveni din variabile situationale)

14. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:

a) Un aspect important al validităţii … PREDICTIVE ………. este criteriul, deoarece scorul

obţinut la test este util în măsura în care poate prezice un …… CRITERIU ………… ,
conţinutul fiind în acest caz un aspect secundar.
b) ……… OPERATIONALIZAREA …………. . înseamnă de fapt a aduce un construct teoretic
în situaţia de putea fi surprins şi evidenţiat prin măsurare.
c) Utilizarea testului impune procesul……. REPETARII PERIODICE ……………. …… a
cercetării validităţii, întrucât validarea unui test nu se încheie niciodată, datele nou acumulate
din diverse domenii conducând la ameliorarea şi rafinarea sa, dar nu şi la o soluţie definitivă.
d) Validitatea relativă la construct se mai numeşte validitate FACTORIALA ………..

3
e) Validitatea relativă la criteriu se mai numeşte validitate PREDICTIVA …………..

15. Alegeti răspunsul corect:

Validitatea de faţadă se referă la:
a) reprezentativitatea conţinutului testului
b) evidenţa validităţii din perspectivă psihometrică
c) caracteristicile superficiale ale testului
d) cantitatea de validare empirică a datelor obţinută pentru un test.

16. Unul dintre cele mai utile aspecte ale analizei factoriale este că:
a) simplifică interpretarea şi scorarea rezultatelor
b) evidenţiază aspecte esenţiale ale constructelor pe care le măsoară testul
c) rezultatele pot fi generalizate uşor pe alte populaţii.

17. Care dintre următoarele afirmaţii despre măsurile criteriu nu este acdevărată?
a) Criteriile pot fi diferite în ceea ce priveşte fidelitatea şi validitatea
b) Diferitele măsurători criteriu pot să nu coreleze între ele.
c) criteriile pot sau nu fi generalizate la diferite grupuri
d) Cea mai bună măsurătaore a criteriului este cea disponibilă la momentul testării.

18. Pentru următoarele 3 situaţii propuneti minimum 2 măsurători psihologice care pot fi
predictori adecvaţi intr-un studiu de validare predictivă:
a) notele la psihologie educaţională ale masteranzilor înscrişi la un program de consiliere
educaţională. Posibili predictori: locul subiectului in ierarhia admiterii la ciclul licenta, notele
obtinute de subiect la materia similara studiata in ciclul licenta, nota obtinuta la licenta,
experienta subiectului in domeniul psihologiei educatiei

b) succesul în vânzări al angajaţilor de la o firmă de vânzări

Posibili predictori: sociabilitatea, experienta in vanzari, stima de sine, abilitatile de
tranzactionare, cunostinte de NLP aplicate in domeniul vanzarilor

c) numărul de operaţii reuşite/luna pt un chirurg.

Posibili predictori: experienta chirurgicala, competenta, dotarea tehnica a spitalului, satisfactia
profesionala a chirurgului, motivatia sa profesionala

19. Pentru următoarele 3 scenarii propuneţi cel puţin 2 măsurători relevante care pot fi folosite
pe post de criteriu.
a) Un supervizor vrea sa determine performanţa în muncă a angajaţilor săi.
Posibile criterii: numarul de sarcini efectuate corect si complet in timpul unei saptamani,
numarul de produse/ servicii vandute, calitatea muncii depuse, timpul de munca neutilizat,
costul instruirii profesionale

b) Un cercetător vrea să determine dacă consumul regulat al unei vitamine influenţează

funcţionarea cardiovasculară la bărbaţii cu vârste între 50-75 ani.

4
Posibile criterii: absenta durerilor toracice, disparitia dispneei, disparitia palpitatiilor,
oboseala diminuata in urma intreprinderii unor sarcini fizice

c) O scoală de soferi vrea sa prezică utilitatea testelor pt acordarea permisului auto persoanelor
cu vârsta peste 70 ani.
Posibile criterii: evaluarea corecta a deprinderilor motrice necesare sofatului, evitarea
accidentelor rutiere, utilizarea unor tehnici de testare accesibile din punct de vedere senzorio-
cognitiv

20. Dl Erikson decide sa dea un test elevilor sai. El le cere sa realizeze un eseu in care evaluează
acurateţea, abilităţile de ortografie, corectitudinea gramaticala si coerenta ideilor exprimate.
Mai jos sunt listate 4 descrieri ale comportamentelor a 4 elevi. Scrieţi DA înaintea descrierii care
se potriveşte definitei operaţionale şi NU in fata celei care nu se potriveste:
a)___da____ Limba nativa a lui Juan este germana iar testul este dat in limba romana. El are
dificultăţi in a exprima idei complexe in romana si de aceea, evita expresiile grele si le inlocuieste
cu fraze concise. Astfel, el omite câteva idei complexe pe care le-ar fi putut scrie in germana.
b) __nu____ Beatrice citeşte toate informaţiile şi participa la toate cursuirle prof. Erikson. Cu
toate acestea, ea nu este prea interesată de acest curs şi nu ii acorda prea multa importanţă. De
aceea, ea a obtinut un scor scazut la test.
c) ___nu_____ Robert a înţeles informaţiile aşa cum i-au fost prezentate la început dar nu le-a
repetat şi a uitat repede ce a învăţat. De aceea, a obţinut un punctaj scăzut.
d) ___nu_____ Ami devine anxioasă când trebuie să dea teste sub presiunea timpului. Deşi dacă
ar fi rezolvat acasă tema s-ar fi descurcat mult mai bine, la testul din clasa ea a luat o notă mică.

21. Citiţi următorul studiu de caz si răspundeţi la întrebările propuse:

Directorul unui liceu a constatat ca in scoala sa rata abandonului scolar este cu 15% mai
mare decât la celelalte licee din judeţ. El se gandeste cum poate sa schimbe aceasta situaţie.
Chiar dacă ştie că este imposibil să elimini abandonul şcolar, el încearcă să scadă rata
abandonului. Pt început, intenţionează să identifice factorii care ii pun pe elevi in situaţia de risc
academic. Factorii socioeconomici l-au ajutat să identifice câţiva indivizi care s-ar putea afla în
situaţie de risc în ceea ce priveşte abandonul, dar combinaţi, aceşti factori acoperă doar un
procent scăzut din variaţia rate de abandon la liceu.
Analizând dosarele şcolare pt 6 elevi care au abandonat în trecut liceul, directorul a
observat că majoritatea au avut probleme comportamentale în primii ani de şcoală. Directorul s-
a întrebat daca aceasta observaţie ar fi adevărată si pentru ceilalţi elevi ai săi care au renunţat la
studii. De aceea, s-a gândit că ar fi o idee bună să mărească numărul de dosare analizate ale
elevilor cu abandon şcolar.
Directorul a decis să examineze un eşantion de elevi care au fost înmatriculaţi în perioada
2000-2005. Astfel, ar avea acces la un eşantion de 1500 elevi. Pt ca rata de abandon in acea
perioada a fost de 15% , ar putea analiza aprox. 225 elevi care au abandonat înainte de
absolvire. Directorul a decis sa analizeze existenta problemelor de comportament in clasele 1-6 şi
să coreleze aceste aspecte cu absolvirea sau nu a liceului.

22. Citiţi următorul studiu de caz si răspundeţi la întrebările propuse:

5
Juanita este psihoterapeut. Ea a constata că muţi dintre clienţii ei împărtăşesc o trăsătură
comună, şi anume însingurarea. Ea a constatat că tehnicile terapeutice pe care le foloseşte au
avut grade diferite de succes in functie de gradul de însingurare perceput de clienţi. Pt a alege
tehnicile terapeutice adecvate pt fiecare client, Juanita a decis sa construiască o scală de
evaluare a gradului de însingurare (singurătate). Pornind de la experienţa sa în domeniu,
Juanita a definit însingurarea ca fiind conştientizarea persistentă, dureroasă de a nu fi relaţionat
cu alţii. Folosind cunoştinţele sale în domeniu, Juanita a construit un chestionar cu 33 întrebări
care măsoară însingurarea. Înainte de a aplica scala clienţilor săi, ea a prezentat-o unui număr
de 4 specialişti în domeniu (4 terapeuţi) să o citească şi să o analizeze item cu item. Cei 4 au
asiguart-o ca scala este bine construita si ca măsoară ceea ce Juanita şi-a propus să măsoare.

Intrebări:
1. Ce tip de validitate urmăreşte directorul? Tipul de validitate urmarit de director este
validitatea predictiva.

2. Care sunt variabilele predictor si variabila criteriu in studiul directorului? Variabila

predictor: problemele comportamentale ale elevilor în primii ani de şcoală
Variabila criteriu: abandonul scolar in perioada liceului

3.. Care credeţi că ar putea fi variabilele socioeconomice la care s-a gândit iniţial directorul?
Posibile variabile socioeconomice luate in calcul: problemele financiare ale elevilor, gradul de
scolarizare al parintilor, antecedentele de abandon scolar din familiile subiectilor, tipul de
familie etc.

4. De ce trebuie examinate şi dosarele elevilor car au absolvit,dacă principala preocupare a

directorului sunt elevii cu abandon şcolar? Decizia examinarii dosarelor elevilor care au absolvit
liceul se dovedeste una inspirata, fiind de altfel necesara pentru certificarea predictorului
abandonului scolar. Astfel, acesta este cu adevarat rasponsabil pentru rata abandonului numai
in masura in care nu figureaza ca si variabila si in dosarele absolventilor.

5. Directorul a luat decizia după ce a analizat 6 dosare. Crdeti că sunt sau nu suficiente pt a
identifica un trend de la care sa isi porneasca investigatia? De ce da,de ce nu? Ce numar minim
de dosare analizate ati propune daca ati propune voi studiul? Ca si psihometricianul, care
trebuie sa aleaga esantioane mici, dar strans si semnificativ legate de comportamentul populatiei
studiate, directorul a pornit in cercetarea sa in urma studierii a 6 dosare ale elevilor care au
abandonat liceul. Mai mult, acesta si-a stabilit apoi un esantion in acord cu rata abandonului-
15%. Pentru o mai mare acuratete, personal as fi trecut la stabilirea esantionului in urma
studiului a 15% dintre dosarele elevilor care nu au absolvit.

6. Dati exemple de probleme de comportament pe care le-a gasit directorul in dosarele analizate.
Exemple de probleme de comportament identificate in dosarele analizate: agresivitate verbala si
corporala, adictii (consum de stupefiante, tutun, alcool), trafic de substante interzise,
absenteism, nerespectarea regimului de ordine interioara al scolii/clasei etc.

7. Ce alte metode ar mai putea fi folosite de director pt a identifica posibilele corelate ale
abandonului scolar? Ca alternative viabile studiului dosarelor elevilor,propun: interviul cu

6
acestia si/sau parintii acestora, ancheta la domiciliul elevilor sau chestionare privind motivatia
elevilor de a absolvi sau nu liceul.

8. Propuneti o alta variabila prin care ati putea măsura variabila criteriu, care sa aiba o
fidelitate ridicata si s afie adecvata pt validitatea predictiva. R: Motivatia scolara a elevilor de
liceu

9. Identificaţi minimum 3 alţi posibili predictori din altp categorie decît statutul socioeconimic
sau tulburarile de comportamnet care ar putea prezice abandonul scolar la liceu. Posbili
predictori ai abandonului scolar la liceu: amplasarea geografica a locuintei, distanta parcursa de
elev de acasa pana la scoala, boli incurabile sau de alta natura care sa ii oblige pe elevi sa
ramana la pat, intarzieri mintale, absenta motivatiei de a invata pentru obtinerea diplomei de
absolvire a liceului etc.

10.Daca se dovedeşte ca bănuiala directorului se adevereşte şi că problemele comportamentale în

primii ani de şcoală prezic abandonul şcolar, cum credeţi că această informaţie ar putea fi
folosită pentru a reduce abandonul? Propuneţi, pe scurt, o astfel de strategie destinată scăderii
ratei abandonului. In vederea reducerii abandonului scolar, psihologul scolar ca si profesorii
scolii ar trebui sa implice elevii cu abateri comportamentale in programe de schimbare a
atitudinilor, valorilor si normelor dupa care acestia isi conduc viata, implicit a
comportamentelor pe care le manifesta. In parteneriat cu cativa dintre elevii care au abandonat
liceul datorita acestor devieri in primii ani de scoala care se ofera voluntari se pot prezenta
povestile reale si relevante ale acestora, servind drept contraexemple pentru actualii elevi. De
asemenea, daca elevii cu comportamente problematice sunt extraverti- teoriile sustin ca acestia
au predispozitii mai puternice spre astfel de abateri- se va urmari recompensarea fiecarei norme
scolare respectate.
O alta metoda de a indrepta comportamentele elevilor este aceea de a-i responsabiliza. Astfel, ei
ar putea fi desemnati la nivel de clasa sau scoala responsabili cu disciplina.

Intrebări:
1. Despre ce tip de validitate este vorba in caz?

Cazul face referire la masura in care scala construita acopera conceptul de insingurare, adica
validitatea de continut.
2. Ce metoda foloseste Juanita pt a estima validitatea scalei sale?
Juanita porneste de la experienta sa in domeniu( metoda empirica) si recurge la parerea avizata
a celor 4 terapeuti in demersul validarii instrumentului creat.

3. Cum ar putea gasi Juanita alti experti care sa estimeze validitatea scalei sale?
Insingurarea fiind unul din semnalmentele depresiei, tulburare al carei tratament tine atat de
domeniul psihiatriei, cat si al psihologiei, Juanita ar putea gasi experti pentru validarea scalei
sale si in randul medicilor psihiatri.
Altfel, ea ar putea apela la Comisia psihologilor din tara sa in vederea validarii instrumentului.

4. Identificati minimum 3 puncte tari si 3 puncte slabe ale demersului de validare intreprins de
Juanita.

7
Puncte tari: utilizarea cunostintelor practice ca punct de pornire in construirea scalei, apelarea
la verdictul unor specialisti in vederea certificarii validitatii instrumentului, un numar bun de
itemi, esantion de comportament adecvat
Puncte slabe: operationalizare incompleta a comportamentului studiat, lipsa documentarii
stiintifice, neintreprinderea tehnicilor de analiza factoriala in vederea verificarii validitatii
instrumentului, necorelarea instrumentului cu un alt instrument care testeazi acelasi cosntruct
sau cu un altul ce masoara un construct total diferit.

5. Propuneti 2 modalitati de optimizare a demersului Juanitei pt a va asigura ca scala sa este una

valida.
Modalitati de optimizare: o lectura amanuntita a unor surse stiintifice ce trateaza subiectul
insingurarii in vederea unei mai bune operationalizari a constructului, aplicarea tehnicilor de
analiza factoriala, corelarea instrumentului cu un instrument certificat care masoara acelasi
construct in vederea validarii convergente.

6. In ce masura credeti ca cei 33 itemi ai scalei pot acoperi conceptul de insingurare?

In maniera in care Juanita a operationalizat conceptul de insingurare, cei 33 de itemi pot
acoperi intr-o masura adecvata constructul.

7. Propuneti 3 posibile variabile latente care compun chestionarul Juanitei.

Variabile latente:
- constientizarea insingurarii
← - lipsa relationarii cu alte persoane
← - detasarea mentala de ceilalti
←
8. Propuneti o modalitate concreta prin care poate fi testata validitatea convergenta a scalei.
R: corelarea instrumentului creat de Juanita cu un instrument certificat care masoara acelasi
construct-insingurarea.

9. Propuneti o modalitate concreta prin care poate fi testata validitatea divergenta a scalei.
R: corelarea instrumentului creat de Juanita cu un instrument certificat care masoara un
construct total diferit de „insingurare”- de exemplu, inteligenta, valorile personale, memoria,
atentia etc.

10. Cum ati putea testa validitatea de construct a scalei?

Posibilitatile de testare a acestui tip de validitate sunt multiple: 1. Utilizarea analizei factoriale
pentru calcularea consistentei interne( validare factoriala).
2. Validarea convergenta
3. Validarea discriminanta

11. Propuneti o variabila criteriu prin care poate fi testata validitatea predictiva a scalei.
Insigurarea (variabila predictor) poate prezice statutul socioeconomic scazut al persoanei, lipsa
relatiilor amoroase, scurtarea duratei de viata etc( variabile criteriu).

12. Formulati 5 itemi pe care i-aţi include intr-o scala care măsoară însingurarea.
Itemii vor face referire la comportamentele observate in ultima perioada si vor fi masurati pe o
scala Likert in 5 trepte unde 1= deloc caracteristic mie, iar 5= foarte caracteristic mie.
1. Prefer sa ma izolez in casa decat sa ies in societate.

8
2. Nu simt nevoia sa comunic cu persoanele.
3. Am sentimentul dureros ca nu ma pot integra in societate.
4. Nu am mai iesit in oras cu prietenii mei.
5. Evit orice fel de activitate care presupune interactiunea cu alte persoane.
6. Refuz sa raspund la telefon si mail.
7. Intalnirile cu cei dragi sunt resimitite ca o corvoada.
8. Prefer sa ies din casa doar seara si dimineata, cand nu este prea multa lume pe strada.

Aplicatii SPSS – recapitulare validitatea si fidelitatea testelor

Baza de date Aplicaţii validitatea predictiva conţine datele culese in urma aplicării unui
chestionar care măsoară strategiile motivationale de invatare (Chestionarul strategiilor motivaţionale
de învăţare - MSLQ). Chestionarul conţine 12 itemi măsuraţi pe o scală în 7 trepte, unde 1 înseamnă
în foarte mică măsură adevărat pentru mine şi 7 în foarte mare măsură adevărat pentru mine.
Cei 12 itemi sunt aditivi iar scorul total obţinut din însumarea itemilor este codificat
MSLQ_str_motiv.
Chestionarul a fost readministrat aceloraşi subiecţi la o perioadă de 2 luni, obţinându-se un scor
total codificat p_ MSLQ_str_motiv.
Variabila motivatie intrinseca reprezintă socrul total obţinut la o scală similară MSLQ care
măsoară motivatia intrinseca a învăţării, care face parte din Inventarul strategiilor de învăţare (ILS).
ILS a fost aplicat în aceiaşi perioada cu pretestarea MSLQ.
MSLQ a fost aplicat aceloraşi subiecţi şi de către un al doilea experimentator, obţinându-se
scorul total codificat mslq_scorer2.
Variabila DS reprezintă scorurile obţinute de cei 78 de subiecţi în urma completării unei scale
care măsoară dezirabilitatea socială.
Subiecţilor le-a fost aplicat un chestionar care măsoară adapatarea acadmică, adaptarea la
cerinţele academice.

Cerinţe:

1. Validitatea de construct: Verificaţi dacă există diferenţe de gen în ceea ce priveşte strategiile
motivationale.
In ceea ce priveste variabila strategii motivationale, nu exista diferente de gen in esantionul
studiat.[ Testul Levene: p=.429 => grupuri omogene]

2. Verificati daca exista diferente de vârstă în ceea ce priveşte strategiile motivationale de

invatare.
In esantionul studiat, diferentele dintre cele doua grupuri de varsta in ceea ce priveste
strategiile motivationale nu sunt semnificative, valoarea de semnificatie a testului Levene
indicand existenta unui grup omogen.[ Levene: p=.276].
3. Estimaţi validitatea convergentă a MSLQ folosind datele pe care le aveţi la îndemână şi
metoda adecvată. Interpretaţi rezultatul obţinut.
Pentru a testa valididatea convergenta a testului MSLQ, calculam indicele de corelatie intre
scorul total obtinut la acest test si scorul total al altui test care masoara acelasi construct

9
 (motivatie intrinseca). Coeficientul de corelatie Pearson r =.562, p =. 000, indica faptul ca
testul MSLQ masoara intr-o buna masura constructul propus si anume strategiile
motivationale.
4. Estimaţi validitatea divergentă a MSLQ folosind datele pe care le aveţi la îndemână şi metoda
adecvată. Interpretaţi rezultatul obţinut.
Valoarea mica a coeficientului de corelatie intre scorul la testul MSLQ si scorul la testul
dezirabilitatii sociale (r = .149, p = .191 > .05), indica existenta unei validitati divergente,
explicand faptul ca MSLQ masoara strict constructul propus.
5. Verificaţi, folosind metoda analizei factoriale, dacă cei 12 itemi pot fi grupaţi într-un singur
factor.
Determinant=.111 > .00001
KMO = .69 >.5
p Bartlett = .000
 esantion de analiza adecvat
In cadrul metodei Cattell obervam 4 valori eigenvalue > 1, ceea ce indica existenta a 4 factori
si nu a unuia.
a. Cât la sută din varianţa totală explică un singur factor?
57.17% din varianta totala explica un factor.
b. Care sunt itemii care sunt saturaţi cel mai puternic in factorul obţinut?
MSQL5, 6,3,4,1,7
c. Reluati analiza fara sa fixati numarul de factori dorit pentru extragere si analizati in cati
factori pot fi grupati itemii. Cat la suta din varianta totala explica factorii extrasi
impreuna? 57.18% din varianta totala
Ce decizie luati in legatura cu validitatea de construct, stiind ca autorii chestionarului
au presupus ca toti cei 12 jtemi se grupeaza intr-un singur factor?
Pentru ca metoda celor 4 factori sa fie corecta, verificam conditia conform careia
fiecare factor trebuie sa aiba cel putin 3 itemi. Factorul 1 are 7 itemi, factorul 2are 2
itemi, factorul 3 are un singur item , iiar ultimul factor are 2 itemi. Asadar, nefiind
indeplinita conditia, validitatea de contruct a teestului este valabila, cei 12 itemi
regasindu-se intr-un singur factor.

6. Validitatea predictivă: Estimaţi validitatea predictivă a MSLQ, folosind regresia liniară

simplă.. Folositi pentru criteriu variabila adaptare academică. Verificaţi condiţiile de aplicare a
acestei metode statistice:
a. Variabila criteriu şi variabila predictor sunt normal distribuite? Precizati valorile
formei distribuţiei.
Variabila adaptare academica este normal distribuita avand valorile skewness -.953,
valorare aflata in intervalul [-1;+1], iar kurtosis .183 [-0.8+0.8]
Variabila srategii motivationale are valoarea skewness -.276 si kurtosis= -.563, prin
urmare este distribuita normal.
b. Relaţia liniară între variabila predictor şi variabila criteriu.
Relatia liniara dintre cele doua variabile este data de corelatia medie: r =.446, p=000 si
de distributia norului de puncte.
c. Evitarea cazurilor extreme.
Graficul de tip boxplot dezvaluie existenta a 2 outlieri( fie valoari aberante, fie din
cauza introducerii unor greseli in baza de date).

7. Raportaţi rezultatele folosind tabelul următor:

10
 Adaptare academică
PREDICTOR R Δ R2 β B SE b t p
Constanta .446 .199 .750 1.481 .506 .614
Autoreglarea .446 .199 .446 .107 .025 4.343 .000
metacognitivă

Cât la sută din variabilitatea adaptării academice explică strategiile motivaţionale de învăţare? Explică
eficient predictorul strategii motivationale adaptarea academică la sfârşitul anului I de facultate?
R square = 0.19=> 19% din strategiile motivationale explica adaptarea academica, aceasra predictie
fiind una slaba.

8. Scrieţi ecuaţia de regresie pe baza căreia poate fi estimat nivelul adaptării academice.
adaptarea academica= .107+ .446* strategiile motivationale
9. În ce măsură criteriul ales consideraţi că întruneşte condiţiile unui criteriu adecvat pentru
validarea predictivă?
conditiile unei variabile criteriu adecvate sunt obiectivitatea, masurabilitatea si
observabilitatea, conditii pe care variabila criteriu adaptare academica le indeplineste.
Propuneţi încă un criteriu care, din punctul vostru de vedere, poate fi adecvat, argumentând
alegerea.
Un alt criteriu poate fi considerata performanta academica la sfarsitul anului I, masurata in
note.

10. Calculaţi consistenţa internă a MSLQ prin două metode (Alfa Cronbach şi Split Half).
Valoarea coeficientului de consistenta interna alpha =.509, fiind o valoare medie.

In urma calculului Alfa Cronbach identificaţi itemii problematici şi decideţi ce măsură poate fi
luată.
Corectarea in cazul unei greseli sau renuntarea la itemul MSQL 9 creste valoare coeficientului
apha pana la .699. verificand baza de date, observam strecurarea unei greseli (valoarea 70 in
loc de 7), pe care o corectam.
11. Recalculaţi Alfa Cronbach după identificarea şi tratarea itemilor problematici.
Dupa coreectarea greselii, valoarea coeficientului alpha este de .714 , iar valoarea coef. Split
half=.799. ceea ce indica o consistenta interna buna a itemilor testului.
12. De câţi itemi mai este nevoie pentru a ajunge la o valoare Alfa Cronbach de .95?
0,95= (n/12 *0,71)/ {1+ [(n/12)-1]*0,71} => n= 82 de itemi

13. Calculaţi fidelitatea test-retest pentru MSLQ. Interpretaţi rezultatul obţinut.

Corelatia dintre scorul total obtinut la test si scorul de la post test este una puternica si
semnificativa statistic(r = .803, p = 000), raspunsurile indivizilor fiind consistente in timp.
14. Calculaţi fidelitatea interscoreri pentru MSLQ. Interpretaţi rezultatul obţinut.
Intre scorurile obtinute de cei doi evaluatori exista o corelatie puternica (r = .801, p = .000),
ceea ce indica faptul ca raspunsurile indivizilor testati nu af fost influentate in nicun fel de
prezenta evaluatorului.

11
12