Bazele Teoretive ale Evaluari Psihologice

TRUE/FALSE
1) Orice test are fidelitate nalt dac SEM este sczut. n consecint, eroarea standard de msur serveste la compararea testelor.A 2) Coeficientii de consistent intern determin msura n care itemii testului se refer la acelasi lucru. n consecint, dac testul msoar o caracteristic bi- sau multidimensional, ar trebui calculat consistenta intern a fiecreia dintre scalele testului.

3) Metoda formelor paralele n calcularea fidelittii testelor const n administrarea a dou teste paralele si este adecvat n cazul cnd se urmreste msurarea unor caracteristici generale ale persoanelor pentru c doar asemenea caracteristici vor influenta n acelasi mod scorurile ambelor teste.

4) Standardizarea testelor nseamn si standardizarea tehnicii de administrare, tehnicii de cotare si de interpretarea a rspunsurilor. n aceste conditii putem spune c dac vrem s uniformizm conditiile n care are loc examenul psihologic, nu este important standardizarea testului.F

5) Validarea unui test reprezint un complex de msurtori centrate pe problema n ce msur testul msoar ceea ce si propune s evalueze. n acest sens, dac avem asigurat fidelitatea testului, n mod automat avem asigurat si validarea acestuia.F 6) Colegiul psihologilor Din Romnia a constituit un cod de conduit deontologic n privinta testrii educationale si psihologice n care sunt prevzute norme de practicare a evalurii psihologice, a construirii si utilizrii testelor. n cazul n care acest lucru nu se respect, conform Legii 213 din 2004, psihologul poate fi tras la rspundere. A

7) Testarea psihologic cere capacitatea psihologului de a traduce informatia dat de test n prescriptii cu sens, practice si adecvate . n consecint, este necesar s adecvm informatia furnizat n functie de specificul domeniului beneficiarului.A 8) Observatia este o tehnic de evaluare care trebuie s completeze orice examen. Acest lucru nu nseamn c intensitatea si variatiile muncii depuse de subiectul care rspunde la teste fac obligatoriu parte din examenul psihologic.F

9) Scopurile evalurii psihologice includ n general: producerea de descrieri si imagini despre o persoan; evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre relatia acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate, functionalitate, disfunctionalitate; verificarea de ipoteze, construirea unei teorii.A 10) Principiile si metodologia foarte formalizat a examenului psihometric pornesc de la definitia lui E. L. Thorndike: "Dac un lucru exist, existenta sa are o anumit msur cantitativ". n consecint, psihologia se ocup cu trsturi distincte care au o existent real, trsturi pe care le prezint toti oamenii desi n msur diferit; trsturi care pot fi msurate. Evaluati dac consecinta prezentat exprim riguros ipoteza lui Thorndike.

11) Standardele deontologice pentru testarea psihologic si educational cuprind: norme profesionale pentru utilizarea testului si norme pentru procedurile de administrare prevznd administrarea testului, stabilirea scorului si elaborarea raportului de psihodiagnoz, protejarea drepturilor subiectilor si protejarea drepturilor animalelor.F

12) Prevederea din codul deontologic privind obtinerea consimtmntului include obligatia psihologului de a explica motivul examenului; n unele situatii, acordul se realizeaz ntr-o form scris, semnat de ambele persoane. n situatiile cnd intruziunea testului n viata particular este minor nu se dau explicatii detaliate despre test pentru a nu fi afectate rezultatele examinrii.A 13) A. Anastasi afirm c: "Un test psihologic este n mod esential o msur obiectiv si standardizat a unui esantion de comportament". n consecint putem spune c valoarea psihodiagnostic si predictiv a testului psihologic depinde de gradul n care serveste ca indicator al unei arii relativ largi si semnificative a comportamentului uman. Evaluati dac consecinta prezentat exprim riguros conditia exprimat de Anastasi.

14) Calittile generale ale testului psihologic, respectiv factorii care i determin valoarea practic sunt: utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea, caracterul direct, non-reactivitatea si caracterul rational.F 15) Acceptabilitatea, ca si calitate a testului psihologic, se refer la capacitatea testului de a sesiza schimbrile n timp.F

16) Evaluarea sau revederea testului sau instrumentului psihologic poate fi rezolvat printr-o list sistematic de cerinte. Dintre cerintele generale fac parte: fidelitatea, validitatea, interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate al testului. Acestea trebuiesc considerate n functie de caracteristicile concrete ale testrii: specificul scopului testrii, al populatiei, al conditiilor de testare.A

17) Orice construct are dou proprietti: este o abstractizare a unor regularitti din natur; nu este observabil direct, dar poate fi conectat cu entitti sau evenimente concrete, observabile.A

18) Pentru o interpretare corect a scorurilor unui test este obligatoriu s fie ndeplinite cteva conditii: s se stie exact ce reprezint scorurile testului; msurrile fcute de test s fie corecte; testul s fie administrat n limit de timp.F

19) Constructul psihologic este o idee abstract, construit de experti care are ca specific: nu este direct observabil, este o abstractizare lipsit de continut.F

20) Examenul psihologic de tip clinic are un cadru psihometric riguros formalizat, spre deosebire de examenul de selectie.

F A .F

21) Formele de calculare a fidelittii difer si n functie de caracteristicile msurate de test.

22) n practic, orice test folosit este obligatoriu s prezinte un idice de fidelitate nalt, peste 0.85

23) Testarea psihologic se face doar cnd exist o problem specific, care este suficient de bine definit pentru a permite s decizi dac testarea este adecvat si felul cum o poti adecva.

24) Testarea psihologic nu cere n mod obligatoriu cunoasterea si folosirea adecvat a standardelor si consideratiilor

etice si deontologice privind testarea psihologic

.F F .F

25) Psihodiagnoza ca activitate sistematic de evaluare psihologic nu are ca functie si evidentierea sau demonstrarea functionalittii programelor de nvtare si formare.

26) Standardele deontologice specifice activittii de evaluare psihologic nu includ prevederi legate de folosirea procedurilor stiintifice pentru proiectarea si selectarea tehnicilor adecvate populatiilor particulare

27) Metoda fidelittii test-retest evalueaz gradul n care scorurile obtinute la un test de acelasi subiect sunt identice de la o administrare la alta.

28) ntotdeauna, mpreun cu valoarea unui coeficient de stabilitate, se vor comunica si: lungimea intervalului de timp dintre test si retest; conditiile n care s-au efectuat testrile, pentru a putea identifica eventualele surse de eroare de msur; nu se comunic vrsta subiectilor testati, ntruct s-a constatat c si aceasta are nu influent asupra mrimii coeficientului de stabilitate.F 29) Coeficientii de consistent intern indic msura n care itemii testului se refer la acelasi lucru si sunt utili pentru calculul validittii testelor care msoar o caracteristic unidimensional.

30) Metoda fidelittii prin forme paralele const n administrarea a dou teste, care reprezint instrumente de msur similare, la momente foarte apropiate unul de altul, si determinarea coeficientului de corelatie liniar ntre scorurile observate ale celor dou forme

.A

31) Se vor cere nivele nalte de fidelitate testelor folosite pentru a se lua decizii importante asupra persoanelor si testelor care mpart indivizii n mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici ntre ei. n selectia profesional, de pild, se vor folosi teste care au coeficienti de fidelitate mai mari

.A

32) Validarea se mai refer la instrumentul n sine, nu la interpretarea datelor furnizate de el

.F F

33) Nu este necesar ca procedura de va1idare s fie reluat periodic pe esantioane diferite de subiecti

34) Validarea testului relativ la constructul msurat se ocup de calittile psihice care contribuie la formarea scorurilor acestuia si urmreste ntelegerea relatiei scorurilor cu un criteriu exterior.

35) Un test are validitate discriminant dac evalueaz altceva dect diverse teste sau variabile despre care se stie c se refer la constructe ce nu au legtur cu constructul msurat de test. Aceasta nseamn c scorurile testului nu sunt n relatie functional cu rezultatele acelor msurtori.

36) Dificultatea itemului este definit n functie de procentul de persoane care rspunde corect la el. n procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificulttii este cerinta s alegi itemi care au un procent de dificultate adecvat, n asa fel nct testul s nu constituie o dificultate major pentru majoritatea subiectilor, dar nici s s nu fie rezolvabil de marea lor majoritate

.A

37) Dificultatea itemilor se refer la gradul n care un item diferentiaz corect ntre subiecti n ceea ce priveste comportamentul destinat s-l msoare

.F

38) Normele / etaloanele reprezint performantele realizate la testare de ctre un esantion luat ca model.

39) Dupa Susana Urbina fidelitatea este ca o calitate a scorurilor testului care sugereaza ca sunt suficient de consistente si libere de erori de masura astfel incat sa fie folositoare.

40) Dupa A.P.A fidelitatea unui test arata gradul in care scorurile sunt consistente sau repetabile, adica gradul in care nu sunt afectate de erori de masura.

A A A

41) n Testing Standards ale A.P.A. (1999) validitatea este definit ca : gradul n care toate dovezile acumulate sprijin interpretarea dorit a scorurilor testului n raport cu scopul propus.

42) Validitatea relativ la criteriu(validarea relativ la criteriu), este gradul de ncredere n inferenele pe care le facem privitor la o performan a subiectului, sau la un comportament prezis, pe baza scorurilor obinute la test.

43) Un test are validitate convergent dac evalueaz altceva dect diverse teste sau variabile despre care se tie c se refer la constructe ce nu au legtur cu constructul msurat de test. Aceasta nseamn c scorurile testului nu sunt n relaie funcional monoton (liniar sau nu) cu rezultatele acelor msurtori.

F F

44) Un test are validitate discriminanta dac msoar ceea ce evalueaz i alte teste sau variabile care se refer la acelai construct, deci scorurile sale variaz (liniar sau nu) n acelai sens cu rezultatele respectivelor msurtori.

45) Validitatea unui test relativ la coninutul su se refer mai ales la categoria testelor de achiziie. Spunem c un test are validitate de coninut, dac el msoar ceea ce i-a propus s msoare i dac elementele sale de coninut (itemii) sunt expresia unui eantion reprezentativ pentru un anumit univers de itemi sau univers de sarcini

.A

46) Pentru a se face economie de timp i de bani, adesea se renun la stabilirea normelor pentru o populaie general i se utilizeaz populaii mai puin numeroase i mai omogene, pentru care eantioanele pot fi de volum mai redus. n acest fel se obin norme locale ale testului.

47) Analiza de itemi are ca obiectiv de baz descifrarea mecanismelor cognitive aplicate de subieci pentru formularea rspunsurilor la itemi i verificarea calitilor itemilor ca instrumente de msur sau de predicie. Pe baza analizei de itemi se obin informaiile care permit selectarea itemilor care intr n componena testului.

48) Analiza cantitativ a itemilor se refer la aspecte de coninut i de form incluznd problema evalurii eficienei procedurilor de redactare i a validrii de coninut. Analiza calitativ a itemilor se refer n principal la proprietile statistice ale itemilor i este focalizat n principal pe clarificarea problemelor privind dificultatea i capacitatea de discriminare a itemilor.

49) In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificultii itemilor este de a alege itemi care au un procent de dificultate adecvat, n aa fel nct testul s constituie o dificultate mare pentru majoritatea subiecilor, astfel incat sa fie rezolvabil doar de o minoritate.

F F

50) Denumirea de trstur latent din teoria raspunsului la item(T.R.I.) se refer la un construct statistic, ceea ce implic automat c exista o entitate psihologic sau fiziologic corespunztoare, cu o existen independent.

51) Scopul teoriei rspunsului la item este de a elabora metode de estimare a valorii variabilei latente la subiecii testai i metode de estimare a caracteristicilor itemilor testului, pe baza rspunsurilor dale de subieci la itemi.

52) Dificultatea itemilor se refer la gradul n care un item difereniaz corect ntre subieci n ceea ce privete comportamentul destinat s-1 msoare

.F

53) Nivelul de dificultate recomandabil pentru un item este .50 (50% reuit). Cu ct un item se apropie de 0% sau de 100%, cu att este ineficient n diferenierea subiecilor. Itemul trebuie s fie capabil s diferenieze ntre toi cei care l reuesc i cei care nu l reuesc pentru a avea valoare de informaie diferenial. Totusi cu ct e mai mare nivelul de intercorelare dintre itemi, cu att mai larg trebuie s fie gama de grade de dificultate a itemilor selectai, deci in cazul testelor cu omogenitate mare nivelul de dificultate de 50% trebuie sa reprezinte o medie a tuturor itemilor.

54) Metodele deductive de construire a testelor nu necesit nici experimentarea itemilor, nici efectuarea unor analize statistice, n timp ce metodele inductive i cele externe se bazeaz pe prelucrarea statistic a rezultatelor experimentrii itemilor, acordnd o pondere redus modului de construire a itemilor. n consecinta este recomandabila construirea testelor cu ajutorul mai multor metode: o metod intern va servi la formarea bncii de itemi, iar printr-o metod deductiva sau/i una extern se vor selecta itemii care vor alctui testul

.F

55) Inteligenta, in functie de natura materialului, influenteaza intr-o masura mai mica sau mai mare rezultatele la testele de memorie. Ceea ce inseamna ca daca vrem sa inregistram performanta memorativa nu trebuie sa alegem un material fara sens pentru testul de memorie

.F

56) Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Ceea ce testm prin testele de atentie nu este atentia ca atare ci tipuri de sarcini n care subiectul trebuie s fie atent pentru a reusi s le rezolve. n consecint, pentru ca rezultatul s nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de exemplu, inteligenta) testele de atentie se construiesc pe sarcini simple, cele mai simple: testele de baraj (baraj litere, baraj figuri -ptrate sau cercuri, sau arcuri de cercuri etc.).

57) Anxietatea n testare afecteaz capacitatea subiectului de a rspunde la testele de inteligent. n rest, nu se observ influente negative din partea altor factori.

F .A

58) Din perspectiva abordrii factoriale, factorul de fluent verbal se msoar tipic prin teste care cer o rapid producere de cuvinte. De exemplu, se poatecere subiectului s genereze ct de repede posibil, ntr-un timp limitat, ctmai multe cuvinte care ncep cu o anumit liter

59) Din perspectiva abordrii factoriale, factorul de vizualizare spatial se msoar tipic prin teste care cer manipularea mental a simbolurilor sau desenelor geometrice

.A .F

60) Din perspectiva abordrii factoriale, factorul de atentie, se msoar tipic prin teste de reamintire de cuvinte, propozitii, imagini

61) Din perspectiva abordrii factoriale, factorul de memorie se msoar tipic prin teste de analogii sau serii de completat

.F F

62) Interpretarea datelor la testele de inteligent nu poate fi si nu trebuie integrat n ansamblul personalittii subiectului.

63) Wechsler consider c inteligenta trebuie nteleas ca o functie a personalittii ca ntreg si rspunde la multi alti factori, nonintelectivi, altii dect cei inclusi n conceptul de abilitatea cognitiv.

A .F

64) n W.A.I.S. scalele pentru msurarea Coeficientului Verbal cuprind 6 tipuri de probe: Informatie, Serii de numere de memorat, Vocabular, Aritmetic, Comprehensiune, Similitudini, Cuburi

65) Testul analitic de inteligent T.A.I. este compus din 6 subteste distincte. nainte de a ncepe executarea unui subtest se dau explicatiile respective si se fac exercitiile preliminare, care se gsesc n caiet.

66) Scopul testelor de tip screening este de a identifica copii ce prezint riscuri n dezvoltarea psiho-comportamental, sau chiar anumite handicapuri n vederea posibilittii de a construi programe speciale de interventie educational terapeutic MULTIPLE CHOICE 1) Dintre procedurile de validare descrise mai jos una nu face parte, n sens tehnic, din procesul de validare a unui test. 1 validitatea de criteriu 2 validitatea de aspect 3 validitatea de continut 4 validitatea conceptual

.A

2) Coeficientii de stabilitate fac parte din procedurile de calculare a fidelittii unui test. Care dintre metodele de mai jos se refer la calculul stabilittii: 1 metoda formelor paralele 2 analiza consistentei interne 3 metoda test retest 4 concordanta inter-evaluatori

3) Primul autor care a introdus n psihologie termenul de test mental este: 1 A. Einstein 2 J. M. Cattell 3 F. Galton 4 C. G. Jung

4) Definirea fidelittii testelor nu include referiri la:

1 stabilitate 2 repetabilitate 3 distributivitate 4 consistenta intern

5) Dintre procedurile legate de analiza validittii unui test nu face parte: 1 metoda verificrii criteriului 2 metoda reprezentativittii continuturilor 3 metoda evalurii consecintelor 4 metoda testelor paralele

6) Examinatorul este unul dintre factorii de influent major n examenul psihologic. Sunt descrise cel putin 6 variabile relevante, dintre care: Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, unele sunt n totalitate corecte dar exist si una partial gresit. Care este aceasta? 1 caracteristicile fizice ale examinatorului; prezenta sau absenta sa din camera de testare 2 comportamentul su, "cald" sau "rece"; conditionarea operat asupra comportamentului verbal al subiectului 3 efectul examinatorului ca persoan; starea de relaxare sau ncredere a subiectului testat

7) Normalitate nseamn, n sens cantitativ, s determini nivelul de eficient al unei abilitti psihice sau a unei dimensiuni de personalitate n raport cu modul n care se comport acestea n populatia de referint. n acesti termeni statistici, iesirea n afara normalittii poate nsemna si o performant de exceptie, dar si nivelele de retard mental aflate sub media performantei populatiei generale. Evaluati la care dintre perspectivele asupra normalittii se refer afirmatia de mai sus: 1 social-cultural 2 statistic 3 psiho-medical 4 mass media

8) Sntatea mintal este definit, de regul, prin urmtoarele caracteristici: Dintre cele patru combinatii prezentate mai sus, unele sunt n totalitate corecte dar exist si una partial gresit. Care este aceasta? 1 capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine n modul cum se concepe pe sine; 2 stpnirea mediului si adecvarea n modul de a face fat cerintelor vietii; 3 integrarea si unitatea personalittii; autonomia si ncrederea n sine; 4 perceperea realist si sensibilitatea social; vulnerabilitate psihic.

9) Msurarea cantitativ n psihologie include trei tipuri de statistici si anume: Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, una este n totalitate corect. Care este aceasta? 1 statistici descriptive; statistici inferentiale; statistici moderatoare 2 statistici inferentiale; statistici descriptive; statistici mediatoare 3 statistici multivariate, statistici descriptive, statistici inferentiale

10) Acest tip de scal de msur are o singur calitate si anume exclusivitatea (un numr poate fi atribuit doar o singur dat). Nu se pot folosi nici un fel de proceduri matematice. Ne referim la scalele? 1 de tip ordinal 2 de tip nominal 3 de interval 4 de proportie 11) Orice test psihologic sau educational care este destinat utilizrii n practic trebuie s fie perceput de cei examinati cu acesta ca fiind adecvat domeniului n care este aplicat. Aceast calitate a testelor este denumit ?: 1 validitate de aspect 2 fidelitate 3 validitate de criteriu 4 standardizare

12) Acest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeaz pentru a estima cum actioneaz o persoan n universul de situatii pe care testul intentioneaz s l reprezinte. Este vorba despre: 1 validitatea de continut 2 validitate predictiv 3 validitate concurent 4 validitate de aspect

13) Dou strategii sunt utilizate n mod obisnuit pentru aprecierea validittii relative la criteriu a testelor: Care este rspunsul corect? 1 validitate extern si validitate intern 2 validarea predictiv si validarea concurent 3 validitatea discriminativ si validitatea convergent 4 validitate de construct si implicatiile valorice

14) Validitatea este si o evident a consecintelor reale si potentiale ale utilizrii actiunilor de interpretare a scorurilor testului si de utilizare a informatiilor astfel obtinute. Cine este autorul contemporan care a subliniat necesitatea includerii consecintelor n dovezile referitoare la validitatea testului. Care este rspunsul corect? 1 Messick 2 Minulescu 3 Anastasi 4 Pitariu 15) Conceptul de vrst mental a fost introdus n normarea scalelor la nceputul secolului XX de ctre: Care este rspunsul corect? 1 Cattell 2 Weschler 3 Raven 4 Binet Simon

16) Rezultatele standard se pot obtine prin transformri lineare sau prin transformri nelineare ale rezultatelor brute. Alegeti dintre rspunsurile de mai jos tipul de normare care prezint acest specific: 1 percentilele 2 scorurile T 3 coeficientul de inteligent 4 vrsta mental 17) Coeficientii fidelitatii sunt: a. de stabilitate b. de echivalenta c. de consistenta interna d. interevaluatori e. de corelatie binomial 1 a+b+c+d 2 a+c+d 3 a+b+c+d+e 4 a+d

18) Cum se numesc coeficientii de fidelitate folositi in metoda formelor paralele: a. coeficienti de echivalenta b. de stabilitate c. ai consistentei interne d. interevaluatori 1a 2 a+c 3 b+d 19) Coeficientii alpha a lui Cronbach, lamda al lui Guttman, si Kuder-Richardson exprima: a. Stabilitatea scorurilor in timp b. Asemanarea celor 2 instrumente de masura c. Concordanta diferitelor parti ale testului 1 a+b+c 2c 3 a+c 4 b+c 20) Paul Kline recomanda ca lungimea intervalului de timp dintre test si retest sa fie: a. Mai scurta de trei luni b. 3 la 6 luni c. 6 luni un an 1 b+c 2b 3 a+b 21) Pentru a obtine un test cu o consistenta interna buna trebuie alesi itemii: a. Care au dispersii mari ale scorurilor b. Care au corelatii mari cu scorul total al testului c. Care au dispersii mici ale scorurilor si corelatii mari cu scorul total al testului 1 a+b 2 b+c 3c

22) Fidelitatea scorurilor reprezinta : a. precizia masurarii b. stabilitatea masurarii c. standardizarea masurarii d. corectitudinea masurarii 1 a, b, c, d 2 a,d 3 b, c 4 a, b, d 23) Orice test psihologic este fidel dac: a. este lipsit de erori de masura b. acelasi subiect obtine scoruri sensibil inegale la test si retest c. erorile de masura la cele doua teste sunt dependente d. acelasi subiect obtine scoruri egale la test si retest 1 a+b 2 a, b, c, d, 3 a, d 24) Care dintre afirmatii sunt corecte: a. la testele colective fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele individuale pentru c sursele eroare pentru masurare sunt mai multe b. la testele individuale fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele colective deoarece responsabilitatea examinatorului este mai mare c. ambele afirmatii sunt gresite 1 a, b, c 2 a, c 3c 4a 25) Dezavantajele calcularii fidelitatii prin metoda formelor paralele sunt urmatoarele a. Evaluarea salveaza timp si usureaza sarcina persoanei examinate b. Intervine oboseala si plictiseala subiectilor influentand scorurile la cel de al doilea test c. Sunt necesare doua administrari separate ceea ce consuma timp d. Elaborarea unor forme paralele este dificil 1 a, b, c 2 a, c 3 b,c 4 b,c, d 26) Scopurile examinarii psihologice: a) producerea de imagini; b) producerea de decizii; c) verificarea de ipoteze,construirea unei teorii. 1a 2b 3 abc 4 ac 27) Factorii subiectivi care pot afecta starea subiectului sunt :

a.anxietatea; b.nevoia de a se prezenta intr-o lumina favorabila; c.nesiguranta in raspunsuri; d. setul de expectatii mentale; e. deprinderile cognitive; f. prejudecatile si idiosincrasiile; g. abilitatile verbale si de exprimare, fluenta verbala si de rationament; h. intuitia psihologica 1 a, c, d, e, f, 2 b, c, d, e, g, h 3 a, b, c, d, e, f, g, 4 a, b, c, h 28) Functiile psihodiagnozei sunt: a.cunoasterea; b.evidentierea cauzelor; c.prognosticul; d.abaterile; e.luarea de decizii; f.capacitatea cunoasterii si autocunoasterii. 1 a, b, c, d, e, f, 2 a, b, c 3 d, e, f, 4b 29) Tipuri de instrumente pe care le utilizeaza psihodiagnoza : a.testul psihologic; b.observatia comportamentului verbal sau nonverbal; c.interviul. 1a 2c 3 a,b,c 30) Conditiile ca un test sa aiba fidelitate buna sunt: a.dispersia rezultatelor sa fie mica, distributia rezultatelor sa fie binominala, rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare; b.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie binominala, rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare; c.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie normala,rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare. (corect) 1a 2b 3c 31) Evaluarea fidelitatii testelor se face prin: a. Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta; b. Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul fidelitatii interevaluatori; c. Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut, la concept. 1a 2b 3c

32) Evaluarea dovezilor de validitate a scorurilor unui test se face prin: a.Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta; b.Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul fidelitatii interevaluatori; c.Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut, 1a 2b 3c 33) Coeficientul de stabilitate se calculeaza prin: a) Metoda formelor paralele; b) Metoda Kuder-Richardson; c) Metoda test- retest. 1a 2b 3c 34) Metoda test retest: a) e utila cand scorurile reale masoara caracteristici durabile, generale si specifice ale persoanei; b) presupune 3 pasi, adica administrarea testului de 2 ori si calculul coeficientului de corelatie liniara intre scorurile obtinute la cele 2 testari. c) presupune un interval de timp mai mic de 3 luni si mai mare de 6 luni. 1 b,c 2 a,c, 3 a,b

35) Cand subiectii raspund pe o scala cu mai multe trepte (3,5 sau 7) se utilizeaza pentru calculul fidelitatii (consistenta interna): a) Coeficientul lui Guttman; b) Coeficientul lui Kuder-Richardson; c) Coeficientul lui Alpha- Cronbach; 1 a, b 2 b,c 3 a,b,c 4c 36) Prin metoda formelor paralele se calculeaza: a) Un coeficient de echivalenta intre 2 teste; b) Un coeficient de stabilitate al unui test in timp; c) Un coeficient de fidelitate interevaluator. 1a 2b 3c 4 a,b,c

37) Coeficientul de fidelitate: a) se utilizeaza la compararea testelor; b) arata in general precizia masurarii pentru un instrument; c) invers proportional cu eroarea standard a masurarii. 1 a,b 2 b,c 3 ab,c 4b

38) nc din 1974 i pn n prezent, n majoritatea lucrrilor de specialitate, se vorbete faete ale validitii: a. Trei fatete: Relativ la construct, relativ la coninut,relativ la criteriu b. Patru fatete: Relativa la construct, predictiva, concurenta, relativa la continut, c. Cinci fatete: relativa la construct, relativa la criteriu, relativa la continut, divergenta, convergenta d. Doua fatete: validitatea descriptiva, validitatea relativa la criteriu 1a 2b 3c 4d

39) Validarea extern se refer la calitatea testului de a avea relaii corecte cu alte msuri psihologice; ea este denumit uneori validitate convergent i discriminant" si face parte din categoria dovezilor de validitate relativa la: a.criteriu b.continut c.construct 1a 2b 3c

40) Validitate de aspect(sau de faad): a. Acest tip de validitate nu este de fapt o msur real a validitii, n sens tehnic. Se refer la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testrii cu o anumita prob, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiv de subieci. b. Este o masura a validitatii relative la continut si se refer la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testrii cu o anumita prob, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiv de subieci. c. Este o masura a validitatii relative la construct. Se refer la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testrii cu o anumita prob, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiv de subieci. d. Este o masura a validitatii relative la criteriu. Se refer la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul testrii cu o anumita prob, legat de adecvarea acesteia pentru categoria respectiv de subieci. 1a 2b 3c 4d

41) Printre criteriile de mai jos, ce sunt utilizate n practica psihodiagnostic pentru validarea relativa la criteriu, unul

este doar partial corect : a.Achiziiile academice si performanta in relatia cu superiorii b.Performana n cadrul unui domeniu de formare specializat c.Performana muncii (job performance) d.Diagnoza psihiatric e.Corelaiile dintre un test nou i testele disponibile anterioare, metoda grupurilor contrastante 1a 2b 3c 4d 5e

42) Metoda propus de D. T. Campbell i W. Fiske, bazat pe matricea multitrstur- multimetod (multitraitmultimethod) este utilizata pentru : a. pentru verificarea validitii convergente i discriminante a testelor b. pentru verificarea validitatii predictive si concurente a testelor c. pentru verificarea validitatii de continut si de aspect a testelor 1a 2 a,b 3c 4 b,c

43) Care dintre formulele de mai jos exprima transformarea scorurilor brute obtinute la un test in note standard T a. Sdy-rxy2 b. c. 50+ 1a 2b 3c

44) Avantajele utilizarii rangului percentil in exprimarea scorurilor brute obtinute de subiecti la un test sunt: a.Reflect diferenele absolute dintre scoruri, fiind derivate din proprietile curbei normale. Se poate calcula tendina central i corelaia. Dac grupele de referin sunt echivalente, permit compararea de la test la test. b.Sunt mai uor neles de utilizatori. Nu cer statistici sofisticate. Indic o poziie relativ a scorurilor. Sunt mai adecvate pentru datele fr distribuie normal (distribuii asimetrice). c. Scorurile sunt unitare. Poate fi exprimat tendina central. Simple i utile. 1a 2b 3c

45) Obinerea unui eantion reprezentativ pentru o populatie se poate face prin: a. selectia a cel mult patru variabile reprezentative pentru stratificarea populatiei b. selecie simpl la intamplare sau prin selecie stratificat la intamplare c. metoda half-split aplicata pe intreaga populatie

1a 2b 3c

46) Normele unui test pot fi exprimate in: a. scoruri brute b. ranguri percentile c. scoruri standard d. clase normalizate e. nivele de varsta 1 a, b, c, d, e, 2 a, b, c, d, 3 a, c, d, e 4 b, c, d, e 5 a, c, e

47) Taxonomia tipurilor de itemi realizat de A. Angleitner, 1986, se refer la relaiile posibile ntre itemul testului de personalitate i trstura evaluata. Astfel , dupa acest autor, un item poate descrie: a. 3 categorii de aspecte: reactiile subiectului, reactiile altora, continuturi fara legatura aparenta b. 5 categorii de aspecte: reaciile subiectului, atribute ale trsturii, dorine i trebuine, fapte biografice, atitudini ale subiectului c. 7 categorii de aspecte: reaciile subiectului, atribute ale trsturii, dorine i trebuine, fapte biografice, atitudini, reaciile altora, coninuturi, uneori fr legtur aparent. 1a 2b 3c

48) Metodele de constuire a testelor sunt grupate in urmatoarele categorii: a. Metodele: bazate pe simul comun, interne si empirice b. Metodele: deductive- denumite i raionale, inductive si interne c. Metodele: half-split, grupele contrastante si matricea multimetoda- multitrasatura 1a 2b 3 a, b, c

49) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte: metoda prototipului; metoda BARS(behavioral anchored rating scales); metoda ordonrii comportamentelor de ctre experi; metoda designului cu faete; metoda intervalelor aparent egale. a. categoria metodelor inductive b. categoria metodelor deductive c. categoria metodelor externe 1a 2b 3c

50) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte: metoda consistenei interne; metoda teoretic; metoda analizei criteriului intern. a. categoria metodelor inductive b. categoria metodelor externe c. categoria metodelor grupelor contrastante 1a 2b 3c

51) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte: -metoda criteriului extern -metoda analizei constructului a. categoria metodelor empirice b. categoria metodelor rationale c. categoria metodelor interne 1a 2b 3c

52) Un numar de psihologi urmeaza directia deschisa de Galton in studiul diferentelor intelectuale. Cel mai semnificativ este psihologul., care inventeaza, cu Simon, o scala practica pentru identificarea copiilor care pot beneficia de scolarizare, initiind astfel testarea inteligentei. Completati numele correct pe spatial punctat : a. Alfred Binet b. Spearman c. Nicolae Vaschide d. William Stern e. Florence Goodenough 53) William Stern este cunoscut in psihodiagnostic pentru : a. testul Desenati un Om b. Testul de interese rocationale c. Testul de aperceptie tematica, T.A.T. d. Idea de quotient intellectual e. Inventarul multifazic Minnesota, M.M.PI 54) In 1957 Campbell si Fiske propun.si procedura multitrasatura multimetoda in dezvoltarea testelor. a. o structura tridimensionala a intelectului b. testarea cu referinta la criteriu. C validarea convergenta si discriminatorie 55) Care dintre testele de mai jos msoar si gradul de deteriorare mental: 1. Scalele Wechsler 2. Testul de aptitudini MacQaurrie 3. Testul matrici progresive Raven 4. Testele Domino

56) Este necesar prudenta n interpretarea rezultatului la un test de memorie; un rezultat izolat nu poate fi generalizat pentru c poate fi conditionat de mai multi factori. Dintre elementele de mai jos una nu este corect inclus ntre elementele care ar conditiona rezultatul la testul de memorie. 1. atentia subiectului 2. metoda de testare folosit 3. continutul examenului 4. caracterul examinatorului

57) Testele verbale msoar abilittile verbale prin probe precum cele prezentate mai jos. Care dintre elemente nu face parte dintre testele de msurare a inteligentei verbale: 1. vocabular 2. similitudini 3. ntelegere 4. desen 58) Taxonomia tipurilor de itemi realizata de A. Angleitner se refera la realitatile posibile intre itemul testului de personalitate si trasatura evaluate. Astfel, itemul poate descriecategorii de aspecte comportamentale. Alegeti dintre raspunsurile de mai jos cifra care completeaza spatial gol : 1. 7 2. 3 3. 6 4. 2 59) Dintre factorii care intervin si influenteaz reactia subiectului la continutul testului si care astfel pot interfera cu obiectivul acestuia, cu ceea ce si propune testul s msoare, sunt: continutul testului; formatul testului: n relatie cu viteza de lucru, maniera de rspuns, usurinta sau dificultatea de a face fat acestui format; modelul de succesiune a itemilor; dependenta de cultura din care a fcut parte cel care a fcut testul. Ce tip de factori au fost prezentati mai sus? 1. factori ce tin de caracteristicile persoanelor implicate 2. factori ce tin de caracteristicile situatiilor de examinare 3. factori ce tin de caracteristicile testului stimul 4. factori care tin de timpul de testare 60) n istoricul dezvoltrii testelor destinate intelectului exist 3 orientri psihometrice.Alegeti dintre combinatiile de mai jos cea care le cuprinde corect pe toate trei: 1. inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine si simularea unor situatii de problem-solving 2. inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine, inteligenta ca structur factorial 3. inteligenta ca structur factorial, inteligenta ca dezvoltare si inteligenta ca factor de personalitate 61) Scopul testului matrici progresive este de a msura aptitudinile subiectului n perioada cnd rezolv proba. Despre ce tip de aptitudini intelectuale nu este vorba?Indicati rspunsul eronat din cele prezentate mai jos. 1. de a dezvolta un sistem de a rationa 2. de a sesiza relatiile care exist ntre ele 3. de a concepe natura figurii care urmeaz si fiecare sistem de relatii prezentat 4. de a ghici figurile fr semnificatie definit

62) Raven descrie MP38 ca prob de observare si de claritate a gndirii; fiecareprob este n realitate sursa sau originea unui sistem de gndire; de aici si denumirea de: Care este rspunsul corect? 1. rationament verbal 2. matrici intelectuale 3. matrici progresive 4. rationament intelectual 63) La testul T:A:I. rezultatele la subtestele cifre si imagini determin: Care este rspunsul corect? 1. forma analitic 2. abstract 3. concret 4. inventiv 64) La testul T:A:I. rezultatele la subtestele desene si fraze determin: Care este rspunsul corect? 1. forma analitic 2. abstract 3. concret 4. inventiv 65) La testul T:A:I. rezultatele la subtestele desene si cifre determin: Care este rspunsul corect? 1. forma analitic 2. abstract 3. concret 4. inventiv

66) Testul de inteligent analitic d. se datoreaz psihologului elvetian......................... care a combinat diferitele probe folosite de alti autori astfel nct s dea indicatii asupra caracterului calitativ al inteligentei unui individ, fcnd s ias n evident latura sa abstract, concret, analitic sau inventiv. Care este rspunsul care completeaz corect spatiul lips? 1. Meili, 2. Weschler 3. Piaget 4. Bonnardel 67) Pentru a se putea interpreta un profil al rezultatelor stanbdardizate la testul................, se va tine seama c rezultatele subtestelor, luate dou cte dou, determin forma inteligentei. Cuvntul care completeaz spatiul lips este: 1. Raven 2. W.I.S.C. 3. T.A.I. 4. Memorie auditiv 68) Dup modul n care atentia se manifest n diferite tipuri de activitti se testeaz capacitatea de rezistent la distragerea prin perturbatii, respectiv........................atentiei pe o activitatea precis pentru a permite acesteia derularea n conditiile cele mai favorabile si n forma sa cea mai intens. Care dintre urmtoarele cuvinte completeaz spatiul lips?

1. distributivitatea 2. concentrarea 3. flexibilitatea 4. instabilitatea 69) Dup modul n care atentia se manifest n diferite tipuri de activitti se testeaz ........................atentiei, respectiv disponiblitatea de a performa n dou activitti concomitent. Care dintre urmtoarele cuvinte completeaz spatiul lips? 1. distributivitatea 2. concentrarea 3. stabilitatea 4. fidelitatea