Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metodele intratest vizează stabilirea validităţii de conţinut în funcţie de definiţiile operaţionale ale
constructului şi studii de omogenitate a testului cu ajutorul indicelui de consistenţă internă, prin
determinarea fie a coeficientului alpha, fie a coeficientului Kuder-Richarson, în timp ce metodele
intertest studiază corelaţiile dintre mai multe teste pentru a verifica dacă ele măsoară acelaşi
construct.
Testul este o micro-situație analogă realității și o probă standardizată din punct de vedere al
consemnului, al modului de corectare, cotare și interpretare a rezultatelor, în timp ce chestionarele
sunt teste subiective cu o precizie mai scăzută deoarece sunt supuse dezirabilității și uitării.
Scorul mediu obținut de un participant la un test după o infinitate de măsurări, se numește scor
adevărat.
4. Care sunt cele 3 motive pentru care Meehl considera constructul teoretic drept un concept
deschis?
- Lista provizorie a indicatorilor operaționali ai constructului poate fi modificată sau extinsă
- Relația dintre un singur indicator și construct este probabilistică
- Natura internă a constructului este nedeterminată
Validitatea convergentă se referă la corelația pozitivă dintre test și alte teste cu validitate deja
verificată, în timp ce validitatea discriminativă se referă la corelația negativă cu variabile față de care
testul trebuie să se diferențieze.
7. În funcție de ce elemente se stabilete metoda de etalonare?
- În funcție de tipul distribuției, dacă distribuția este normală (gaussiană sau nu)
- în funcție de numărul subiecților
- în funcție de inventarul statistic obținut (medie, abatere standard)
rxy=0,65 îl ridicăm la pătrat și obținem 0,42, înmulțim această valoare cu 100 și rezultă 42%. Rezultă
că 42% din variațiile variabilei criteriu sunt explicate de variațiile predictorului, restul de 58% sunt
explicate de intervenția altor factori.
0,85
0,45
0,39