Erori logice informale Erorile logice informale sunt argumente invalide datorita altor ratiuni dect cele legate

de formalismul logic. Apelul la repetitie (argumentum ad nauseam): repetarea unui argument invalid n speranta ca n final va fi acceptat. Argumentul circular, (circulus in probando, petitio principii, cercul vicios): unde concluzia unui argument este implicit sau explicit asumata n unul din premise. Argumentul ignorantei (argumentum ad ignorantiam, argumentul din lipsa de imaginatie): se afirma ca premisa este adevarata doar pentru ca nu a fost demonstrata falsa sau ca pemisa este falsa doar pentru ca nu a fost demonstrata adevarata. Cauza si consecinta circulara: o consecinta a unui fenomen este considerata ca fiind cauza fenomenului. Cauza singulara: se considera ca doar o singura cauza simpla este responsabila pentru o situatie, cnd de fapt sunt mai multe cauze. Comparatia incompleta: compoaratia nu ia in considerare alte aspecte importante pentru similitudinea obiectelor sau fenomenelor.

 Comparatia inconsistenta: se compara caracteristici necomparabile ale unor obiecte sau fenomene. Distributia ilogica: se considera ca nu exita diferente ntre un termen n sens distributiv (referitor la toti membri clasei) si colectiv (referitor la clasa ca ntreg). o Compozitia ilogica: asumptia ca ntregul are o proprietate doar pentru faptul ca diferite componente au acea proprietate. o Diviziunea ilogica: asumptia ca diferite parti ale ntregului au o proprietate doar pentru ca ntregul are acea proprietate. Dovada prin prolixitate (argumentum verbosium) (proof by intimidation): supunerea altora la un argument prea complex si prolix pentru a putea fi tratat n detaliu la modul rezonabil. Echivocarea: folosirea incorecta a cuvintelor care au mai multe ntelesuri. Ecologia ilogica Eroarea jucatorului: incorecta opinie cum ca probabilitatea unui eveniment aleator poate fi influentata de (sau dedusa din) alte evenimente independente. Falsa atribuire: apelul la surse irelevante, necalificate, nedefinite, partinitoare sau chiar fabricate pentru a sutine un argument.

o Citatul scos din context: un pasaj este estras din context cu intentia de a distorsiona ntelesul intentionat. Falsul compromis: n cazul unor alternative opuse se considera ca o cale de mijloc e mai buna. Istoricul ilogic ntrebarea complexa (presupozitia ilogica, ntrebarea ncarcata, plurium interrogationum) Mutarea stachetei: respingere a unor contra-argumente prin ridicarea arbitrara a criteriilor de acceptare a unor evidente. Niciun scotian adevarat: refutarea generalizarii prin particularizare defectuoasa. Pledoaria speciala: evidentierea unei exceptii de la o regula fara a se justifica exceptia. Reificarea: o abstractie este tratata ca si cum ar reprezenta ceva concret. Transferul sarcinii dovezii: se plaseaza ndatorirea de a dovedi ceva de partea oponentului. Eroarea solutiei perfecte: argument prin care se insista ca exista o solutie perfecta si/sau solutia propusa ar trebui respinsa deoarece parti ale problemei vor continua sa existe dupa ce a fost implementata.

 Stil n loc de substanta: se critica modul n care a fost expus un argument nu validitatea sa. Cauze ndoielnice Corelarea implica legatura cauzala (Cum hoc ergo propter hoc) Succesiunea implica legatura cauzala (Post hoc ergo propter hoc): se afirma ca deoarece un eveniment s-a produs dupa un altul, rezulta ca primul a fost cauza celui de-al doilea. Erori de relevanta Ipoteza Ad hoc Ad hominem: atacul la persoana mai degraba dect la argument. Apelul la autoritate: o asertiune e considerata adevarata datorita pozitiei sau autoritatii persoanei care face asertiunea. Apelul la emotie: se manipuleze emotiile celor din audienta, n loc sa se foloseasca rationamente valide. o Apelul la ridicol: este un specific apel la emotie n care se ridiculizeaza opinia oponentului. o Apelul la frica: un specific apel la emotie n care se induce frica fata de partea opusa. o Apelul la magulire: un specific apel la emotie n care se face uz de magulire pentru a cstiga suport.

o Apelul la mila (ad misericordiam): un specific apel la emotie n care se face uz de mila n argumentatie. o Apelul la ranchiuna: un specific apel la emotie n care se face uz de ranchiuna si resentimente pentru cstigarea suportului. Apelul la forta (ad baculum): se argumenteaza prin folosirea amenintarii, constrngerii si a fortei fata de oponent. Apelul la majoritate (apelul la popularitate, ad populum): o afirmatie este sustinuta ca fiind adevarata deoarece multa lume crede ca este adevarata. Apelul la noutate: se considera ca ceva este superior sau mai bun doar pentru ca este mai nou sau modern. Apelul la traditie (ad antiquitatem): se considera ca ceva este corect doarece are o lunga traditie la baza. Argumentul irelevant (Ignoratio elenchi sau Heringul rosu): se prezinta un argument care sustine validitatea unei afirmatii diferite de cea care se presupunea sa fie sustinuta. Falsa analogie: compararea a doua lucruri care par similare dar au proprietati diferite. Gndirea deziderativa: formarea unor credinte n concordanta cu ceea ce este placut

a se imagina n loc sa se apeleze la evidente sau ratiune. Om de paie: argumentare prin denaturarea opiniei oponentului. Generalizari defectuoase Esantionul partinitor: formarea eronata a unui esantion statistic al unei populatii. Jumatati de adevar Generalizarea pripita: generalizare inductiva bazata pe evidente insuficiente. Erori logice formale Erorile logice formale sunt acele rationamentele care sunt invalide datorita unor erori n formalismul lor logic. Apelul la legislatie: un argument care implica faptul ca legislatia este un imperativ moral. Apelul la probabilitate: pentru ca ceva poate sa se ntmple, este inevitabil ca acel ceva se va ntmpla. Aceasta este premisa pe care se bazeaza Legea lui Murphy. Argument din eroare logica (ad logicam): daca ntr-un argument se extrage n mod eronat o concluzie, atunci concluzia trebuie sa fie falsa. Afirmatia goala: premisa unui argument este asumata ca fiind adevarata doar pentru ca spune ca este adevarata. Conjunctia ilogica

 Corelative ilogice o Negarea corelativei: ncearcarea introducerii unui alternative cnd de fapt nu exista vreuna. o Suprimarea corelativei Necesitatea ilogica Falsa dilema: se afirma ca doar doua alternative exista, cnd de fapt sunt mai multe de doua. Problema este-trebuie: gresita inferenta n care ceva este ntr-un mod sau altul si deci trebuie sa fie n acel mod. Naturalism ilogic Dovada negativa: pentru ca premisa nu se poate arata ca fiind adevarata, rezulta ca trebuie sa fie falsa. Non sequitur: concluzia nu rezulta din premise. Erori logice propozitionale Apelul la disjunctie: se concluzioneaza ca o disjuntie logica e falsa doarece cealalta disjuntie logica e adevarata. Afirmarea consecventului: antecedentul ntr-un indicativ conditional se declara ca fiind adevarat deoarece consecventul este adevarat. Negarea antecedentului: consecventul ntr-un indicativ conditional e declarat ca fiind fals deoarece antecedentul e fals.

Erori logice de cuantificare Reprezentarea existentiala: un argument are doua premise universale si o concluzie particulara, dar din premise nu se poate stabili valoarea de adevar a concluziei. Conversia ilicita: daca o propozitie e adevarata se concluzioneaza ca si inversa este adevarata. Dovada prin exemplu: una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmatie generala. Erori logice silogistice Erorile logice silogistice sunt erori logice ce se comit n silogisme. Concluzia afirmativa din premisa negativa: Premisele exclusive: ambele premise sunt negative. Eroarea logica a celor patru termeni: un silogism categorial are patru termeni. Termenul major ilicit Termenul minor ilicit Temernul de mijloc ilicit Silogismul categorial