BAZELE TEORETICE ALE EVALUARII PSIHOLOGICE – TEST GRILA

TEMA I

1. Scopurile evaluarii psihologice includ in general: producerea de descrieri si imagini despre o

persoana; evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre

relatia acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare,

normalitate,functionalitate, disfunctionalitate; verificarea de ipoteze, construirea unei teorii.A,9

2. Principiile si metodologia foarte formalizat a a examenului psihometric pornesc de ladefinitia lui E.
L. Thorndike: 'Daca un lucru exista, existenta sa are o anumita masura cantitativa'. In consecinta,
psihologia se ocupa cu trasaturi distincte care au o existent areala, trasaturi pe care le prezinta toti
oamenii desi in masura diferita; trasaturi care pot fimasurate. Evaluati daca consecinta
prezentata exprima riguros ipoteza lui Thorndike.A,15

3. Examenul psihologic de tip clinic are un cadru psihometric riguros formalizat, spre

deosebire de examenul de selectie.F,15

4. Psihodiagnoza ca activitate sistematica de evaluare psihologica nu are ca functie si

evidentierea sau demonstrarea functionalitatii programelor de invatare si formare.F,28

5. Normalitate inseamna, in sens cantitativ, sa determini nivelul de eficienta al unei abilitati psihice
sau a unei dimensiuni de personalitate in raport cu modul in care se comport a acestea in populatia
de referinta. In acesti termeni statistici, iesirea in afara normalit atii poate insemna si o
performanta de exceptie, dar si nivelele de retard mental aflate sub media performantei populatiei
generale. Evaluati la care dintre perspectivele asupra normalitatii se refera afirmatia de mai sus:

a social-culturala

b statistica, 31-33

c psiho-medicala

d mass media

6. Sanatatea mintala este definita, de regula, prin urmatoarele caracteristici:

Dintre cele patru combinatii prezentate mai sus, unele sunt in totalitate corecte dar exist asi una
partial gresita. Care este aceasta?

a capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine in modul cum se concepe

pe sine;

b stapanirea mediului si adecvarea in modul de a face fata cerintelor vietii;

c integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine;

d.perceperea realista si sensibilitatea sociala; vulnerabilitate psihica

7. Scopurile examinarii psihologice:

a. producerea de imagini;

b. producerea de decizii;

c. verificarea de ipoteze,construirea unei teorii.

R = a+b+c P 9

8. Functiile psihodiagnozei sunt:

a.cunoasterea;

b evidentierea cauzelor;

c. prognosticul;

d. abaterile;

e. luarea de decizii;

f.capacitatea cunoasterii si autocunoasterii.

R= a+b+c+d+e+f P 27-29

9. Tipuri de instrumente pe care le utilizeaza psihodiagnoza :

a. testul psihologic;

b. observatia

R= a+b+c P 10   

TEMA II

1. Primul autor care a introdus in psihologie termenul de „test mental” este:

A A. Einstein
b J. M. Cattell, 41

c F. Galton

d C. G. Jung

2. Conceptul de varsta mentala a fost introdus in normarea scalelor la inceputul secolului XX de

catre: Care este raspunsul corect?

a Cattell

b Weschler

c Raven

d Binet – Simon P 42

3. Un numar de psihologi urmeaza direc ia deschisa de Galton in studiul diferen elor

intelectuale. Cel mai semnificativ este psihologul., care inventeaz a, cu Simon, o scal a practica pentru
identificarea copiilor care pot beneficia de scolarizare, ini iind astfel testarea inteligentei.

Completati numele corect in spatiul punctat:

a. Alfred Binet P 41

b. Spearman

c. Nicolae Vaschide

d. William Stern

e. Florence Goodenough

4. William Stern este cunoscut in psihodiagnostic pentru:

a. testul Desena i un Om

b. Testul de interese roca ionale

c. Testul de apercep ie tematica, T.A.T.

d. ideea de quotient intellectual P 43

e. Inventarul multifazic Minnesota, M.M.PI

5. In 1957 Campbell si Fiske propun . si procedura

multitrasatura - multimetoda in dezvoltarea testelor.

a. o structura tridimensionala a intelectului

b. testarea cu referinŃa la criteriu

c. validarea convergenta si discriminatorie P44

TEMA III

1) Colegiul psihologilor din Romania a constituit un cod de conduita deontologica in privinta testarii

educationale si psihologice in care sunt prev azute norme de practicare a evalu arii psihologice, a
construirii si utilizarii testelor. In cazul in care acest lucru nu se respect a conform Legii 213 din 2004,
psihologul poate fi tras la raspundere,A,50

2) Standardele deontologice pentru testarea psihologic a si educationala cuprind: norme profesionale

pentru utilizarea testului si norme pentru procedurile de administrare prev azand administrarea
testului, stabilirea scorului si elaborarea raportului de psihodiagnoz a, protejarea drepturilor
subiectilor si protejarea drepturilor animalelor.F,55

3) Prevederea din codul deontologic privind obtinerea consimt amantului include

obligatia psihologului de a explica motivul examenului; in unele situatii, acordul se realizeaz a intr-
o forma scrisa, semnata de ambele persoane. In situatiile cand intruziunea testului in
viata particulara este minora nu se dau explicatii detaliate despre test pentru a nu fi
afectate rezultatele examinarii.A,55

4) Testarea psihologica nu cere in mod obligatoriu cunoasterea si folosirea adecvat a a

standardelor si consideratiilor etice si deontologice privind testarea psihologic a.F,19

5) Standardele deontologice specifice activit atii de evaluare psihologica nu includ prevederi legate de

folosirea procedurilor stiintifice pentru proiectarea si selectarea tehnicilor adecvate populatiilor
particulare.F,52-56

TEMA IV

1) Standardizarea testelor inseamna si standardizarea tehnicii de administrare, tehnicii de cotare si

de interpretarea a raspunsurilor. In aceste conditii putem spune c a daca vrem sa uniformizam
conditiile in care are loc examenul psihologic, nu este important a standardizarea testului.F,75

2) Testarea psihologica cere capacitatea psihologului de a traduce informatia dat a de test in

prescriptii cu sens, practice si adecvate . In consecinta, este necesar sa adecvam

informatia furnizata in functie de specificul domeniului beneficiarului.A,19

3) Observatia este o tehnica de evaluare care trebuie sa completeze orice examen. Acest lucru nu
inseamna ca intensitatea si variatiile muncii depuse de subiectul care r aspunde la teste fac
obligatoriu parte din examenul psihologic.F,17

4) A.Anastasi afirma ca: 'Un test psihologic este in mod esential o masura obiectiva si

standardizata a unui esantion de comportament'. In consecint a putem spune ca valoarea

psihodiagnostica si predictiva a testului psihologic depinde de gradul in care serveste ca indicator al
unei arii relativ largi si semnificative a comportamentului uman. Evaluati daca consecinta
prezentata exprima riguros conditia exprimata de Anastasi. A, P59

6) Calitatile generale ale testului psihologic, respectiv factorii care ii determin a valoarea
practica sunt: utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea, caracterul direct, non-reactivitatea si
caracterul rational.F,62-63

7) Acceptabilitatea, ca si calitate a testului psihologic, se refer a la capacitatea testului de a sesiza

schimbarile in timp.F,62

8) Evaluarea sau revederea testului sau instrumentului psihologic poate fi rezolvat a printr-o
lista sistematica de cerinte. Dintre cerintele generale fac parte: fidelitatea,
validitatea, interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate al testului. Acestea trebuiesc considerate
in functie de caracteristicile concrete ale test arii: specificul scopului testarii, al populatiei,
al conditiilor de testare.A,65

9) Pentru o interpretare corecta a scorurilor unui test este obligatoriu sa fie indeplinite cateva
conditii: sa se stie exact ce reprezinta scorurile testului; masurarile facute de test sa fie corecte;
testul sa fie administrat in limita de timp.F,106

10) Testarea psihologica se face doar cand exista o problema specifica, care este suficient de
bine definita pentru a permite sa decizi daca testarea este adecvata si felul cum o poti adecva.A,19

TEMA V

1) Orice construct are dou a proprietati: este o abstractizare a unor regularit ati din natura; nu este
observabil direct, dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete, observabile.A,76

2) Constructul psihologic este o idee abstract a, construita de experti care are ca specific: nu este
direct observabil, este o abstractizare lipsita de continut.F,76

3) Masurarea cantitativa in psihologie include trei tipuri de statistici si anume:

Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, una este in totalitate corecta Care este aceasta

a statistici descriptive; statistici inferentiale; statistici moderatoare

b statistici inferentiale; statistici descriptive; statistici mediatoare

c statistici multivariate, statistici descriptive, statistici inferentiale,71

4) Acest tip de scala de masura are o singura calitate si anume exclusivitatea (un num ar poate
fi atribuit doar o singura data Nu se pot folosi nici un fel de proceduri matematice.

Ne referim la scalele?

a de tip ordinal

b de tip nominal,72

c de interval

d de proportie

TEMA VI

1) Orice test are fidelitate inalta daca SEM este scazuta. In consecinta, eroarea standard de

masura serveste la compararea testelor.,F,92

2) Coeficientii de consistenta interna determina masura in care itemii testului se refer a la acelasi

lucru. In consecinta, daca testul masoara o caracteristica bi- sau multidimensionala, ar trebui
calculata consistenta interna a fiecareia dintre scalele testului.F,96

3) Metoda formelor paralele in calcularea fidelit atii testelor consta in administrarea a doua teste
paralele si este adecvata in cazul cand se urmareste masurarea unor caracteristici generale ale
persoanelor pentru ca doar asemenea caracteristici vor influenta in acelasi mod scorurile ambelor
teste.A,97

4) Formele de calculare a fidelitatii difera si in functie de caracteristicile masurate de

test.A,91-93

5) In practica, orice test folosit este obligatoriu sa prezinte un indice de fidelitate inalt, peste
0.85.F,103

6) Metoda fidelitatii test-retest evalueaza gradul in care scorurile obtinute la un test de acelasi

subiect sunt identice de la o administrare la alta. A, P 94/95 ANUL TRECUT VALID F???

7) Intotdeauna, impreuna cu valoarea unui coeficient de stabilitate, se vor comunica si: lungimea
intervalului de timp dintre test si retest; conditiile in care s-au efectuat test arile, pentru a putea
identifica eventualele surse de eroare de m asura; nu se comunica varsta subiectilor testati, intrucat
s-a constatat ca si aceasta are nu influenta asupra marimii coeficientului de stabilitate.F,95
1) Coeficientii de consistenta interna indica masura in care itemii testului se refer a la acelasi lucru si
sunt utili pentru calculul validitatii testelor care masoara o caracteristica unidimensionala.F,96

2) Metoda fidelitatii prin forme paralele consta in administrarea a doua teste, care

reprezinta instrumente de masura similare, la momente foarte apropiate unul de altul, si
determinarea coeficientului de corelatie liniara intre scorurile observate ale celor doua forme.A,97

3) Se vor cere nivele inalte de fidelitate testelor folosite pentru a se lua decizii importante asupra
persoanelor si testelor care impart indivizii in mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici
intre ei. In selectia profesionala, de pilda, se vor folosi teste care au coeficienti de fidelitate mai
mari.A,103

4) Dupa Susana Urbina “fidelitatea” este ca o calitate a scorurilor testului care sugereaza ca sunt
suficient de consistente si libere de erori de masura astfel incat sa fie

folositoare. A, SINTEZE VI – P 1

5) Dupa A.P.A fidelitatea unui test arata gradul in care scorurile sunt consistente sau

repetabile, adica gradul in care nu sunt afectate de erori de masura. A, MANUAL P 91 SINTEZE
SPIRU P. 11

6) Coeficientii de stabilitate fac parte din procedurile de calculare a fidelit atii unui test. Care dintre
metodele de mai jos se refera la calculul stabilitatii:

a metoda formelor paralele

b analiza consistentei interne

c metoda test – retest, 93-94

d concordanta inter-evaluatori

7) Definirea fidelitatii testelor nu include referiri la:

a stabilitate

b repetabilitate

c distributivitate,90-91

d consistenta interna

8) Coeficientii fidelitatii sunt:

a. de stabilitate
b. de echivalenta

c. de consistenta interna SINTEZE SPIRU ANUL 2007 P. 3

d. interevaluatori

e. de corelatie binomiala

9) Cum se numesc coeficientii de fidelitate folositi in metoda formelor paralele:

a. coeficienti de echivalenta SINTEZE SPIRU ANUL 2007 P. 5

b. de stabilitate

c. ai consistentei interne

d. interevaluatori

10) Coeficientii alpha a lui Cronbach, lamda al lui Guttman, si Kuder-Richardson

exprima:

a. Stabilitatea scorurilor in timp

b. Asemanarea celor 2 instrumente de masura

c. Concordanta diferitelor parti ale testului P. 93

11) Paul Kline recomanda ca lungimea intervalului de timp dintre test si retest sa fie:

a. Mai scurta de trei luni

b. 3 la 6 luni SINTEZE VII P.3

c. 6 luni –un an

12) Pentru a obtine un test cu o consistenta interna buna trebuie alesi itemii:

a. Care au dispersii mari ale scorurilor

b. Care au corelatii mari cu scorul total al testului

c. Care au dispersii mici ale scorurilor si corelatii mari cu scorul total al testului P. 96

13) Fidelitatea scorurilor reprezinta :

a. precizia masurarii
b. stabilitatea masurarii

c. standardizarea masurarii

d. corectitudinea masurarii P. 91

14)Orice test psihologic este fidel daca

a. este lipsit de erori de masura

b. acelasi subiect obtine scoruri sensibil inegale la test si retest

c. erorile de masura la cele doua teste sunt dependente

d. acelasi subiect obtine scoruri egale la test si retest P. 91

15) Care dintre afirmatii sunt corecte:

a. la testele colective fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele individuale pentru c a sursele
eroare pentru masurare sunt mai multe P 92????

b. la testele individuale fidelitatea trebuie sa fie mai mare decat la cele colective

deoarece responsabilitatea examinatorului este mai mare

c. ambele afirmatii sunt gresite

16)Dezavantajele calcularii fidelitatii prin metoda formelor paralele sunt urmatoarele

a. Evaluarea salveaza timp si usureaza sarcina persoanei examinate

b. Intervine oboseala si plictiseala subiectilor influentand scorurile la cel de al doilea

test

c. Sunt necesare doua administrari separate ceea ce consuma timp

d. Elaborarea unor forme paralele este dificil a P 97/98

17) Conditiile ca un test sa aiba fidelitate buna sunt:

a.dispersia rezultatelor sa fie mica, distributia rezultatelor sa fie binominala,

rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare;

b.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie binominala,

rezultatele unui subiect sa fie asemanatoare la retestare;

c.dispersia rezultatelor sa fie mare, distributia rezultatelor sa fie normala, rezultatele

unui subiect sa fie asemanatoare la retestare. P 92

18) Evaluarea fidelitatii testelor se face prin:

a. Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta;

b. Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul

fidelitatii interevaluatori; P 93

c. Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut, la concept.

19) Coeficientul de stabilitate se calculeaza prin:

a.Metoda formelor paralele;

b.Metoda Kuder-Richardson;

c. Metoda test- retest. P 93

20) Metoda test – retest:

a. e utila cand scorurile reale masoara caracteristici durabile, generale si specifice

ale persoanei;

b. presupune 3 pasi, adica administrarea testului de 2 ori si calculul coeficientului de

corelatie liniara intre scorurile obtinute la cele 2 testari. P 94/95

c. presupune un interval de timp mai mic de 3 luni si mai mare de 6 luni.

21) Cand subiectii raspund pe o scala cu mai multe trepte (3,5 sau 7) se utilizeaza

pentru calculul fidelitatii (consistenta interna):

a.Coeficientul lui Guttman;

b.Coeficientul lui Kuder-Richardson;

c.Coeficientul lui Alpha- Cronbach; SINTEZE VI P. 4 - P. 96 MANUAL

22) Prin metoda formelor paralele se calculeaza:

a. Un coeficient de echivalenta intre 2 teste; P 97

b. Un coeficient de stabilitate al unui test in timp;

c. Un coeficient de fidelitate interevaluator.

d.

23) Coeficientul de fidelitate:

a. se utilizeaza la compararea testelor

b. arata in general precizia masurarii pentru un instrument

c. invers proportional cu eroarea standard a masurarii. P 92 /93

TEMA VII

1) Validarea unui test reprezinta un complex de masuratori centrate pe problema in ce

masura testul masoara ceea ce isi propune sa evalueze. In acest sens, daca avem
asigurata fidelitatea testului, in mod automat avem asigurata si validarea acestuia.F,73

2) Validarea se mai refera la instrumentul in sine, nu la interpretarea datelor furnizate de el.F,106

3) Nu este necesar ca procedura de va1idare s a fie reluata periodic pe esantioane diferite de

subiecti.F,109

4) Validarea testului relativa la constructul masurat se ocupa de calitatile psihice care contribuie la
formarea scorurilor acestuia si urmareste intelegerea relatiei scorurilor cu un criteriu exterior.F,111

5) Un test are validitate discriminanta daca evalueaza altceva decat diverse teste sau

variabile despre care se stie ca se refera la constructe ce nu au leg atura cu constructul masurat de
test. Aceasta inseamna ca scorurile testului nu sunt in relatie functional a cu rezultatele
acelor masuratori.A,113

6) In Testing Standards ale A.P.A. (1999) validitatea este definita ca : “gradul in care

toate dovezile acumulate sprijina interpretarea dorita a scorurilor testului in raport cu

scopul propus”. A- SINTEZE VII P.1

7) Validitatea relativa la criteriu(validarea relativa la criteriu), este gradul de incredere in inferen tele
pe care le facem privitor la o performanta a subiectului, sau la un

comportament prezis, pe baza scorurilor ob inute la test. A- SINTEZE VII. P 5

8) Un test are validitate convergenta daca evalueaza altceva decat diverse teste sau

variabile despre care se stie ca se refera la constructe ce nu au legatura cu constructul

masurat de test. Aceasta inseamna ca scorurile testului nu sunt in rela ie func ionala

monotona (liniara sau nu) cu rezultatele acelor masuratori. F SINTEZE VII P. 9

9) Un test are validitate discriminanta daca masoara ceea ce evalueaza si alte teste sau

variabile care se refera la acelasi construct, deci scorurile sale variaza (liniar sau nu)

in acelasi sens cu rezultatele respectivelor masuratori. F SINTEZE VII P. 9

10)Validitatea unui test relativa la con inutul sau se refera mai ales la categoria testelor de achizi ie.
Spunem ca un test are validitate de con inut, daca el masoara ceea ce si-a propus sa masoare si
daca elementele sale de con inut (itemii) sunt expresia unui esantion reprezentativ pentru un anumit
univers de itemi sau univers de sarcini. A SINTEZE VII P 11

11) Dintre procedurile de validare descrise mai jos una nu face parte, in sens tehnic, din procesul de
validare a unui test.

a validitatea de criteriu

b validitatea de aspect, 86,109,111

c validitatea de continut

d validitatea conceptuala

12) Dintre procedurile legate de analiza validitatii unui test nu face parte:

a metoda verificarii criteriului

b metoda reprezentativitatii continuturilor

c metoda evaluarii consecintelor

d metoda testelor paralele, 97,111-125

13) Orice test psihologic sau educational care este destinat utiliz arii in practica trebuie sa fie
perceput de cei examinati cu acesta ca fiind adecvat domeniului in care este aplicat. Aceast a calitate
a testelor este denumita

a validitate de aspect, 86

b fidelitate
c validitate de criteriu

d standardizare

14) Acest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeaz a pentru a estima “cum
actioneaza o persoana in universul de situatii pe care testul intentioneaz a sa il reprezinte”.Este
vorba despre:

a validitatea de continut,116

b validitate predictiva

c validitate concurenta

d validitate de aspect

15) Doua strategii sunt utilizate in mod obisnuit pentru aprecierea validit atii relative la criteriu a
testelor: Care este raspunsul corect?

a validitate externa si validitate interna

b validarea predictiva si validarea concurenta,119

c validitatea discriminativa si validitatea convergenta

d validitate de construct si implicatiile valorice

16) Validitatea este si o evidenta a consecintelor reale si potentiale ale utilizarii actiunilor de
interpretare a scorurilor testului si de utilizare a informatiilor astfel obtinute. Cine este autorul
contemporan care a subliniat necesitatea includerii consecintelor in dovezile referitoare la validitatea
testului. Care este raspunsul corect?

a Messick, 124

b Minulescu

c Anastasi

d Pitariu

17) Evaluarea dovezilor de validitate a scorurilor unui test se face prin:

a.Metoda convergenta, divergenta, predictiva,concurenta;

b.Metoda test-retest, analiza consistentei interne,metoda formelor paralele,calculul

fidelitatii interevaluatori;
c.Metoda relativa la construct, la criteriu, la continut SINTEZE VII P 3

18) Inca din 1974 si pana in prezent, in majoritatea lucr arilor de specialitate, se vorbe ste fatete ale
validitaii:

a. Trei fatete: Relativa la construct, relativa la con inut,relativa la criteriu SINTEZE VII P. 3

b. Patru fatete: Relativa la construct, predictiva, concurenta, relativa la continut,

c. Cinci fatete: relativa la construct, relativa la criteriu, relativa la continut, divergenta,

convergenta

d. Doua fatete: validitatea descriptiva, validitatea relativa la criteriu

19)Validarea externa se refera la calitatea testului de a avea rela ii corecte cu alte masuri
psihologice; ea este denumita uneori „validitate convergenta si discriminanta' si face parte din
categoria dovezilor de validitate relativa la:

a.criteriu

b.continut

c.construct SINTEZE VII P. 9

20)Validitate de aspect(sau de fatada

a. Acest tip de validitate nu este de fapt o masura reala a validitaŃii, in sens tehnic. Se

refera la aprecierea pe care o fac cei care constituie obiectul test arii cu o anumita proba,legat de
adecvarea acesteia pentru categoria respectiva de subiec i. SINTEZE VII- P 12 SI P 86 MANUAL

b. Este o masura a validitatii relative la continut si se refer a la aprecierea pe care o fac cei care
constituie obiectul testarii cu o anumita proba, legat de adecvarea acesteia pentru categoria
respectiva de subiec i.

c. Este o masura a validitatii relative la construct. Se refer a la aprecierea pe care o fac cei care
constituie obiectul testarii cu o anumita proba, legat de adecvarea acesteia pentru categoria
respectiva de subiecti.

21) Printre criteriile de mai jos, ce sunt utilizate in practica psihodiagnostic a pentru

validarea relativa la criteriu, unul este doar partial corect :

a.Achizitiile academice si performanta in relatia cu superiorii SINTEZE VII P 7

b.Performan a in cadrul unui domeniu de formare specializat

c.Performan a muncii (job performance)

d.Diagnoza psihiatrica

e.Corelatiile dintre un test nou si testele disponibile anterioare, metoda grupurilor

contrastante

22)Metoda propusa de D. T. Campbell si W. Fiske, bazata pe matricea multitrasaturamultimetoda

(multitrait-multimethod) este utilizata pentru :

a. pentru verificarea validitaŃii convergente si discriminante a testelor SINTEZE VII P 10

b. pentru verificarea validitatii predictive si concurente a testelor

c. pentru verificarea validitatii de continut si de aspect a testelor

TEMA VIII

1) Dificultatea itemului este definita in functie de procentul de persoane care r aspunde corect la el.
In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificult atii este cerinta sa alegi
itemi care au un procent de dificultate adecvat, in asa fel incat testul s a nu constituie o dificultate
majora pentru majoritatea subiectilor, dar nici s a sa nu fie rezolvabil de marea lor majoritate.A,129-
130

2) Dificultatea itemilor se refera la gradul in care un item diferentiaza corect intre subiecti in ceea ce

priveste comportamentul destinat sa-l masoare.F, 132

3) Analiza de itemi are ca obiectiv de baz a descifrarea mecanismelor cognitive aplicate de subiec i
pentru formularea raspunsurilor la itemi si verificarea calitaŃilor itemilor ca instrumente de
masura sau de predic ie. Pe baza analizei de itemi se ob in informa iile care permit selectarea
itemilor care intra in componen a testului. A, P 128

4) Analiza cantitativa a itemilor se refera la aspecte de con inut si de forma incluzand

problema evaluarii eficien ei procedurilor de redactare si a validarii de con inut.

Analiza calitativa a itemilor se refera in principal la proprietaŃile statistice ale itemilor si este
focalizata in principal pe clarificarea problemelor privind dificultatea si capacitatea de discriminare a
itemilor.F P 128
5) In procesul de construire a unui test, motivul principal al analizei dificult aŃii itemiloreste de a
alege itemi care au un procent de dificultate adecvat, in a sa fel incat testul sa constituie o dificultate
mare pentru majoritatea subiectilor, astfel incat sa fie

rezolvabil doar de o minoritate.F P 129/130

6) Denumirea de trasatura latenta din teoria raspunsului la item(T.R.I.) se refer a la un

construct statistic, ceea ce implica automat ca exista o entitate psihologica sau

fiziologica corespunzatoare, cu o existenŃa independenta.F P 134

7) Scopul teoriei raspunsului la item este de a elabora metode de estimare a valorii

variabilei latente la subiec ii testa i si metode de estimare a caracteristicilor itemilor

testului, pe baza raspunsurilor dale de subiec i la itemi. A P 136

8) Dificultatea itemilor se refera la gradul in care un item diferen iaza corect intre

subiec i in ceea ce priveste comportamentul destinat sa-1 masoare.F,132

9) Nivelul de dificultate recomandabil pentru un item este .50 (50% reu sita). Cu cat un

item se apropie de 0% sau de 100%, cu atat este ineficient in diferen ierea subiectilor.

Itemul trebuie sa fie capabil sa diferentieze intre to i cei care il reusesc si cei care nu

il reusesc pentru a avea valoare de informa ie diferen iala. Totusi cu cat e mai mare

nivelul de intercorelare dintre itemi, cu atat mai larga trebuie sa fie gama de grade de

dificultate a itemilor selecta i, deci in cazul testelor cu omogenitate mare nivelul de

dificultate de 50% trebuie sa reprezinte o medie a tuturor itemilor. A 130

10) Metodele deductive de construire a testelor nu necesit a nici experimentarea itemilor,nici

efectuarea unor analize statistice, in timp ce metodele inductive si cele externe sebazeaza pe
prelucrarea statistica a rezultatelor experimentarii itemilor, acordand o pondere redusa modului de
construire a itemilor. In consecinta este recomandabila -construirea testelor cu ajutorul mai multor
metode: o metoda interna va servi la formarea bancii de itemi, iar printr-o metod a deductiva sau/si
una externa se vor selecta itemii care vor alcatui testul. A SINTEZE VIII P 2

11) Taxonomia tipurilor de itemi realizata de A. Angleitner, 1986, se refera la relatiile

posibile intre itemul testului de personalitate si trasatura evaluata. Astfel , dupa acest

autor, un item poate descrie:

a. 3 categorii de aspecte: reactiile subiectului, reactiile altora, continuturi fara legatura

aparenta

b. 5 categorii de aspecte: reac iile subiectului, atribute ale trasaturii, dorin e si trebuinte, fapte
biografice, atitudini ale subiectului

c. 7 categorii de aspecte: reac iile subiectului, atribute ale trasaturii, dorin e si trebuinte, fapte
biografice, atitudini, reac iile altora, con inuturi, uneori fara legatura aparenta

12) Metodele de constuire a testelor sunt grupate in urmatoarele categorii:

a. Metodele: bazate pe sim ul comun, interne si empirice SINTEZE VIII P 2

b. Metodele: deductive- denumite si ra ionale, inductive si interne

c. Metodele: half-split, grupele contrastante si matricea multimetoda- multitrasatura

13) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

• metoda prototipului;

• metoda BARS (behavioral anchored rating scales);

• metoda ordonarii comportamentelor de catre experti;

• metoda designului cu fatete;   

• metoda intervalelor aparent egale.

a. categoria metodelor inductive

b. categoria metodelor deductive SINTEZE VIII P 2

c. categoria metodelor externe

14) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

• metoda consisten ei interne;

• metoda teoretica

• metoda analizei criteriului intern.

a. categoria metodelor inductive SINTEZE VIII P 2

b. categoria metodelor externe

c. categoria metodelor grupelor contrastante

15) Din ce categorie de metode de construire a testelor fac parte:

-metoda criteriului extern

-metoda analizei constructului

a. categoria metodelor empirice SINTEZE VIII P 2

b. categoria metodelor rationale

c. categoria metodelor interne

TEMA IX

1) Normele / etaloanele reprezinta performantele realizate la testare de catre un esantion luat

ca model.A,137

Pentru a se face economie de timp si de bani, adesea se renunta la stabilirea

normelor pentru o populatie generala si se utilizeaza populatii mai pu in numeroase si mai omogene,
pentru care esantioanele pot fi de volum mai redus. In acest fel se ob tin norme locale ale testului. A
- SINTEZE IX P 3

3) Rezultatele standard se pot obtine prin transform ari lineare sau prin transformari

nelineare ale rezultatelor brute. Alegeti dintre raspunsurile de mai jos tipul de normare care
prezinta acest specific:

a percentilele

b scorurile T P 142/ 143

c coeficientul de inteligenta

d varsta mentala

4) Care dintre formulele de mai jos exprima transformarea scorurilor brute obtinute

la un test in note standard T

a. Sdy-rxy2

b. xi-x

c. 50+ SINTEZE IX P 6

5) Avantajele utilizarii rangului percentil in exprimarea scorurilor brute obtinute de subiecti la un test
sunt:

a. Reflecta diferen ele absolute dintre scoruri, fiind derivate din propriet aŃile curbei

normale. Se poate calcula tendin a centrala si corela ia. Daca grupele de referinŃa sunt echivalente,

permit compararea de la test la test.

b.Sunt mai usor in eles de utilizatori. Nu cer statistici sofisticate. Indic a o pozi ie relativa a scorurilor.
Sunt mai adecvate pentru datele fara distribu ie normala (distributii asimetrice). SINTEZE IX P 3

c. Scorurile sunt unitare. Poate fi exprimata tendinta centrala. Simple si utile.

6) Obinerea unui esantion reprezentativ pentru o populatie se poate face prin:

a. selectia a cel mult patru variabile reprezentative pentru stratificarea populatiei

b. selec ie simpla la intamplare sau prin selec ie stratificata la intamplare SINTEZE IX PG 3

c. metoda half-split aplicata pe intreaga populatie

7) Normele unui test pot fi exprimate in:

a. scoruri brute

b. ranguri percentile

c. scoruri standard

d. clase normalizate

e. nivele de varsta    B+C+ E SAU B+C+D+E ???? MANUAL PG 140/143 SINTEZE IX P 1

TEMA X

1) Examinatorul este unul dintre factorii de influent a majora in examenul psihologic. Sunt descrise
cel putin 6 variabile relevante, dintre care:

Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, unele sunt in totalitate corecte dar exist a si una
partial gresita. Care este aceasta?
a caracteristicile fizice ale examinatorului; prezenta sau absenta sa din camera de testare

b comportamentul sau, 'cald' sau 'rece'; conditionarea operata asupra comportamentului verbal al

subiectului

c efectul examinatorului ca persoana; starea de relaxare sau incredere a subiectului testat, P 14

2) Factorii subiectivi care pot afecta starea subiectului sunt :

a. anxietatea;

b. nevoia de a se prezenta intr-o lumina favorabila;

c. nesiguranta in raspunsuri;

d. setul de expectatii mentale;

e. deprinderile cognitive;

f. prejudecatile si idiosincrasiile;

g. abilitatile verbale si de exprimare, fluenta verbala si de rationament;

h. intuitia psihologica P 22/23

Baze Grila Spiru 2009

1 Conceptul de masurare in psihologie se refera la:

a. cuantificarea itemilor
b. operatia de atribuire a numerelor
c. selectarea raspunsurilor valide

2 Investigatiile psihologice tind sa obtina date:

a. Obiective
b. Subiective
c. Generale

3.Rezultatul evaluarii consta dintr-o:

a. descriere cantitativa si/sau calitativa a obiectului

b. enumerare de itemi reprezentativi
c. prognoza cu privire la evolutia subiectului
4.Teoria si tehnologia instrumentelor de testare sint definite ca:

a. psihosociale
b. psihanalitice
c. psihometrice

5 In cadrul evaluarii psihologice se utilizeaza instrumente ca:

a. testele
b. examinarea clinica.
c.ancheta psiho-sociala
6 Diagnoza psihica se refera la:

a. cunoasterea omului
b. cunoasterea familiei extinse
c. cunoasterea curriculumului

7 Etapele evaluarii in psihologie sint urmatoarele:

a. de obtinere a datelor privind antecedentele heredo-colaterale
b. de a obtine informatii din mediul social al subiectului
c. de culegere a informatiilor si de formulare a aprecierilor
8 In cadrul evaluarii se urmaresc:

a. obiective si circumstante
b. feed-back-ul subiectului
c. obtinerea de satisfactii de catre subiect

9 Evaluatul este persoana care:

a. culege informatii
b. este evaluata
c. formuleaza aprecieri

10 Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi:

a. o anamneza
b. o descriere
c. o eticheta

11 Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi:

a. un rang
b. un calificativ
c. un profil

12 Psihodiagnoza indeplineste urmatoarele functii:

 a. Prognostica
b. cazuistica
c. formativa

13 Esantionul este un:

a. un microgrup
b. grup de referinta
c. grup centrat pe coeziune

14 Psihodiagnosticul vizeaza urmatoarele domenii:

a. informational
b. marketing
c. mass-media

15 Psihodiagnoza clinica urmareste identificarea tulburarilor:

a. psiho-patologice
b. de relationare
c. vocationale

16 Psihodiagnoza judiciara urmareste maniera in care o persoana este capabila sa:

a. elaboreze planuri individualizate de protectie

b. ingrijeasca un minor incredintat ei
c. monitorizeze activitati sociale

17 Psihodiagnosticul diferential identifica:

a. specificul persoanei investigate

b. coeziunea grupala
c. diferentele etnice dintr-un grup

18 Psihodiagnosticul etiologic urmareste:

a. elaborarea testelor proiective si validarea lor

b. identificarea cauzelor, mecanismelor ce au condus la o anumita structura de
personalitate, normala sau patologica
c. identificarea surselor de insatisfactie si gradul de toleranta la frustrare

19 Raportul psihologic cuprinde:

a. date despre anamneza

b. identificarea problematicii si orientarea catre serviciile sociale
c. rezultatele evaluarilor si recomandarile formulate
20 Evaluarea formativa are ca scop:

a. identificarea potentialului subiectului

b. compararea rezultatelor evalurii initiale si a celei finale
c. determinarea calitatii adaptative la o situatie problematica

21 In psihodiagnoza traditionala diagnoza capacitatilor subiectului se finalizeaza printr-un:

a. rezultat exprimat ca si coeficient intelectual, nivel de performanta

b. raport privind dinamizarea relatiei examinator – examinat
c. ghid de interviu

22 Codul deontologic este:

a. o carta a principiilor si standardelor etice de exercitare a profesiei de psiholog cu
drept de libera practica
b. un manual care cuprinde metodologia de evaluare a psihologului cu drept de libera
practica
c. un sumum de conduite pe care psihologul cu drept de libera practica le impune in
relatia cu subiectul

23 Responsabilitatea psihologului se refera la :

a. eliminarea stimulilor psiho-traumatizante pentru subiect

b. starea de bunastare a subiectului
c. starea de bine a oricarui individ

24 Standardele domeniului evaluarii si psihodiagnozei se refera la:

a. pastrarea confidentialitatii datelor anamnestice

b. respectarea validitatii si fidelitatii testelor
c. consimtamantul pentru evaluare/diagnoza

25 Metoda reprezinta:

a. un ansamblu de actiuni care se desfasoara conform unui plan

b. un ansamblu de teste proiective care se aplica in conformitate cu un plan
c. un ansamblu de teste de performanta care se aplica in conformitate cu un plan

26 Metoda biografica este un instrument utilizat in:

a. literatura
b. psihodiagnoza
c. asistenta sociala

27 Evaluarea se desfasoara in urmatoarele etape:

 a. culegerea datelor despre subiectul evaluat si prelucrarea datelor culese
b. culegerea datelor despre subiectul evaluat si referirea de caz unui specialist
c. prelucrarea datelor culese si transformarea lor in grafice

28 Informatiile sunt comunicate direct de catre cel evaluat si sunt inregistrate de evaluator
in cadrul:

a. administrarii de chestionare
b. anchetei
c. evaluarii finale

29 Metode in care informatiile nu sunt furnizate in mod direct de catre cel evaluat:

a. analiza produselor activitatii

b. observatia
c. convorbirea

30 Metode care evalueaza o multime de persoane:

a. scale de evaluare
b. metoda distribuirii fortate folosite in
c. chestionare

31 Alegerea metodelor de evaluare este dependenta de:

a. disponibilitatea subiectului evaluat

b. varsta persoanei evaluate
c. nivelul coeficientului de dezvoltare

32 O evaluare este reusita atunci cind:

a. metodele si instrumentele de evaluare psihologica sint adecvate scopului evaluarii

b. subiectul evaluat este satisfacut de profesionalismul evaluatorului
c. obiectivele generale au fost atinse

33 Informatiile care care sunt inregistrate pe aparate se refera la:

a. poligraf
b. teste auto-administrate
c. liste de bifare

34 Standardele generale se refera la:

a. standarde de competenta
b. standarde generale calitative
 c. standarde minim obligatorii

35 Integritate profesionala a psihologului vizeaza :

a. integritatea fizica
b. integritatea morala
c. integritatea sociala

36 Dinamismul face apel la:

a. a.dinamizarea testului evaluata prin masurarea castigului cognitive

b. dinamizarea subiectului de a-l implica activ in procesul de evaluare
c. c.dinamizarea actului psihologic

37 Testele psihologice sau de cunostinte sunt utilizate in scopul de:

a. furnizeaza o imagine completa asupra subiectului si sferelor sale de interes

b. diagnoza, consiliere, selectie si repartitie profesionala sau scolara
c. identificarea cazurilor de devianta scolara

38 Testul se elaboreaza pe baza de:

a. experienta
b. statistica
c. feed-back-ul furnizat de persoana evaluate

39 Rezultatul obtinut de o persoana la o proba standardizata se raporteaza la rezultatele

obtinute de:

a. grupul de referinta
b. grupul de diagnostic
c. grupul centrat pe sarcina

40 Expresia grupului de referinta o reprezinta:

a. confirmarea rezultatelor obtinute de membrii unui grup

b. coroborarea rezultatelor cu prognosticul evaluatorului
c. situarea persoanei examinate intr-un cadru de clasificare, tabel de norme

41 Testele pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

a. disponibilitatea subiectului
b. forma de administrare
c. mediul in care are loc testarea

42 In urma aplicarii testelor psihologice se redacteaza:

 a. un protocol
b. un chestionar
c. un ghid de evaluare

43 Variabilele comportamentale pot fi influentate de:

a. capacitatile mnezice ale subiectului

b. nivelul de inteligenta al subiectului
c. emotiile subiectului

44 Calitatile unui test sunt urmatoarele:

a. sa nu fie constante, previzibile

b. sa fie inedite
c. sa aiba un instructaj elevat

45 Factorii care contribuie la standardizarea unui test:

a. respectarea timpilor de lucru

b. respectarea spatiului intim al evaluatului
c. cotarea diferentiata a reactiilor

46 Etalonul reprezinta:

a. performantele standard
b. performantele intragrupale
c. performantele intergrupale

47 Esantionarea ridica urmatoarele inconveniente:

a. stabilirea unor proceduri de analiza matematica

b. stabilirea unor proceduri de analiza statistica
c. stabilirea acelor proceduri de implementare

48 Calitatile psihometrice ale testelor se refera la:

a. impresionabilitate
b. sugestibilitate
c. fidelitate

49 Validitatea unui test reprezinta calitatea acestuia de:

a. a masura exact ceea ce trebuie sa masoare

b. a corela rezultate obtinute de la testele proiective si anamneza
c. gradul de comprehensiune
50 Categoriile de definire a validitatii sint urmatoarele:

a. validitatea de circumstanta
b. validitatea de continut
c. validitatea de profil

51 Fidelitatea se refera la:

a. stabilitatea in timp a performantelor scorurilor la teste

b. pastrarea confidentialitatii datelor anamnestice
c. mentinerea deontologiei profesionale

52 Coeficientii de fidelitate vizeaza atingerea urmatoarelor obiective:

a. estimarea consistentei performantei unei proceduri de masurare

b. estimarea conduitei persoanei evaluate
c. estimarea rezultatelor scorurilor obtinute

53 Metoda test-retest arata:

a. cat de veritabile sunt scorurile in timp

b. cat de variate sunt scorurile in timp
c. cat de stabile sunt scorurile in timp

54 Metoda injumatatirii (split-half) consta in :

a. impartirea in jumatate a testului

b. divizarea testului la numarul de persoane evaluate
c. impartirea in jumatate a coeficientilor de inteligenta rezultati dintr-o baterie de
teste

55 Sensibilitatea este calitatea testului care:

a. defineste sensibilitatea persoanelor evaluate

b. defineste finetea discriminativa a acestuia
c. defineste sensibilitatea evaluatorului

56 Personalitatea unei persoane se poate investiga prin intermediul:

a. anamnezei
b. chestionarelor mnezice
c. electromiografiei

57 Metodele proiective indica modul in care persoana:

a. isi introiecteaza trasaturile de personalitate prin stimulare

 b. isi transfera trasaturile de personalitate prin stimulare
c. isi proiecteaza trasaturile de personalitate prin stimulare

58 Din categoria tehnicilor expresive fac parte:

a. testul arborelui (KOCH)

b. testul petelor de cerneala (RORSCHACH)
c. testul de completare prin imagini (ROSENZWEIG)

59 Chestionarele/Inventarele de personalitate masoara:

a. inteligenta, memoria, atentia distributiva

b. interesele, motivatia, dimensiuni ale personalitatii, valori, atitudini
c. psihomotricitatea

60 Multe din chestionarele de personalitate dispun de scale pentru:

a. detectarea falsificarii raspunsurilor

b. cuantificarea nivelului de satisfactie pulsionala
c. nivelul de mielinizare

61 Anamneza poate fi:

a. transferentiala
b. tranzactionala
c. directa

62 Convorbirea este o:

a. metoda de evaluare in psihologie

b. modalitate de comunicare conviviala
c. tehnica de masurare a inteligentei verbale

63 Analiza produsului finit se refera la:

a. analiza conduitei unei persoane

b. analiza scorurilor obtinute de o persoana in urma evaluarii
c. analiza rezultatului activitatii unei personae

64 In general, orice test trebuie sa fie deci insotit de:

a. un manual de utilizare
b. un ghid de interviu
c. un ghid de implementare

65 Prin intermediul metodelor obiective se urmaresc:

 a. cunoasterea directa a capacitatilor mnezice ale subiectului
b. cunoasterea directa a comportamentului subiectului
c. cunoasterea directa a potentialului subiectului

66 Specialistii admit valoarea coeficientului de fidelitate de :

a. minima de .40
b. minima de .20
c. minima de .90

67 coeficientii de consistenta intern indica :

a. masura in care itemii testului sunt intercorelati

b. masura in care itemii testului sunt validati
c. masura in care itemii testului sunt introiectati

68 Se apreciaza ca un test are validitate buna atunci cand :

a. coeficientul de validitate este mic

b. coeficientul de validitate este mare
c. coeficientul de validitate este mediu

69 Validarea predictiva se aplica cand scorurile testului sunt folosite pentru a prezice valorile
pe care o anumita variabila :

a. le are in prezent
b. le va avea in viitor
c. le-a avut in trecut

70 Criteriul este o masura a nivelului de performanta exprimata in :

a. termeni calitativi
b. termeni epistemiologici
c. termeni cantitativi

71 Complexele se evidentiaza prin:

a. observatie si convorbire
b. teste si scale de evaluare
c. anchete psiho-sociale

72 Obiectivele interviului pot fi:

a. psihodiagnostic, selectie, recrutare, consilere

b. observatia
 c. evaluarea situatiei vizate

73 Tipurile de interviu, dupa gradul de directivitate al situatiei de interviu, sunt:

a. direct si indirect
b. non-directiv, semi-directiv, directiv
c. liber si prin intermediary

74 Limita data in principal de lipsa de flexibilitate este caracteristica:

a. interviului directiv
b. interviului nondirectiv
c. interviului semidirectiv

75 Interviul care utilizeaza o schema prestabilita sub forma unui ghid de interviu este:

a. interviului directiv
b. interviului nondirectiv
c. interviului semidirectiv

76 Interviul caracterizat prin maximum de ambiguitate si flexibilitate avand insa

dezavantajul obtinerii de informatii sistematice este:

a. interviului directiv
b. interviului nondirectiv
c. interviului semidirectiv.

77 Interviul clinic permite accesul la subiectivitatea subiectului prin raportare la:

a. istoria personala, istoria familiala, maniera de relationare cu ceilalti, personalitatea
sa
b. informatii date de membrii familiei
c. surse colaterale

78 Factorii de care depinde modul de realizare a unui interviu clinic sunt:

a. starea de sanatate si dispozitia subiectului

b. acordul familiei subiectului
c. obiectivele interviului, modelele teoretice si formarea profesionala a clinicianului,
particularitatile subiectului, solicitarea interviului, momentul si conditiile in care se
desfasoara

79 "Atitudinea clinica", este caracterizata de:

a. critic, evaluatoar, corrector dar nediscriminator

b. prietenos, compatimitor, incurajator si sfatuitor
 c. non-directiv, opus atitudinii de etichetare, libera exprimare a sentimentelor
clientului, angajarea personala autentica, neutralitatea binevoitoare, acceptarea
clientului, autodeterminarea clientului, secretul profesional

80 "Analiza" informatiilor se face in functie de:

a. continutul manifest si continutul latent

b. continutul evident si observabil
c. continutul anamnestic

81 "Ceea ce spune subiectul" este definit ca fiind:

a. continut latent
b. continut manifest
c. continut verbal

82 Fidelitatea si validitatea concluziilor dignosticului realizat pe baza datelor interviului vor

creste atunci cand:

a. simptomatologia este neobservabila

b. criteriile de diagnosticare sunt clare si specifice (ex. DSM IV)
c. diagnosticul este incert

83 Datorita limitelor specifice pe care le are fiecare metoda, o evaluarea psihologica cat mai
corecta impune:

a. utilizarea unui instrumentar psihodiagnostic cat mai simplu, bazat pe cateva teste
b. surprinderea unui singur aspect al personalitatii
c. utilizarea unui demers multimodal

84 Colectia de teste omogene sau eterogene destinate unei diagnose complexe si/sau
predictiei unui ansamblu de functii psihice se numeste:

a. probe de examinare
b. baterie de examinare
c. teste de examinare

85 Raportul de evaluare este:

a. o fisa psihologica
b. o grila de evaluare
c. expresie condensate a activitatii de testare/evaluare psihologica

86 Raportul de evaluare se redacteaza in termeni:

 a. cat mai putin accesibili clientului
b. profesionisti dar si accesibili celui care a solicitat evaluarea
c. accesibili numai profesionistilor care au solicitat evaluarea

87 Fisa psihologica:

a. este data oricui o solicita

b. ramane la arhiva clientului
c. este afisata la avizier

88 Structura unui raport psihologic trebuie sa cuprinda:

a. date factuale si de identificare a subiectului, scopul evaluarii, testele administrate
si rezultatele obtinute, anamneza, observatii relevante, interpretarea rezultatelor,
sumarizarea, recomandari
b. bateria de examinare si rezultatele testelor
c. descierea narativa a comportamentului observat in timpul examinarii

89 Cea mai importanta parte a raportului psihologic, care face sinteza datelor psihometrice
cu cele de anamneza, de observatie si provenite din surse colaterale, cu scopul de a le
da un sens inteligibil se numeste:

a. sumarizare
b. recomandari
c. interpretarea rezultatelor

90 Valoarea raportului psihologic este data de:

a. lungimea raportului
b. gradul de acoperire a scopului si asteptarilor clientului, bateria de teste aleasa,
date pertinente cu mare valoare diagnostica, fidelitatea test-retest, relevante pentru
ceilalti specialisti care vor lua decizii in interventiile lor de specialitate
c. aprecierea facuta de client asupra procesului de evaluare

91 Intre raportul psihologic al functiilor intelectuale si cel al profilului de personalitate:

a. nu sunt deosebiri
b. sunt diferente, raportul descriptive difera de raporturile de scoruri prin includerea
interpretarilor rezultatelor scala cu scala (teste de personalitate)
c. este mai valoros cel care este mai lung

92 Raportul psihologic devine un document official cu consecinte posibile asupra clientului,

document pentru care psihologul isi asuma responsabilitatea in conditiile in care:

a. a.este autentificat de un organism specializat

b. este scris pe o hartie cu antet
 c. este datata, semnata, parafata de catre psiholog

93 Observatia este:
a. actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a
le studia, supraveghea si trage concluzii asupra acestora
b. capacitatea de a interpreta lucrurile, fenomenele, evenimentele observabile
c. actiunea de interpretare a mediului inconjurator direct observabil

94 Observatia devine o metoda daca este educata si are ca scop:

a. cercetarea
b. intelegerea
c. inregistrarea datelor

95 Procedurile pentru observarea comportamentelor pot fi grupate in:

a. observatia directa
b. observatia clinica
c. observatia necontrolata, controlata, autoobservatia

96 Observatia necontrolata este naturala doar in masura in care: (vezi comentariile)

a. observatia are loc in mediul natural

b. procesul observatiei nu determina devierea comportamentului subiectilor de la
ceea ce este obisnuit, normal pentru ei
c. subiectul este constient ca este observat.

97 Limite general acceptate ale metodei observatiei naturale:

a. incapacitatea de a controla toate variabilele implicate in fenomenul studiat,
dificultatile de cuantificare a informatiilor, aspecte etice ce tin de consimtamantul
persoanelor observate
b. dificultatea vizualizarii
c. incapacitatea inregistrarii sonore

98 Grila de observatie a lui R.F.Bales a fost elaborata pentru:

a. studiul comportamentelor observabile in laborator

b studiul proceselor de interactiune din cadrul discutiilor de grup
c. studiul legaturilor de atasament in cadrul unui grup

99 Mijloacele de inregistrare a autoobservatiei sunt:

a. tehnica observatorului ascuns

 b. crearea unor medii care simuleaza conditiile naturale
c. jurnalele, autorapoartele, monitorizarea raspunsurilor comportamentale

100 Criticile cele mai frecvente ale tehnicilor de observatie sistematica vizeaza:
a. a.incapacitatea lor de a se conforma standardelor psihometrice ale validitatii si
fidelitatii
b. distorsiunile obervatiei provocate de observator
c. reactia subiectilor la faptul de a fi observati

101 In functie de obiectivul urmarit testele pot fi clasificate in :

a. teste de apitudini
b. teste individuale
c. teste creion - hartie

102 In functie de obiectivul urmarit testele pot fi clasificate in :

a. teste de atentie
b. teste individuale
c. teste proiective

103 In functie de conditiile de administrare testele pot fi :

a. teste de inteligenta
b. teste de grup
c. teste verbale

104 In functie de conditiile de administrare testele pot fi :

a. teste individuale
b. teste de memorie
c. teste non-verbale

105 In functie de tipul de activitate implicat testele pot fi :

a. teste de aptitudini
b. teste creion - hartie
c. teste collective

106 In functie de tipul de activitate implicat testele pot fi :

a. teste de achizitii de cunostinte

b. teste cu limita de timp
c. teste verbale
107 In functie de importanta standardizarii timpului de lucru testele pot fi :

a. teste de atentie
b. teste proiective
c. teste cu limita de timp

108 In functie de importanta standardizarii timpului de lucru testele pot fi :

a. teste fara limita de timp

b. teste creion - hartie
c. teste de personalitate

109 In functie de tipul de raspuns testele pot fi :

a. teste individuale
b. teste cu raspunsuri la alegere
c. teste collective

110 Standardizarea testului este o calitate :

a. predictiva
b. statistica
c. psihometrica

111 Unul din factorii de care depinde standardizarea este :

a. sarcina identica pentru toti subiectii

b. instruirea fiecarui subiect in functie de particularitatile sale individuale
c. cotarea raspunsurilor in functie de parametrii psihologici ai examinatorului

112 Populatia de referinta defineste :

a. o grupare de subiecti constituita in baza unor tehnici de esantionare

b. o multime din care s-a extras un esantion
c. esantionul reprezentativ

113 Unul din criteriile de constituire ale unui lot este :

a. diversitatea de varsta a subiectilor

b. statutul educational diferit
c. vecinatatea spatiala

114 In esantionare :

a. cu cat esantionul este mai mic cu atat eroarea creste

b. daca esantionul este mare eroarea este eliminata total
 c. esantionul nu reprezinta populatia de referinta cu o precizie determinate

115 Dintre calitatile psihometrice ale instrumentelor de masura psihologice fac parte :

a. etalonul
b. validitatea
c. diagnosticul psihic

116 O categorie esentiala de definire a validitatii este :

a. fidelitatea
b. re-testarea
c. validitatea de continut

117 Validitatea relativa la construct a testului mai este denumita si :

a. validitate concurenta
b. validitate conceptuala
c. validitate predictive

118 Constructul psihologic este :

a. sinonim conceptului
b. fundamentat pe o teorie
c. trasatura de personalitate

119 Aprecierea validitatii relative la criteriu se face prin :

a. validare predictiva
b. validare externa
c. validare structurala

120 Aprecierea validitatii relative la criteriu se face prin :

a. validare externa
b. validare structurala
c. validare concurenta

121 Tehnicile prin care se studiaza consistenta masuratorilor facute prin teste sunt tehnici
de estimare a:

a. fidelitatii
b. validitatii
c. sensibilitatii

122 Este metoda de evaluare a fidelitatii :

 a. metoda analizei de continut
b. metoda analizei consistentei externe
c. metoda test - retest

123 Dintr-o multime de teste care masoara aceasi caracteristica este de preferat testul
care :

a. are tabelul de norme detaliat pe etape de varste

b. are cel mai ridicat coeficient de validitate
c. se foloseste la nivel international

124 Manualul testului trebuie sa cuprinda :

a. baza conceptuala a testului

b. analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare
c. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti,
adulti)

125 Manualul testului trebuie sa cuprinda :

a. datele psihometrice aferente constructiei testului

b. analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare
c. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti,
adulti)

126 Manualul testului trebuie sa cuprinda :

a. Analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare

b. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti,
adulti)
c. norme si standarde de interpretare

127 Manualul testului trebuie sa cuprinda :

a. analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare

b. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti,
adulti)
c. valoarea si limitele testului

128 Tehnicile proiective sunt instrumente valoroase folosite preponderent in :

a. selectia de personal
b. orientarea carierei
c. clinica

129 Inventarele de personalitate sunt metode de :

 a. evaluare a personalitatii prin tehnici proiective
b. auto - evaluare
c. colectare a datelor in situatii naturale

130 Raspunsurile chestionarelor de personalitate se bazeaza pe :

a. informatii verificabile din exterior

b. informatii oferite de persoane apropiate subiectului
c. opinii, aprecieri sau atitudini ale subiectului

131 Observatia directa are urmatoarele caracteristici :

a. este instrumentala
b. se desfasoara cu ajutorul simturilor
c. este solicitata de subiect

132 Observatia participativa este o varianta a :

a. observatiei naturale
b. observatiei controlate
c. observatiei structurate.

133 Observarea comportamentului in timpul rezolvarii unor probleme este :

a. observatie naturala
b. observatie necontrolata
c. observatie controlata

134 Limitele metodei observatiei impun :

a. repetarea ei in conditii identice

b. demersul multimodal
c. implicarea subiectului

135 Interviul non-directiv :

a. cuprinde intrebari asezate intr-o ordine prestabilita

b. presupune ordinea stricta a intrebarilor
c. are un grad ridicat de flexibilitate care permite explorarea mai detaliata a unor
aspecte

136 In functie de scopul interviului distingem :

a. interviul ca metoda de cercetare stiintifica

b. interviul necontrolat
c. interviul participativ
137 Interviul clinic :

a. vizeaza intelegerea functionarii psihologice a unui subiect

b. se conformeaza standardelor psihometrice de calitate
c. este solicitat de subiect

138 Anamneza este centrata pe : (vezi comentariile)

a. observarea comportamentului unui subiect

b. etapele majore ale dezvoltarii unui subiect
c. libera exprimare a sentimentelor clientului

139 Etimologic, anamneza inseamna :

a. istoria personala a subiectului

b. consemnarea datelor obtinute prin observare
c. sumarizarea informatiilor culese despre un subiect

140 In cadrul convorbirii:

a. psihologul adreseaza intrebarile si subiectul raspunde

b. schimbul de informatie se face unidirectional
c. schimbul de informatii se face in ambele sensuri

141 Anamneza poate fi:

a. exhaustiva
b. unidirectionala
c. evaluata psihometric

142 Convorbirea se aseamana cu:

a. anamneza
b. interviul nestructurat
c. observatia controlata

143 Raportul psihologic este:

a. identic sub aspectul continutului cu fisa psihologica

b. echivalentul anamnezei
c. diferit de fisa psihologica

144 Raportului psihologic trebuie sa contina obligatoriu:

a. referinte despre persoana care a solicitat evaluarea

b. semnatura psihologului si supervizorului acestuia
 c. datele de identificare ale subiectului

145 Valoarea unui raport psihologic este data de :

a. lungimea raportului
b. masura in care s-a operat cea mai potrivita selectie a testelor in raport cu
solicitarea clientului
c. forma de redactare a raportulu

146 Raportul psihologic este un document :

a. complementar anamnezei
b. oficial
c. semiofficial

147 Intr-un raport psihologic, informatia trebuie sa fie :

a. explicita si utilizabila si in alt context

b. de stricta specialitate, accesibila doar specialistilor
c. codificata sub forma unor simboluri specifice

148 Valoarea unui raport psihologic este data de : (vezi comentariile)

a. lungimea raportului
b. gradul de acoperire a scopului si expectatiilor clientului
c. forma de redactare a raportului

149 Raportul psihologic este:

a. identic sub aspectul continutului cu fisa psihologica

b. echivalentul anamnezei
c. sinonim cu raportul de evaluare psihologica.

150 In constituirea unei baterii de examinare tinem cont de:

a. preferinta subiectului pentru un tip de metoda sau alta

b. scopul evaluarii psihologice
c. asigurarea unui grad ridicat de standardizare