REFERAT

METODE DE CUNOASTERE PSIHOLOGICA UTILIZATE IN CONTEXT SCOLAR

STUDENT DUTU DUMITRU DRAGOS

TERAPIE OCUPATIONALA

DATA DECEMBRIE 2023

Public
 METODE DE CUNOASTERE PSIHOLOGICA UTILIZATE IN
CONTEXT SCOLAR

Avand in vedere ca psihologia este o stiinta probalistica,iar prin

cunoasterea psihologica nu se ajunge la certitudine nu putem stabili diagnostice
definitive ci doar prognosticuri elaborate pe termen scurt ,in vederea evitarii
erorilor datorate evolutiei subiectilor.

Cadrul didactic dispune de un set de metode de cunoastere, care daca sunt

aplicate, garanteaza obtinerea unei imagini complete a grupului de scolari pe care
trebuie sa il coordoneze. De aceea cadrul didactic , la clasa, trebuie sa reprezinte
acea persoana care cunoaste foarte bine personalitatea fiecarui membru
component al grupului de scolari, de gradul de cunoastere a individului si a
capacitatilor/ aptitudinilor, depinzand de eficacitatea actului didactic.

Astfel metodele de cunoastere sunt impartite in doua categorii:

1. Metode clinice:- observatia

- convorbirea
- metoda biografica

2. Metode psihometrice sau experimentale:

-studiul de caz

-testele psihologice

-chestionarul

Diferenta dintre metoda clinica si metoda psihometrica apare in functie de :

Public
 -scopul urmarit

-gradul de precizie

-obiectivitate in cunoastere

Metodele clinice presupun o cunoastere amanuntita a persoanei si

explicatia evolutiei sale . Acestea au o interpretare calitativa din punct de vedere
psihologic.

Metodele psihometrice vizeaza rangul persoanei ,pozitia sa in raport cu o

populatie normala. Acestea au o interpretare predominant cantitativa.

METODE CLINICE
Observatia –una dintre cele mai vechi metode ce consta in urmarirea
atenta si sistematica a comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza
aspectele sale caracteristice. Astfel profesorii pot realiza:

a) Observatii spontane (calitatea prestatiilor ,greseli

frecvente,manifestari de neatentie). Este lesne de inteles ca
impresiile aparute in urma observatiilor spontane nu sunt
intotdeauna corecte, ceea ce duce de multe ori la concluzii
gresite
b) Observatiile sistemice fac obiectul identificarii fiecarei surse de
eroare ,astfel ca observatorul in aceasta situatie trebuie sa
clasifice si sa incadreze informatia in anumite concepte stiintifice.
Observatia se poate instrumenta cu ajutorul fiselor ,prin tabele de analiza a
comportamentului ,instrumente in care se pot nota repetitiv si cu exactitate
datele observate.
Convorbirea este conversatia intre doua persoane desfasurata dupa
anumite reguli metodologice ,prin care se urmareste obtinerea unor informatii cu
privire la o persoana in legatura cu o tema fixata anterior. Convorbirea se
desfasoara liber sau standardizat dar tinand cont de urmatoarele aspecte :
-castigarea increderii elevilor
-mentinerea permanenta a interesului

Public
 -sinceritatea raspunsurilor
-mentinerea climatului destins
Convorbirea este de doua tipuri: libera ,(atunci cand discutia este libera fara
a pune intrebari de dinainte stiute) si standardizata (cand intrebarile sunt bine
stabilite si nu te poti abate de la subiect).
Metoda biografica se refera la trecutul unei persoane si al modului
actual de existenta =anamneza.
Biografia pune in valoare:
-specificul scolarului
-orientarile sale
-sensurile particulare pe care le capata in diversele momente ale existentei
sale.
Exista mai multe procedee specifice metodei biografice:
a) prin documentatie (scolare, medicale.)
b) prin analiza activitatii (caiete teme,desene ,diverse activitati practice)
c) prin analiza cursului vietii (prin povestirea intregii vieti)
d) prin analiza unor microunitati biografice( o zi din vacanta, serviciu)

METODA EXPERIMENTALA (PSIHOMETRICA) vizeaza obtinerea de

informatii relativ precise in timp scurt,informatii obiective prin masurarea
diferentelor dintre indivizi,respectiv elevi. Astfel avem:
a) Teste de inteligenta si dezvoltare mintala, prin care se urmareste aptitudinea
cognitiva generala
b) Teste de personalitate ,care se impart in doua subcategorii:teste obiective de
personalitate si teste proiective. In aceasta categorie se urmareste obtinerea de
date cuantificabile fara subiectivism
c) Teste de cunostinta sau docimologie prin care cunostintele acumulate sunt
examinate si notate

Studiu de caz este o ,,metoda de confruntare directa a participantilor cu o

situatie reala, autentica, luata drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de
situatii si evenimente problematice” (Oprea, 2007).

Public
 Scopurile acestei metode, valoroasa din punct de vedere euristicsi aplicativ,
constau in:

 Realizarea contactului participantilor cu realitatile complexe,

autentice- dintr-un domeniu da, cu scopul familiarizarii acestora cu
aspectele posibile;
 Verificarea gradului de operationalitate a cunostintelor insusite;
 Sistematizarea si consolidarea cunostintelor;
 Educarea personalitatiilor;
 Exersarea capacitatiilor organizatorice, de conducere, de evaluare si
de decizie, asemeni unei situatii reale.

Pentru aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg 6 etape si anume:

Etapa1 – Prezentarea cadrului in care s-a produs evenimentul si a cazului

respectiv

 profesorul va alege mai întâi un „ caz” semnificativ domeniului cercetat şi

obiectivelor
propuse, care să evidenţieze aspectele general-valabile;
 cazul va fi prelucrat şi experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi
propus
participanţilor spre analiză;
 prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă şi completă;
Etapa 2 - Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu înţelegerea necesităţii

rezolvării lui de către participanţi:

• are loc stabilirea aspectelor neclare;
• se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor;
• se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a
cazului.
Etapa 3 - Studiul individual al cazului propus

Etapa 3: Studiul individual al cazului propus:

• documentarea participanţilor;
• găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţi;
Etapa 4 - Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului:

Public
Etapa 4: Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului:
• analiza variantelor, fie mai întâi în grupuri mici (5–6 membri) şi apoi în plen,
fie direct în plen, fiecare îşi expune variantă propusă;
• compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a acestora printr-o
dezbatere liberă,
moderată de profesor;
• ierarhizarea variantelor;
Etapa 5 - Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.
Etapa 6 – Evaluarea modului de rezolvare a situatiei- caz si rezolvarea grupului de
participanti, analizandu-se gradul de participare.

Etapa 6: Evaluarea modului de

rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.
Etapa 6: Evaluarea modului de
rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de

Public
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.
Etapa 6: Evaluarea modului de
rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.
Etapa 6: Evaluarea modului de
rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.

Public
Metoda chestionarului
Scopul chestionarului pentru cadrele didactice a fost investigarea aspectelo
r specifice evaluării educaţionale, respectiv care sunt factorii facilitatori
şi barierele în procesul de evaluare, pentru îmbunatăţirea realaţiei cadrul
didactic - scolar.

Etapa 5: Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.

Etapa 6: Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz şi evaluarea grupului de
participanţi (elevi/ studenţi/cursanţi), analizându-se gradul de participare.

Etapa 6: Evaluarea modului de

rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.
Etapa 6: Evaluarea modului de
rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de

Public
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.
Etapa 6: Evaluarea modului de
rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.
Etapa 6: Evaluarea modului de
rezolvare a situaţiei-caz şi
evaluarea grupului de
participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se
gradul de participare.

Public
 BIBLIOGRAFIE:
PSIHOLOGIE SCOLARA de Andrei Cosmovici si Luminita Iacob.
Editura POLIROM 2008
PSIHOLOGIA EDUCATIEI SCOLARE de Elena Badea, editura
ORION 2002
STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE- EDP de Crenguta
Lacramioara Oprea, Editura Didactica si Pedagogica 2007

Public