Universitatea din Craiova

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD)

Programul de formare psihopedagogică, nivelul II postuniversitar

PORTOFOLIUL PENTRU EXAMEN

Sociologia educaţiei

1
 METODE DE CUNOAȘTERE A UNUI
GRUP ȘCOLAR

Oamenii traiesc organizati in grupuri deoarece sunt fiinte sociale. Un grup social reprezinta
un ansamblu de indivizi intre care exista relatii bine definite si in care fiecare individ are
constiinta apartenentei la grup. Membrii unui grup au o anumita structura, functioneaza dupa
unele reguli prestabilite, au interese comune si urmaresc realizarea unor scopuri specifice, bine
delimitate.
Metodele de investigatie a grupului sunt putine, iar acestea care exista sunt, cele mai multe
dintre ele, adaptari ale metodelor folosite in studierea personalitatii individului. Psihologia de
grup este diferita de suma psihologiilor fiecarui individ ce ii apartine, de aceea se simte
nevoia unor modalitati noi, specializate, proprii cunoasterii grupurilor.
Pedagogia este o munca ce necesita o activitate de grup. In acest caz grupul are o
dimensiune restransa (de la 2-3 persoane, la maxim 30 persoane), si este cunoscut in literatura
de specialitate ca fiind un grup mic. Intr-un astfel de grup oamenii simt nevoia unor atitudini
de receptivitate si prietenie. Pentru ca un grup scolar sa ajunga la atingerea scopurilor, este
necesar ca organizatorul si conducatorul acestuia sa aiba informatii despre caracteristicile
grupului, sa cunoasca deci psihologia sa.
Proprietatile grupurilor mici au fost analizate in foarte multe lucrari de specialitate. Printre
psihologii straini care au abordat aceasta tema se numara: Robert F. Bales “Interaction process
analysis: a method for the study of small groups”; J. Piaget “Traite de psichologie
experimentale”;
M.A. Bany, L.V. Johnson “Dinamique des group et education. Le group- classe” ; J.L.
Moreno “Fondements de la sociometrie”; Roger Mucchielli “La dinamique des groups”; Edwin
Hollander “Principles and methods of social psychology”; Anne Ancelin-Schutzenberger
“L’observation dans le groupes de formation et therapie”. Cateva exemple de autori romani care
au studiat problema grupurilor sociale sunt:
 Achim Mihu “Sociometria. Eseu critic”;
 Pantelimon Golu “Psihologie sociala”;
 Ionescu Ion“Sociologia scolii”;
 Radu Nicolae, Carmen Furtuna “Psihologie sociala”;
 Dumitru Cristea “Tratat de psihologie sociala”.
Lucrarea “Cunoasterea si activitatea grupurilor scolare”, elaborata de Mielu Zlate si Camelia
Zlate ofera si ea o serie de metode si tehnici de cercetare a grupurilor sociale, produse in
psihologia de specialitate sau imprumutate si adaptate de la stiintele invecinate.
Printre aceste metode se numara:
 Autobiografia grupurilor
 Observatia sistemica a grupurilor pe baza categoriilor informationale
 Tehnica sociometrica
 Determinarea personalitatii interpersonale
 Profilul psihologic al grupurilor
Exista multe situatii in viata sociala in care este foarte utila aplicarea metodelor de
cunoastere a grupurilor, ca de exemplu:

2
1. Inceperea activitatii cu un grup necesita detinerea unor informatii despre el. Intr-o astfel de
situatie, daca un profesor cere detalii elevilor referitoare la performantele sau la aspiratiile
lor, el va obtine caracteristici psihoindividuale, nu unele psihosociale. De aceea este foarte
necesara utilizarea metodelor “autobiografiei” si “profilului psihologic” al grupului.
2. Aprecierea gradului de participare al fiecarui elev individual sau a intregului grup la
activitatea de seminar necesita utilizarea metodei “observatiei sistemice pe baza categoriilor
interactionale” elaborate de Bales. Astfel se poate aprecia continutul si calitatea celor
discutate, numarul participantilor la discutii si felul in care s-au implicat ei in rezolvarea
problemelor ridicate.
3. Aprecierea eficientei grupului in functie de relatiile dintre membrii acestuia, de atmosfera
creata in grup , se poate face utilizand “tehnica sociometrica”. Aceasta metoda analizeaza
relatiile afectiv- simpatice, deci relatiile de simpatie sau antipatie manifestate de membrii
grupului.
4. In situatiile de selectie sau promovare a oamenilor si in cele de formare sau reconstituire a
grupurilor sociale, este necesara luarea in considerare a criteriilor de ordin psihologic si
psihosocial , a trasaturilor de personalitate, relatiilor din cadrul grupurilor si atmosfera de
grup. Stabilirea tipului de “personalitate interpersonala” al grupului poate fi de mare folos in
atingerea acestor obiective.
Rolul aplicarii metodelor de cunoastere a grupurilor sociale este acela de a-l ajuta pe
cercetatorul, organizatorul sau conducatorul unui astfel de grup de a culege cat mai multe
informatii referitoare la grupul in cauza, de a intelege functionarea sa si a comportamentelor de
grup. Daca acesta reuseste sa atinga scopurile prezentate, va fi capabil sa anticipeze cu usurinta
evolutia viitoare a grupului.

1.Observaţia

Reprezintă metoda primă, fundamentală în cunoaşterea realităţii. Observaţia ştiinţifică

distinge între:
a) Observaţia structurată (cantitativă) - ce presupune o grilă de comportamente dinainte
stabilite, ceea ce se observă, se include în grilă. Deci, lucrează cu scheme urmărind testarea
lor în condiţii de viaţă reale.
b) Observaţia calitativă - presupune studierea din interior a unei comunităţi pe o perioada mai
lungă de timp la activităţile ei, fără a avea o grilă sau un set de ipoteze specifice.
Scopurile observatiei sunt:
 de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, actiuni, norme si valori;
 de a descrie contactul si persoanele observate pentru a permite întelegerea a ceea ce se
întâmpla acolo;
 de a contextualiza, social si istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect întelese;
 de a integra, a vedea viata sociala ca un proces de evenimente interconectate;
 de a evita utilizarea prematura a teoriei si conceptelor înainte ca fenomenul respectiv sa fie
cu adevarat înteles;
 de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permita o investigare deschisa spre aspectele
neasteptate si neprevazute.
Caracteristica esentiala a observatiei este caracterul sau de non-interventie.
Observatorul urmeaza fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a le modifica

3
 Caracteristici
1. are un caracter flexibil;
2. gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare pâna la o situatie libera de
orice tenta de urmarire sistematica;
3. observatia se poate focaliza pe aspecte si dimensiuni specifice, înguste sau poate avea un
caracter general.
În ceea ce priveste constientizarea prezentei observatorului de catre subiectul (subiectii)
observatiei, putem întâlni mai multe modalitati:
1. observator prezent si neimplicat (ex. asista la o clasa);
2. observator prezent si implicat (ex. observatorul înlocuieste profesorul la clasa respectiva);
3. observator ascuns si neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens - în anchete, la politie).
În functie de explicatiile care sunt oferite participantilor, putem întâlni:
- explicarea completa a motivelor observatiei si a aspectelor urmarite, pâna la
- explicatii false sau omiterea oferirii de explicatii.
Timpul observatiei poate varia de la o simpla observatiei la observatii multiple, în situatii
asemanatoare sau diferite.
Cu cât avem mai multe observatii, cu atât precizia concluziilor formulate pe baza lor creste.
Înregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simpla luare de note sau prin
utilizarea de mijloace audio - vizuale, care sa ne permita urmarirea repetata si independenta a
celor înregistrate.
În ceea ce priveste feed-back-ul, observatorul poate opta pentru oferirea unui feed-back
complet participantilor cu privire la cele observate si constatarile facute sau poate întrerupe
complet orice contact cu cei observati.
Tipuri de observatie:
 naturala;
 sistematica;
 autoobservatia.
Avantajele observaţiei
o este o metoda mai putin intruziva;
o are caracter flexibil, permitând o noua perspectiva asupra unor fenomene studiate anterior;
o furnizeaza date bogate într-o perioada scurta de timp;
o are o mare validitate ecologica (datele sunt luate din viata reala, nu sunt schimbate cu nimic);
o observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite si el este acela care construieste
teoriile ce vor genera, lega, diferitele categorii relationale;
o observatia permite accesul la fenomene care sunt si mai putin evidente prin alte tehnici si
poate fi replicata (repetata).
Limite
o dificultatea de a controla toate variabilele implicate în fenomenul investigat (exista variabile
perturbatoare);
o daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se realizeaza observatia?) nu este bine
formulata ea poate duce la urmarirea unor aspecte irelevante sau chiar gresite;
o categoria de subiecti poate fi incorect aleasa;
o este o metoda costisitoare financiar, din punct de vedere al timpului si personalului calificat
necesar;

4
o calitatea rezultatelor obtinute prin metoda observatiei depinde de experienta si abilitatea
observatorului.
În general, aceasta metoda se utilizeaza alaturi de alte metode în cercetarea psihologica.
Instrumente de observaţie
Grila de observaţie
Observatia sistematica pune în actiune grila de observatie.
 Grila de observatie este:
 lista de rubrici care ofera cadru de clasificare a datelor brute;
 mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si compararea datelor de observatie.
 Ea nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 categorii.
 Categoriile pe care le vom folosi:
 trebuie sa fie disjuncte;
 trebuie sa epuizeze principalele aspecte ale fenomenului care urmeaza sa se studieze;
 se stabilesc pe baza unui material empiric, strâns în faze preliminare si condensat în concepte.
Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de referinta unor observatii diferite.

2.Metoda sociometrică

Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din România. El

afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si anume de relatiile
interpersonale, acordând o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora.
"Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietatilor psihologice ale populatiilor "În
cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu studiul relatiilor interpersonale, îndeosebi acelor
relatii simpatetice care se bazeaza pe atractii si respingeri între membrii colectivului. Se
realizeaza cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor calitati/caracteristici
relationale ale grupului de elevi.

Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee

destinate sa înregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din
interiorul grupului scolar. Sub aceasta denumire sunt incluse atât instrumentele de culegere a
materialului faptic, cât si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv.
De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc în
cadrul colectivului de elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: în primul rând
cunoasterea de catre diriginte/comandant/psiholog a afinitatilor exprimate de membri grupului si
implicit a relatiilor din cadrul colectivului; în al doilea rând o cunoastere mai buna de catre elevi
a propriilor lor pozitii în grup; si în al treilea rând, dar nu cel din urma, îmbunatatirea relatiilor si
a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice. Prin testul
sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relatiilor interpersonale (lider, popular,
izolat, ignorat, respins, etc.),
- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau,
- diversele centre de influenta,
- perceptia grupului fata de un anumit membru,
- coeziunea de grup, etc.
5
 Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat testul
sociometric poate crea usor iluzia instrumentului "ideal". Totusi trebuie atrasa atentia asupra
unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor
interpersonale, ceea ce implica în mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de
cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile
preferintelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de
întelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul trebuie sa dea
dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator
participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice
personal.

Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum

si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea
urmarita. Putem sa le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;
- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea în fata clasei/individual a rezultatelor.
Pentru a cunoaşte mai bine relaţiile dintre membrii unui grup trebuie parcurse mai multe
etape:
- întocmirea sociometrică (membrii grupului sunt notaţi atât pe verticală cât şi pe orizontală);
- calcularea indicilor sociometrici: care e locul poziţiei ocupate de fiecare individ: însumarea
pe orizontală a numărului de alegeri şi respingeri emise de fiecare elev dă indicele de
expansiune afectivă iar însumarea pe verticală a alegerilor şi respingerilor primite de fiecare
elev dă indicele de statut preferenţial al subiectului prin aplicarea formulei A- R/N-1
- întocmirea sociogramei, adică a figurilor grafice care redau tipul şi sensul relaţiilor existente
în grup;
- calcularea indicelui de coeziune al grupului după formula: Cgr = Alegeri reciproce x 2/ N (N-
1)6.

Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare în

cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta în colectiv. El ofera
doar materialul brut în legatura cu aspectele relationale ale elevului si ale grupului în totalitatea
sa. Ulterior acest material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste
aceste aspecte.

Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute în urma prelucrarii sunt dependente de

fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la întrebarile
testului, sinceritate care la rândul ei este determinata de felul în care a fost întocmit testul
si de modul în care a fost aplicat.

Testul sociometric consta în formularea unor întrebari prin intermediul carora se solicita
fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai. Foarte important

6
este ca întrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa fie în concordanta cu interesele,
preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se
ofere elevilor suficiente motive pentru a raspunde cât mai sincer. În cercetarea pe care am
întreprins-o am folosit un test sociometric cu 4 întrebari solicitând elevilor sa indice 3 nume ale
unor colegi pentru fiecare întrebare. Aceste întrebari pot avea ca referinta diverse aspecte sau
domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea în
cadrul echipei sportive, etc. În cazul nostru întrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a
lasat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca acestia în
raspunsurile lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat s-a urmarit si motivatia deoarece
din aceste motivatii se poate realiza într- o oarecare masura evaluarea obiectiva a elevilor.

Etapele aplicarii testului sociometric:

a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare îsi va cunoaste mai bine locul în grup,
- în repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si în structura formala a grupului;
b) se obtine încrederea subiectilor în caracterul confidential al raspunsurilor la întrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu întrebari ce urmeaza a fi completate si se
explica clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul în cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;
- sensul fiecarei întrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri în functie de
marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde atât cât corespunde preferintelor sale dar sa nu
depaseasca numarul maxim indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul întâi sa
fie cel mai preferat, iar urmatorii în ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia
relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa
fie comparate între ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte îi
diminueaza eficacitatea, subiectii orientându-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt
înca vii în memorie, decât dupa ceea ce simt în momentul respectiv. De asemenea în cazul în
care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene.
Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii sociometrice anual.
Profilul psihosocial al grupului
Profilul psihosocial al grupului este o metoda de reprezentare grafica a gradului in care
grupul poseda anumite proprietati considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un grup mic.
Informatiile privind proprietatile grupului respectiv sunt obtinute in urma aplicarii si prelucrarii
unui chestionar de evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape:

7
 1. Pregatirea grupului in vederea aplicarii chestionarului consta in organizarea unei discutii
preliminare cu intreaga clasa, pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi intalniti in
chestionar (de exemplu, "consens", "statute", "constanta" s.a.). In plus, grupul va fi instruit in
legatura cu completarea foilor de raspuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16 intrebari,
iar in dreptul fiecareia vor trebui sa scrie o nota de la 1 la 5, dupa cum apreciaza ca articularitatea
vizata de intrebare este prezenta in clasa lor "intr-o foarte mica masura" (1 punct); "intr-o mica
masura" (2 puncte); "intr-o oarecare masura" (3 puncte); "intr-o mare masura" (4 puncte); "intr-o
foarte mare masura" (5 puncte).
2. Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu intrebari sau dictarea lor si
cotarea raspunsului de catre elevi.

Prezentăm în continuare un model de test sociometrice:

Numele: ………………………………………………… Data: ……………………..

TEST SOCIOMETRIC 1

Şcoala:………………………………
Clasa:……………………………….

Trebuie să lucrezi în laboratorul de informatică al şcolii.

1)Alege doi colegi cu care ai dori să fii împreună în grupa din laboratorul de informatică.
a) ……………………………………………………………………………………
b) ……………………………………………………………………………………
2) Alege doi colegi pe care nu-i doreşti alături de tine în grupa din laboratorul de informatică.
a) ……………………………………………………………………………………
b) ……………………………………………………………………………………

Notă:
1. Din două alegeri posibile , celei dintâi i se acordă două puncte( 1= +2p), iar celei de-a
doua i se acordă un punct( 2= +1p).
2. Din două respingeri posibile, primei i se acordă -2 puncte( 1= -2p), iar celei de-a doua i se
atribuie -1 punct( 2= -1p).

Matricea sociometrica

Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu doua intrari, unde atât pe
verticala cât si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec
punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile
pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.

Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic decât unul de cunoastere. Ea
faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura conditiile
necesare pentru manipularea si prelucrarea lor.

8
 Pe verticala se trec în ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1 puncte
în dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul colegilor
respinsi, nominalizati la întrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate
prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi în capetele de
tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si
suma perceptiilor pozitive/negative.
Primul coleg ales la prima întrebare primeste +3 puncte, al doilea
+2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la întrebarea a doua primeste - 3
puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct. Toti cei trei nominalizati la întrebarea a treia
primesc nediferentiat un cerc rosu, iar cei trei nominalizati la întrebarea a patra primesc de
asemenea nediferentiat un cerc albastru (anexa 2).
Sociograma

Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem întocmi sociograma care ne prezinta
sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în evidenta printr-
un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste
retele se cuantifica în sociograma prin diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective.

Primele nu sunt altceva decât un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev
asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalticolegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule)
sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate în cadrul unui numar de cercuri concentrice).
Numarul cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare în functie de
numarul elevilor din clasa sau în functie de distanta sociometrica dintre elevi. Este recomandat
un numar de cercuri impar astfel încât cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul
corespunzator statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare,
în care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de
"neintegrare", în care se afla elevii cu punctaj total negativ.

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat în centrul cercului
numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cât un elev are un punctaj mai
mic cu atât se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste

în interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de
vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie B), iar
respingerile printr-o sageata albastra (A îl alege pe B, adica A B). Relatiile reciproce ne apar ca o
linie (A îl respinge pe B, adica A continua dubla cu vârful spre ambele sensuri, în culoarea
corespunzatoare. Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, cât si aprecieri calitative
diverse în functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul
sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev
trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie decât un altul care
trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o
semnificatie pozitiva sau una negativa în raport cu pozitia subgrupului din care face parte în
cadrul colectivului clasei.

9
 Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta relatiile
interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figureaza în cadrane se
pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca întreg.
Observând ponderea distributiei elevilor în cadrane se pot cunoaste influentele si
"constrângerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor.
Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în intimitatea lor.

Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale) dar si
individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este
recomandat a se scoate în evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel încât sa îmbunatatim
climatul psihosocial, sa încalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev
asupra rolului, statutusului si pozitiei sale în grup în mod realist si consilierea acestora pentru a
diminua conflictele sau atitudinile negative.
Construirea profilului psihosocial grupului reprezinta cea de a treia etapa in care, mai intai, se
calculeaza, pentru fiecare intrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare medie
se marcheaza grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar in final, prin
unirea punctelor, se obtine profilul psihosocial al grupului clasei respective.
Proba de autocunoastere prin intermediul colegilor
Proba poate fi aplicata in scopul interventiei educationale, prin stimularea proceselor de
autocunoastere si intercunoastere.
Sarcina:
Se solicita elevilor sa noteze pe o foaie de hartie principalele trasaturi de personalitate pe care
le apreciaza ei insisi ca le poseda (nu se specifica un anumit numar de trasaturi) :
Se cere elevilor sa realizeze un numar de N-1 biletele (N= numarul elevilor din clasa) pe care
vor nota, ca si pentru ei insisi, principalele trasaturi de personalitate ale colegilor (fara a li se
impune un anumit numar de trasaturi si fara a fi nevoie sa se semneze) ;
Observatie : se atrage atentia elevilor asupra seriozitatii si responsabilitatii presupuse de
aceasta proba, pentru a nu leza in mod gratuit personalitatea vreunuia dintre colegi. Este de
preferat sa dea un bilet gol sau incomplet decat sa noteze la intamplare atribute oarecare.
Sunt mentionate unul cate unul numarul elevilor dupa catalog acordandu-se timpul necesar
colegilor sa noteze pe biletele caracteristicile de personalitate ale fiecaruia dintre ei ;
Biletelele sunt adunate de profesor (diriginte) in cate un plic cu numele fiecarui elev pentru a
le analiza inainte de a le inmana fiecaruia dintre cei vizati ;
Comentarea de catre profesor (diriginte) a diferitelor situatii care ar putea sa apara :
 daca elevul obtine o caracterizare mult diferita de a sa, se va intreba daca se cunoaste
suficient, cantarind veridicitatea parerilor despre sine dar si ale celorlalti, in functie de
dorintele si aspiratiile sale dar si de comportamentul pe care l-a manifestat pana in acel
moment ;
 daca cineva obtine atribute foarte diverse trebuie sa se intrebe daca are sau nu o personalitate
suficient de conturata ori daca nu cumva manifesta inconsecventa in comportamentul sau ;
 daca un elev obtine un numar mare de biletele albe sau un numar mic de trasaturi este cazul
sa-si puna problema daca are cumva o fire prea retrasa care nu permite sa fie cunoscut.
Importanta: pe baza rezultatelor obtinute se pot organiza activitati de consiliere individuala
sau de grup, diverse activitati extrascolare menite sa contribuie la sporirea gradului de
autocunoastere si intercunoastere.

10
 Intocmirea unui model de fisa de caracterizare psihosociala a clasei de elevi
Fisa de caracterizare a clasei este un document care contine concluziile investigatiilor asupra
unei clase de elevi. Ea reprezinta o informare esentializata asupra caracteristicilor clasei
respective. Rubricile fisei ofera, totodata, profesorilor indicatii asupra faptelor pe care trebuie sa
le cerceteze in continuare si care sunt considerate necesare pentru o buna cunoastere a unui grup
scolar. In scoli profesorii utilizeaza diverse alte tipuri de fise (fisa medicala, fisa psihologica, fisa
pedagogica pe obiecte, fisa psihopedagogica sau fisa individuala a elevului), dar spre deosebire
de fisa clasei, ele sunt destinate sistematizarii datelor despre caracteristicile unui singur elev, cu
particularitatile sale individuale, nu despre un intreg colectiv scolar.
Fisa de caracterizare a clasei reprezinta un instrument de lucru in mana profesorului si
indeplineste mai multe functii:
Fixeaza cadrul de cunoastere a grupului clasei de elevi, indicand aspectele care trebuie sa fie
abordate;
1. Ordoneaza si prezinta intr-o maniera sistematica datele obtinute in urma investigatiilor
intreprinse asupra grupului;
2. Informeaza permanent profesorii care preiau clasa respectiva asupra caracteristicilor
colectivului de elevi cu care urmeaza sa lucreze;
3. Directioneaza procesul formativ desfasurat in scoala in vederea educarii capacitatilor de
integrare sociala a elevilor care compun clasa scolara la care se refera fisa respectiva;
4. Ofera indicatori de evaluare a eficientei actiunilor educative intreprinse pentru a-i ajuta
pe elevi sa se dezvolte in planul social. Ca si in cazul celorlalte tipuri de fise psihopedagogice,
gradul de eficienta al fisei clasei de elevi este conditionat de respectarea unor criterii
metodologice (MUSTER D., 1971, pg. 39):
5. Criteriul completitudinii - sa permita acoperirea tuturor aspectelor definitorii pentru
specificul unui grup;
6. Criteriul selectarii - din multitudinea fenomenelor de grup descrise in literatura de
cercetare sa se concentreze asupra acelora care sunt utile profesorilor pentru realizarea
obiectivelor lor educative;
7. Criteriul sistematizarii - sa permita o ordonare logica a informatiei si sa scoata in evidenta
aspectele specifice ale unei clase de elevi;

11
 BIBLIOGRAFIE

1. Doise Willem, Deschamp J. C., Psihologia socială şi

experimentală, Iaşi, Ed.Polirom,1996,
2. Stănciulescu Elisabeta, Sociologia educaţiei familiale, Iaşi,
Ed.Polirom,1997,
3. Zlate M., Psihologia socială a grupurilor şcolare, Bucureşti, Ed.Pedagogică,1972,
4. https://www.academia.edu/39157627/Metode_si_tehnici_de_cunoastere_a_grupurilor
5. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/metode-de-cunoastere-a-grupului-scolar
6. https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/Metode-si-tehnici-de-cunoaster86.php
7. https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/METODA-OBSERVATIEI41826.php

12