METODA DE PREDARE

STUDIU DE CAZ

A elaborat: Neamțu Svetlana

Profesor: Coropcean Eduard
 Cuprins
1.Noțiune de stuidiul de caz
2.Tipuri
3.Etapele studiului de caz
4.Experiența
5. Avantaje
Metoda studiul de caz se află la baza formelor de
învățămînt propuse de către Graduate School of Business
Administration of Haward. Ea a fost inițiată în Franța, în
1926 , de către Andre Siegrifiend. Ulterior, s-a bucurat de o
extindere mai largă în sectoarele învățămîntului superior,
apoi în cele ale educației în general.

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă

a participanţilor cu o situaţie reală, autentică, luată drept
exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi
evenimente problematice.
• Regulile desfăşurării metodei au în vedere în special
„cazul” ales. Astfel, pentru ca o situaţie să poată fi
considerată şi analizată precum un „caz” reprezentativ
pentru un domeniu, ea trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
• să fie autentică şi semnificativă în raport cu obiectivele
prefigurate, condensând esenţialul;
• să aibă valoare instructivă în raport cu competenţele profesionale,
ştiinţifice şi etice;
• să aibe un caracter incitant, motivând participanţii la soluţionarea lui,
• corespunzând pregătirii şi intereselor acestora;
• să solicite participarea activă a tuturor elevilor/studenţilorîn obţinerea
de soluţii, asumându-şi responsabilitea rezolvării cazului;
 Tipuri
• Studiul cazului intrinsec, în care cercetătorul
se centrază pe descrierea în profunzime a
unui fenomen unificat, fără a umări testare
ipotezelor;
• Studiul cazului instrumental, realizat în
vederea clarificării unei teorii sau a unei
probleme mai generale;
• Studiul unor cazuri multiple (colective), în
care
Se încearcă generalizarea caracteristicilor și
mecanismelor.
 Studiul de caz
Metoda studiului de caz presupune parcurgerea de către
elev a unor etape, la sfârșitul cărora acesta își va prezenta
rezultatul muncii sale. Noutatea metodei constă în aceea
că elevii pot demonstra originalitate în abordarea și
prezentarea studiului, deși, „pentru elev, originalitatea nu
constă în a descoperi o direcţie cu totul nouă – pentru că
atunci când pretindem acest lucru, cădem de fapt în
şabloane – ci, dimpotrivă, în a trăi în mod personal – cu
bogăţiile, nuanţele, modificările pe care le aduce în acest
domeniu personalitatea sa – o direcţie
deja existentă.”
 Etape ale studiului de caz:

• În aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg şase

etape şi anume:
• Etapa 1.: Prezentarea cadrului general în care s-a
produs evenimentul şi a cazului respectiv:
• profesorul va alege mai întâi un „ caz” semnificativ
domeniului cercetat şi
• obiectivelor propuse, care să evidenţieze aspectele
general-valabile;
• cazul va fi prelucrat şi experimentat mai întâi pe un grup
restrâns, apoi va fi
• propus participanţilor spre analiză;
• prezentarea trebuie să fie cât
mai clară, precisă şi completă;
• Etapa 2.: Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu
înţelegerea necesităţii
• rezolvării lui de către
participanţi:
- are loc stabilirea
aspectelor neclare;
• se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor;

• se solicită informaţii
suplimentare privitoare
la modul de
soluţionare a cazului.
• Etapa 3.: Studiul individual al cazului propus:
• documentarea participanţilor;
• găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţi;
• Etapa 4.: Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare
a cazului:

• analiza variantelor, fie mai întâi

în grupuri mici (5–6 membri) şi apoi
în plen, fie direct în plen,
fiecare îşi expune
variantă propusă;
• compararea rezultatelor obţinute şi analiza critică a
acestora printr-o dezbatere liberă, moderată de profesor;

•Ierarhizarea variantelor;
• Etapa 5.: Formularea
concluziilor
optime pe baza luării
unor decizii unanime.
• Etapa 6.: Evaluarea modului de rezolvare a situaţiei-caz
şi evaluarea grupului de participanţi (elevi/
studenţi/cursanţi), analizându-se gradul de participare.

• Totodată se fac predicţii asupra importanţei reţinerii

modalităţilor de soluţionare în vederea aplicării lor la
situaţii similare.
•Rolul profesorului, în cazul
apelului la metoda studiului
de caz, se reduce doar la
cel de incitator şi de
provocator al demersurilor
de rezolvare a cazului.
 Avantaje
a) situarea elevului chiar in mijlocul realitatii
concrete - intelegerea esentei adevarurilor si
retinerea lor durabila, precum si aplicarea in
contexte reale;
b) caracterul prin excelenta activ al metodei - toti
elevii se pot angaja in rezolvarea cazului;
c) cultiva spiritul de responsabilitate in grup si
capacitatea de initiativa;
d) favorizeaza socializarea elevului si capacitatea
de colaborare.