P. 1
Evaluare Curs

Evaluare Curs

|Views: 8|Likes:
Published by Straulescu Roxy

More info:

Published by: Straulescu Roxy on Apr 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2014

pdf

text

original

1. EVALUAREA ÎN ACTIVITĂŢILE MOTRICE 1.1.

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EVALUĂRII Toate activitatile umane importante (si nu numai) presupun un proces de evaluare stiintifica sau empirica, inclusiv în educatie si, implicit, în educatia fizica, componenta a educatiei generale. 1.1.1. ASPECTE EVOLUTIVE ALE EVALUĂRII  Scurt istoric al evaluarii Evaluarea a fost folosita înca din cele mai vechi timpuri, ea aparând odata cu actiunea pedagogica de instruire, în evolutia tehnicilor de evaluare, m speciaf a randamentului scoîar, se pot distinge câteva etape. In gândirea filosofica a Antichitatii, gasim primele idei referitoare la necesitatea masurarii unor componente ale procesului de formare a omului. Platon preconiza ca selectarea celor mai apti pentru cariera militara sa se faca pe baza însusirilor acestora. Pe masura ce activitatea de educare a tinerei generatii se contureaza ca activitate sociala specifica, ea începe sa includa actiuni de verificare si apreciere a rezultatelor obtinute. Psihotehnica - stiinta bazata pe folosirea testelor. La început, testele aveau ca orientare dominanta investigarea psihicului uman, apoi au fost folosite pentru masurarea dezvoltarii psihomotrice, a inteligentei, aptitudinilor si cunostintelor elevilor. Aparute si cristalizate în secolul XX, acestea pot fi grupate în: Perioada "testelor", care a durat de la sfârsitul secolului al XlX-lea pâna în 1910, s-a caracterizat prin trecerea de la masuratori subiective individuale si aleatorii la teste standardizate. Perioada "masurarii", cuprinsa între 1910 si 1930, în care se continua perfectionarea testelor. Desi aceste teste au marcat un progres evident în privinta exactitatii masurarilor, ele nu au eliminate erorile produse în aprecierea rezultatelor. Faptul ca li s-au conferit "virtuti" pe care nu le aveau, a condus la aplicarea lor abuziva într-o anumita perioada si, în consecinta, la ignorarea altor modalitati de cunoa 13513p1522n stere a elevilor. A fost neglijata mai alesutilizarea si dezvoltarea tehnicilor de apreciere a altor rezultate scolare, în afara de cunostintele acumulate care erau mai usor cuantificabile, cum ar fi diferite capacitati, trasaturi de personalitate etc. Perioada "evaluarii", care a debutat în 1930, s-a definit prin încercarea de a descoperi elevul în totalitate. In aceasta perioada, începe sa fie pusa în practica ideea ca, pe lânga cunostintele asimilate în procesul de instruire, sunt explorate si alte laturi ale comportamentului elevilor: atitudinile, interesele, aspectele emotionale, în acest fel, aria continutului si a metodelor proprii actiunii de evaluare se îmbunatateste considerabil. Se produce o schimbare esentiala care marcheaza trecerea de la masurarea si evaluarea cu precadere globala, finala, cu accent pe

V. SUVA. precum si conceperea si emiterea recomandarilor bazate pe analiza informatiilor respective" (Alkin). dar si asupra unor aspecte de macrosistem. B. McGee. . punctul de plecare în autoreglarea sistemului. SNE etc. P. interes concretizat în numeroase studii publicate în "Revista de pedagogie". în ultima analiza ea constituie chiar una din conditiile de desfasurare a unui proces instructiv-educativ. Se poate afirma ca problematica evaluarii a constituit si constituie o preocupare importanta pentru pedagogi. G. S. T. Dragnea. Cerghit. evaluarea devine un moment al procesului ca atare. I. H. 1. T.2. În acest sens.1. în acest sens. principiul sau de functionare.  Contributii la evolutia teoriilor evaluarii Extinderea evaluarii asupra conditiilor si factorilor de care depind rezultatele obtinute. CONCEPTUL DE EVALUARE  Definitii ale evaluarii "Evaluarea reprezinta un act prin care se realizeaza ameliorarea permanenta a sistemului. G. catre o evaluare realizata sistematic. psihologi si alti specialisti în problemele evaluarii. duc la cresterea importantei actului de evaluare. Muster. I. Numeroasele cercetari care au contribuit la dezvoltarea teoriei evaluarii au fost materializate prin redactarea unor lucrari de referinta în domeniu sau prin crearea si utilizarea unor sisteme de evaluare în educatia fizica: EUROFIT. I. "Evaluarea este procesul de determinare a ariilor care ne permit sa judecam daca decizia a fost bine facuta ori nu. Mastings. ca domeniu de investigare cu o problematica proprie. deoarece este o antrepriza stiintifica apta sa ne duca la determinarea gradului în care obiectivele dinainte fixate în program au fost atinse sau nu. care devine parte esentiala a programelor educationale. M. printre care: A. daca deciziile luate se justifica sau nu" (N. Bloom. D. Radu. Aceeasi caracteristica se constata si pe plan mondial. sociologi. R. "Evaluarea este parte integrala si esentiala a programului educational. Pavelcu. au existat preocupari din partea multor specialisti ai domeniului. Ideile pedagogice referitoare la evaluarea actiunii de instruire s-au cristalizat. determinând schimbari în obiectivele activitatii si în strategia folosita" (I. SUVAD. Pieron. cum ar fi: V. Popescu. constituindu-se ca ramura a sistemului stiintelor pedagogice. Jinga. Horghidan. Radu). Firea. remarcam interesul acordat acestei probleme de unii specialisti din tara noastra. În sfera evaluarii procesului de educatie fizica. sa realizam selectarea si colectarea informatiilor necesare prin analiza si subsumarea acestora. F. E. integrata în toate secventele actului pedagogic si orientata spre masurarea tuturor produselor (rezultatelor) actiunii de educatie. de Landsheere. în "Tribuna învatamântului" sau într-o serie de lucrari de referinta. câtiva dintre autorii preocupati de acest domeniu fiind: H. Vintanu). Barrow. Hazgan.informatia acumulata. Epuran.

. .este un act necesar si obligatoriu în conducerea unui sistem care are obiective clare si precise. astfel.este o pârghie de apreciere a obiectivelor. astfel încât realizatorii sa fie siguri ca obiectivele sunt pe cale de a fi realizate. . Toate aceste formulari au o componenta asemanatoare. ci si ca o cale de perfectionare ce presupune o strategie globala asupra formarii. Lindeman (1979): ."Evaluarea rezultatelor constituie un moment necesar si central al procesului instructiveducativ. ele trimitând la obiective. deoarece se prezinta ca o preocupare continua a celor angajati în activitatea de a recepta efectele actiunii. o conditie de ameliorare continua a procesului care trebuie evaluat. deci. elevii dobândind confirmarea prestatiei lor pe parcursul procesului. o ameliorare permanenta a functionalitatii sistemului" (Centre pour la Rechereche et l'Innovation dans l'Enseignement). la ameliorarea functionalitatii sistemului si la luarea deciziilor necesare reglarii actiunii acestuia. evaluarea efectuata în interiorul sistemului genereaza informatii care au o functie de autoreglare pentru cresterea eficientei. daca sistemul are obiective si daca operatorii sistemului sunt preocupati de realizarea obiectivelor.este parte integranta a unui sistem de relatii educationale. Epuran). judecati care au în vedere anumite criterii si care reprezinta în acelasi timp scopul masurarii" (M.este ca un feed-back în cadrul sistemelor bio-psiho-sociale.aceste procedee asigura mentinerea unei maxime eficiente în functionarea sistemului. este procesul prin care se delimiteaza. "Evaluarea este procesul prin care se fac judecati asupra rezultatelor masuratorilor. . în sensul ca se realizeaza o reglare continua. se obtin si se utilizeaza informatii utile privind luarea unor decizii ulterioare. la evaluarea produsului. . evaluarea nu trebuie conceputa numai ca un control al cunostintelor. Ea face ca acest proces sa devina <un demers în spirala>.  Elementele definitorii ale evaluarii Acestea au fost prezentate de R.prin procesul de evaluare se urmareste evaluarea procesului.  Caracteristicile evaluarii .procesele evaluative ofera jaloanele de control pentru întregul sistem si pentru portiuni individuale ale sistemului.o anumita forma de evaluare trebuie sa fie parte din modul de functionare al oricarui sistem care functioneaza bine. a structurilor si a produsului. . . este logic sa se foloseasca o forma de evaluare periodica.

Tipuri de evaluare . pentru ca totalul produselor educatiei nu poate fi cuprins din cauza varietatii efectelor. nu este suficienta prin ea însasi pentru ameliorarea acestuia. evaluarea trebuie sa înceapa gradual.   Conditiile unei evaluari reusite exactitatea masurarii stabilirea criteriilor de apreciere priceperea evaluatorului în efectuarea masuratorilor capacitatea evaluatorului de a interpreta si aprecia datele obtinute. desi necesara într-un demers didactic. actiune si rezultate. fara a ignora necesitatea cunoasterii cât mai exacte a performantei elevilor. o evaluare bine realizata cuprinde procesul. trebuie luate în considerare sferele reprezentative. evaluarea performantelor elevilor. b. evaluarea ajunge sa fie înteleasa ca o operatie menita sa obtina informatii în vederea luarii unor decizii vizând ameliorarea activitatii si a relevarii functiilor pe care aceasta îl exercita asupra diferitelor momente ale actiunii. d. trebuie sa cuprinda informatii atât cu privire la rezultat. cât si la actiunile care 1-au produs. Astfel. prin care se sugereaza posibilitatile de ameliorare a activitatii de la un segment la altul. absenta oricaruia dintre aceste elemente diminueaza valoarea rezultatelor obtinute. produsul. de a îndruma si stimula activitatea de învatare. În acest sens. dintre care mentionam: a. obiectivele educationale prezente trebuie corelate cu cele viitoare. evaluarea în interiorul grupului este mai buna decât cea din afara grupului. de la un potential mai mic spre unul mai mare. si trebuie sa se desfasoare un timp mai îndelungat. au pus în evidenta necesitatea de a stabili legatura dintre actiune si evaluare.Abordari mai noi ale procesului instructiv-educativ. facându-le pe amândoua mai eficace.3.1. mai precis coerenta dintre scopuri. dar si structurile. În consecinta. Principii ale evaluarii "Adult Education Association" propune o serie de principii ale evaluarii. e. din perspectiva analizei de sistem. 1. c. evaluarea are rolul de a orienta actiunea de predare si de a sustine reglarea ei sistematica. Bucla conexiunii inverse.

B. Dragnea folosesc termenul de "evaluare initiala" (în care masurarea performantelor individuale este comparata în functie de criterii de performanta definite a priori) si de "evaluare normativa" (în care masura performantelor individuale este pusa în relatie cu performantele altor persoane din grupul din care face parte respectivul individ). conditiile în care aceasta se poate integra în "ogramul pregatit. precizându-se neajunsurile si dificultatile. Prin urmare.se efectueaza la începutul unui program de instruire si are rolul de a stabili starea sistemului sau a actiunii evaluate. Acest tip de evaluare raspunde unor întrebari cum ar fi: "de ce numai aici?". reprezinta modul traditional de evaluare a rezultatelor unei activitati si consta în verificarea si aprecierea periodica. Nowlan si A. Ea constituie una dintre premisele realizarii programului. Evaluarea initiala . .ritmul mult mai lent al actiunii de evaluare. încheiate prin controlul final asupra întregului proces al activitatii evaluate. problema pe care si-o pune evaluarea formativa este aceea de a etermina "unde se afla actiunea fata de obiective". Acest tip de evaluare raspunde functiei predictive a evaluarii.). pentru a se opera remediile necesare. C.A. precum si a rezultatelor obtinute. Evaluarea formativa este implicata în proces si vizeaza sesizarea la timp a unor defectiuni. se stabileste un diagnostic. "pe ce cai se obtine un randament mai ridicat?". Evaluarea cumulativa are un caracter retrospectiv în raport cu actiunea estimata. ceea ce înseamna ca rolul sau este acela de diagnosticare. precum si aplicarea masurilor de corectare necesare. ani. din momentul începerii si pâna când la încheierea acestuia. Evaluarea continua sau formativa . cicluri etc. Evaluarea formativa are rol de diagnosticare si de ameliorare. în cazul unei evaluari cumulative.se efectueaza prin masurarea si aprecierea rezultatelor pe parcursul unui program. sa se ia decizii utile celor ale caror rezultate sunt apreciate. cât si cu starea initiala a sistemului sau a activitatii supuse evaluarii. si consta în estimarea diferitelor faze si secvente ale procesului. Daca progresele nu sunt cele scontate. decât în mica masura. Acest tip de evaluare nu permite.se efectueaza la sfârsitul unor perioade mai mult sau mai putin lungi (trimestre. analizate în detaliu. scurtarea considerabila a intervalului dintre evaluare si modificarile (ameliorarile) aduse activitatii evaluate.. J. realizându-se în trepte succesive foarte scurte. Evaluarea cumulativa sau sumativa . iar "evaluarea criteriala" cu sintagma "scala de apreciere absoluta". Ea implica o comparare a rezultatului obtinut atât cu obiectivele urmarite. frecventa mult mai mare a verificarilor si aprecierilor pe parcursul unei perioade. reusita si esecul sunt considerate într-o maniera globala. Ea se distinge prin doua trasaturi principale: . Verduci (1980) identifica "evaluarea normativa" cu sintagma "scala de apreciere normativa".

Functia de diagnosticare . evaluarea este menita sa confirme sau sa infirme acumularea de catre cei instruiti a cunostintelor si abilitatilor necesare unei activitati sociale utile. Functia sociala .în învatamânt. Din perspectiva cibernetica. A. Functia predictiva sau de prognosticare . prefigurând chiar dezvoltarea ulterioara a respectivului proces. oferind deopotriva sugestii utile pentru deciziile ce urmeaza a fi adoptate în etapele urmatoare. Operatiile pe care le presupune aceasta functie sunt:    colectionarea rezultatelor. C. E. diagnosticul este o metoda de depistare si. Functiile evaluarii Evaluarea are urmatoarele functii:    functia de constatare. rezultatele activitatii sale într-o anumita directie.evaluarea releva partile izbutite si mai putin izbutite ale activitatii. o previziune a evolutiei viitoare a procesului caruia i se adreseaza. în vreme ce evaluarea formativa are ca obiectiv ameliorarea continua a acestui proces. Prognosticul poate fi definit ca o ipoteza la desfasurarea unor evenimente viitoare. evaluarea este absolut necesara si trebuie sa se afle în relatie cu toate compartimentele acestui proces (profesor - . într-un mod corect. B. rezumarea rezultatelor. eventual. este utilizat tot mai mult termenul de autoevaluare. precum si rezultatele posibile.1. formata în baza unor cunostinte însusite anterior în domeniul evaluarii. Ea furnizeaza datele necesare pentru adoptarea masurilor de ameliorare a activitatii. lipsit de subiectivitate.Evaluarea cumulativa vizeaza modificarea procesului evaluat dupa perioade relativ lungi de desfasurare. functia de diagnosticare. interpretarea informatiei. Dragnea mai adauga si:functia sociala si functia pedagogica. prin reglarea lui în fiecare dintre secventele care se succed. stabilind astfel un diagnostic. de corijare a erorilor dintr-un program.4. Diagnosticul este o previziune. Functia pedagogica . D. La acestea. Numerosi psihologi vorbesc despre evaluare primara si evaluare secundara dar. A. Acesta se refera la capacitatea individului.se exprima în masurarea si descrierea starii existente a rezultatelor obtinute. de a-si aprecia singur.din punct de vedere al functionarii sistemului. în ultimul timp. o ipoteza desprinsa din anumite semne (sens figurativ). functia predictiva sau de prognosticare. 1. Functia de constatare .constatarea si diagnosticarea furnizeaza informatiile referitoare la starea procesului evaluat.

1. - . în baza rezultatelor obtinute. 1987).este menita sa constientizeze si sa motiveze interesul pentru studiul continuu.de prognosticare si orientare. ci si explicarea acestor rezultate prin evaluarea muncii profesorului. folosirea informatiilor obtinute si luarea deciziilor. pentru perfectionare si pentru obtinerea unor performante cât mai înalte. Evaluarea actului pedagogic presupune nu numai aprecierea rezultatelor obtinute. la ameliorarile ce trebuie aduse. mai cu seama. functiile evaluarii în procesele instructiv-educative (de învatamânt) sunt urmatoarele:  Functia de control .  Functia sociala . evaluarea are si un rol de feed-back.  Functia de reglare a sistemului . strângerea specifica si corespunzatoare a informatiilor care relateaza cât mai exact despre stadiul realizarii obiectivelor si despre desfasurarea activitatii. a continutului învatamântului. prin aceasta functie se stabileste unde se situeaza rezultatele în raport cu obiectivele proiectate si se încearca depistarea factorilor care le influenteaza în sens pozitiv sau negativ.  Functia educativa .  Functia de predictie . Lipari. a valorii metodelor. Dupa I.de constatare si apreciere (diagnosticare) a activitatii si rezultatelor obtinute în procesul instructiv-educativ. SCOPURILE EVALUĂRII "Scopurile activitatii de evaluare variaza în functie de perspectivele si de structura pe care le ia în considerare cel ce evalueaza" (D.5. Jinga (1999).prin aceasta se realizeaza îndrumarea celor interesati.în baza acesteia se valideaza ierarhizarea proceselor evaluate. 1.elev).de ameliorare a activitatii si de optimizare a rezultatelor. Definirea scopurilor actului de evaluare prefigureaza si conditiile în care urmeaza sa se desfasoare acest proces. prin aceasta functie se încearca prefigurarea desfasurarii activitatii în sistem si anticiparea rezultatelor. ceea ce presupune: determinarea obiectivelor vizate de activitatea pe care urmeaza sa o evaluam. prin exercitarea acestei functii. nu numai cu privire la gradul îndeplinirii obiectivelor ci.  Functia de clasificare si selectie . aceasta functie face corectiile necesare în stilul de conducere si în activitatea de executie.

Epuran (2005). ca scop în sine. informarea de tip feed-back. Scopurile masurarii si evaluarii  Dupa Kirkendal (1987). a caror evaluare se face în functie de ipoteza si de scopurile propuse. a acestor rezultate. citat de M. Masurarea si evaluarea permit cunoasterea gradului în care profesorul realizeaza obiectivele propuse. 6. prin folosirea clasificarii gradarii/notarii). Furnizarea experientelor educationale. Clasificarea pe grupe omogene. cu scopul ameliorarii activitatii (programelor. Îndrumarea cercetarii. 2. proces. 7. elev).- evaluarea are menirea de a le furniza factorilor de decizie importanti informatii cât mai exacte despre sistem (domeniu. pe baza unor criterii determinate. având ca scop general îmbunatatirea metodicii instruirii. Selectarea câtorva din mai multi (solutia identifica putini din foarte multi).). Motivarea (se cunosc efectele motivationale ale unor evaluari bine realizate). promovarea lor la un alt nivel. 5. în baza unor trasaturi sau abilitati. cu relevarea aspectelor izbutite. aceste scopuri sunt: 1. . scopul actului de evaluare nu se reduce la constatarea rezultatelor obtinute si nici la cunoasterea. progresului sau performantelor. 4. a stabilirii unor exercitii specifice etc. daca acestea nu sunt realizate. în directia cresterii performantelor. Cercetarea este conditionata de informatii precise. dar si a punctelor critice. ci consta în analiza fiecarei secvente de munca. Masurarea si evaluarea trebuie sa fie planificate ca parti ale programului de educatie fizica si sport. 3. Mentinerea standardului (nivelului) anticipat. obtinute pe baza masurarilor efectuate. care permite încadrarea elevilor într-o grupa de instruire. pentru elev si profesor. procesul de instruire va trebui modificat. care sa conduca la adoptarea masurilor adecvate de ameliorare a sistemului sau a activitatii evaluate. Prin urmare. strategiilor de pregatire etc. Stabilirea statusului.

.1. cu ajutorul etalonului: a masura înseamna a compara o marime oarecare cu o marime etalon si a preciza diferenta dintre ea si etalon. reale si pot fi verificate. cu scopul de a recolta rezultate sau date. somatice).prin aceasta functie. unitatea de masura: analiza. folosind în acest scop instrumente sau aparate de masura.2.2. în general. priceperi. . fiziologice. Epuran (2005). ulterioara. Epuran defineste masurarea ca "procesul de atribuire de numere proprietatilor obiectelor (persoanelor. M. în asa fel încât relatiile numerice sa reprezinte relatiile relevante dintre obiecte". profesori sau antrenori sa prezinte rezultatele lor sub o forma cuantificata exacta. 2.) prin compararea cu o marime de aceeasi natura. fenomenelor) dupa anumite reguli. calitati motrice) si unitatea de masura. aptitudini si manifestarea lor precum si alte fenomene.obiectivitatea . ceea ce conduce la cresterea preciziei comunicarii. Functii ale masurarii Dupa M. marime luata drept unitate de masura. a comportamentului subiectilor în activitatea de educatie «zica sau sport" (A.se refera la utilitatea masurilor standardizate care permit o fina comparatie a rezultatelor. prin aplicarea unor probe (de control (sau tehnici). MĂSURAREA ÎN ACTIVITĂŢILE MOTRICE 2. etc. în acord cu proprietatile obiectului. masa. Definitie: În "Metodologia cercetarii activitatilor corporale".comunicarea . regulile de atribuire a valorilor. 1984). Dragnea. este posibil ca diferiti cercetatori.cuantificarea si precizia . Operatia de masurare Aceasta cuprinde urmatoarele trei elemente:    obiectul de masurat: organismul subiectului (totalitatea starilor sale biologice. de mai multi examinatori. etaloane etc. specificând cu cât sau cu câte ori este mai mare sau mai mica decât etalonul. . greutate.rezultatele obtinute prin masurare sunt valabile. în vederea cunoasterii cât mai precise a efectelor practicarii exercitiilor fizice si. Precizari terminologice Masurarea vine de la verbul "a masura" care înseamna a determina valoarea unei marimi (lungime. cu rezultate identice si independent.. Definitia masurarii în educatie fizica si sport "Totalitatea actiunilor ce vizeaza o corespondenta între subiectul sau fenomenul masurat (deprinderi. masurarea are urmatoarele functii: .

obiectiva .este calitatea unor masurari repetate de acelasi masurând de a da rezultate a caror valoare este apropiata de valoarea adevarata a masurandului. clasificari etc. masurarea are trei categorii generale de functii:    instructiva.economicitatea .masurarea economiseste mai multi bani si timp în raport cu evaluarea subiectiva. de capacitatea de observare si de analiza a profesorului care administreaza testul (de exemplu.metodele standardizate de masurare.este calitatea unor masuratori repetate . Rezultatele masurarii Datele obtinute în urma masurarii reprezinta rezultatele acesteia. distanta. 2.este asezata pe scara de valori fizice (timp. exista doua tipuri de masurare:   subiectiva .4. în principal. 2. bazate operationale. Tipuri de masurare: Dupa J. 2. Nowlan (1996). aceluiasi masurând de a da rezultate apropiate între ele. ceea ce înseamna determinarea valorii unei marimi prin calcul cu ajutorul unei formule în care se introduc valorile altor marimi obtinute prin masurarea directa statistica . de conducere si consiliere. masurarea poate fi:   directa. Dar. în mod esential. Justetea . Precizia . simboluri. indiferent de forma de prezentare. masurarea de catre profespr a calitatii unui exercitiu de gimnastica la sol). de o scala de valori mentale percepute si interpretate de profesor. principalele atribute ale rezultatelor masurarii sunt: 1.generalizarea stiintifica .este o calitate a masurarii datorita careia rezuhatele acesteia sunt apropiate de valoarea adevarata a masurandului. fenomenele masurate.este relevata.. în opinia aceluiasi autor.vor permite formularea principiilor si legilor domeniului. pe definitii Din perspectiva educationala. Rezultatele pot îmbraca forme de prezentare diferite: cifre. 3. .3.). numar de repetari etc. ea depinde. administrativa. Dupa relatia dintre obiectele. indirecta. Repetabilitatea . adica efectuata prin compararea nemijlocita a marimii de masurat cu unitatea sa de masura sau prin evaluarea directa a unui efect produs de marimea respectiva.

dar se utilizeaza si proba practica si concursul.5. Instrumente de masurare si evaluare  testul si chestionarul. .2.

prin calcularea unor indici specifici se aprecieaza nivelul de crestere si gradul dezvoltarii fizice. taliometru. iar cei sub medie . DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ.6 . compasul. Ex. În medie bustul reprezinta 52% din statura la barbat si 53% din statura la femei.  Înaltimea corpului în sezînd sau bustul (B) este distanta dintre planul de sprijin al feselor si vârful capului la subiectul asezat pe scaun. scarita de mobilitate. ale carui vârfuri se aseaza pe marginea externa a acromioanelor. cu spatele lipit de taliometru.55%. masurata în pozitia stând. cunoscând ca schimbarile se produc în organism specific sexului si vârstei. Masuratorile facute la diferite date. Lungimea membrelor inferioare: diferenta dintre talie si bust. goniometrul. paralel cu solul.Examenul antropometric Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii fizice bazata pe masurarea corpului omenesc ca un întreg si a partilor acestuia. Se masoara cu taliometrul. În efectuarea masuratorilor antropometrice se recomanda sa se foloseasca pentru toti subiectii acealeasi instrumente si cu precadere acele masuratori care au o stabilitate mai mare. dinamometrul. punând în evidenta dinamica proceselor de crestere si dezvoltare fizica. miotonometrul.normostaturali. Anvergura sau deschiderea bratelor: întinse lateral. Somatometria reprezinta un ansamblu de masuratori antropometrice pe baza carora.  Înaltimea corpului. fapt care confera un plus de obiectivitate si exactitate. banda metrica. cu variatii între 54. Subiectii care depasesc înaltimea medie a vârstei se numesc suprastaturali sau hiperstaturali. la ambele sexe. 3. Metoda prezinta avantajul exprimarii cifrice a rezultatelor. Diametrul biacromial: se determina cu ajutorul compasului antropometric. Un diametru biacromian mare este de 39cm la femei si 43 cm la barbati . statura sau talia (T): este distanta dintre crestetul capului (vertex) si talpi.     Lungimea membrelor superioare: se masoara cu o panglica metrica de la acromion la vârful degetului mijlociu. INDICI ANTROPOMETRICI sI DE DEZVOLTARE SOMATICĂ Evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice constitue o actiune importanta deoarece din evolutia acestor procese se poate deduce daca un subiect se încadreaza în limite normale. se masoara luând distanta dintre vârfurile degetelor mijlocii. etape sau începutul si finele unor activitati arata variatiile în evolutia fiecarui individ.3.substaturali. cei care se încadreaza în medie .1. adipocentimetrul.

T / 2. iar celalalt pe apofiza spinoasa a vertebrei ce se afla la acelasi nivel. Valoarea diametrului transvers trebuie sa fie cu cel putin 8 cm mai mare fata de diametrul antero-posterior.12). iar la femei supramamar. indicele Adrian Ionescu: B .un vârf la baza apendicelui xifoid. Dupa aceata vârsta. Greutatea trebuie raportata la sex. efortul fizic. Subiectii cu greutate medie corespunzatoare vîrstei lor se numesc normoponderali. Se masoara de asemenea în dinamica în inspir si expir profund. Este inferior diametrului biacromial cu 4-5 cm Perimetrul toracic (PT): atesta gradul de dezvoltare a cutiei toracice si se masoara cu banda metrica. înaltime si starea de nutritie. INDICI Relatii de proportionalitate între:  Masuratorile antropometrice în plan longitudinal si statura: relatia bust-statura:   indicele Guifrida Ruggeri. în spate. . ce vizeaza evaluarea fenomenelor de crestere si dezvoltare. vârsta. cu formula B*100 / T (%). la baieti se masoara sub relieful pectoral. putând scadea sau creste sub influenta unor factori ca: alimentatia. Este un factor care se modifica destul de repede. Greutatea corporala (G): este un indicator al cresterii cantitative a corpului. având la baza criterii obiective. buni 9 .supraponderali si cu greutatea sub medie . la nivelul curburilor laterale maxime ale coastelor cu compasul antropometric. Valorile recoltate prin masuratori antropometrice se valorifica superior atunci când sunt incluse în diferite formule. f. în caz contrar este vorba de un torace aplatizat sau cilindric. anterior si sub omoplati. cei cu greutate peste medie . din calcul reiese elasticitatea toracica (la sp. tulburarile metabolice etc.subponderali. Diametrul toracic antero-posterior: se determina cu compasul . Valori medii între 5-6 cm la barbati si 3-4 cm la femei.  Diametrul toracic transvers: se masoara din dreptul liniei medioaxilare. se determina o serie de indici antropometrici.   Perimetrele membrelor superioare si inferioare: se determina cu banda metrica la nivelul grosimii maxime a acestora. punând vârfurile la nivelul punctelor trohanteriene. masurându-se pâna la 9 ani pe linia mamara. În acest fel sunt posibile comparatiile între subiecti sau grupuri de subiecti.   Diametrul bitrohanterian: se masoara cu compasul. cum ar fi cei de proportionalitate.

statura:  D. trebuie sa aibe valori pozitive. La adult I. În general.relatia diametru biacromial . care nu mai sunt în limite fiziologice. Toracic x 100 / T (%) Indicele Erissman: P. dar un indice mare poate fi datorat si unor depozite adipoase în exces în muschi.5 la femei . o valoare negativa caracterizeaza toracele insuficient dezvoltat la vârsta adulta.E. medii: 3. toracic .statura:  D.relatia perimetrul toracic .relatia diametru bitrohanterian .statura:  ANV x 100 / T (%) . se apropie de 0 la vârsta de 16-18 ani. J reprezentând valoarea raportului diametru biacromial + diametru bitrohanterian) / 2  Masuratorile antropometrice în plan sagital si statura: .statura:  TR x 100 / T ( %) .T / 2. bitrohanterian x 100 / T (%) Indicele hidrodinamic (pentru natatie): J x 100 / statura in cm. anteroposterior x 100 / T (%)  Masuratorile antropometrice în plan transversal si statura: .- relatia trunchi .relatia anvergura .statura   Indicele Burgusch-Goldstein: P.relatia lungimea membrelor superioare (inferioare) .38 barbati.statura  MS x 100 / T respectiv MI x 100 / T  Masuratorile antropometrice în plan frontal si statura: . 3. Reprezinta raportul dintre înaltimea si grosimea corpului. la copii acest indice are valori negative.statura:  D. Val.relatia diametru toracic anteroposterior . biacromial x 100 / T (%) .

relatia dintre perimetrele segmentelor (brat. antebrat. iar o coapsa cu perimetrul peste 60 este o coapsa puternica. perimetrul genunchiului la mijlocul rotulei. da un indice în jur de 45 la barbat si 44 la femeie si care permite clasificarea indivizilor în 3 clase: cu osatura redusa. abdominal x 100 / T (%) . .100. antebratului x 100 / T (%) .105 la femei. Un brat cu perimetrul de 35 la femeie si 40 la barbat este unul bine dezvoltat. cu osatura puternica peste 45. brat + P. Suma acestor perimetre raportata la statura. la barbati G = statura ..relatia dintre perimetrul abdominal . pâna la 165 cm . deci de starea de nutritie.statura:  P.  Dezvoltare osoasa: perimetrul pumnului la nivelul epifizelor radiala si cubitala.statura:  indicele muscular Pende: (P.relatia dintre perimetrul copasei .  Greutate corporala si statura: . antebrat + P. coapsei x 100 / G (%) . gamba) / 4 * 100 / T.100. cu osatura medie indice osos între 43.statura:  P. coapsa + P.indicele al lui Broca:   G = statura . având un indice osos sub 43. gamba) .indicele al lui Brusch:  G = statura . Diferentele dintre perimetrele musculare ale membrelor a doi subiecti de aceasi vârsta. coapsa.5-45. perimetrul gleznelor deasupra maleolelor.relatia dintre perimetrul antebratului .greutatea corporala:  Indicele Milcu-Maicanescu-Gerorgescu: P.) / Talie (cm) .indicele de corpolenta al lui Bouchard sau de nutritie al lui Quetelet:  G (gr. vor depinde predominant de dezvlotarea maselor musculare si a tesutului adipos.

abdomen. puncte situate pe partea dreapta a corpului.C. 15-20 mm la aruncatorii din atletism.8+ S.A. scara marimii plicilor poate fi întâlnita dupa cum urmeaza: 2 mm la culturism.A.  G = statura .A. spate (sub unghiul omoplatului).tesut adipos procentual: 5 plici .110.C. (%) x G M.suprafata corporala calculata din raportul Statura/Greutate prin utilizarea nomogramei lui Du Bois Raymond.masa activa Valoarea optima a tesutului adipos este de 11%-12%. (kg) = T. S.T.A.A. În sportul de performanta. . flanc.+20 mm. unde M. (%) = ( suma a 5 plici x 0. 4-5 mm la gimnastica sportiva.A.15) + 5. Formula: T. La un adult 2 mm de tesut adipos reprezinta 1 kg greutate. Valorile plicilor. între 166 si 175 cm G = statura . = G . peste175 cm  Compozitia corporala: . .105. triceps brahial si extremitatea superioara a coapsei. în mod normal nu trebuie sa depaseasca +15 . T. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->