Sunteți pe pagina 1din 3

11.12.

2020
Nume:
Facultatea: Teologie Ortodoxă
Specializarea: Pastorală
An: IV
Grupa: 3

Un suport educativ foarte utilizat în contextual actual este Classroom-ul, de aceea am ales
să-l analizez în baza criteriilor și subcriteriilor de evaluarea ale unui produs digital.
1. Relevanța
Centrarea pe elev:
Pentru elevi, temele devin mult mai interesante şi atractive pentru că, printr-un singur
click, au acces la informaţiile şi materialele aferente lecţiilor predate în Google
Classroom. Elevii pot iniţia conversaţii cu profesorul sau orice invitat la lecţie, să le
adreseze întrebări la care pot primi răspunsuri imediate, în timp real.
Elevii:
Creează sau încarcă, trimit și predau temele, consultă materialele, activitățile și termenele
temelor, primesc/oferă feedback și primesc note.
Caracterul adecvat/potrivit:
Suportul curricular este potrivit cu contextul în care va avea loc învăţarea, în funcție de
materialele și activitățile postate de către profesori, care trebuie să ia în considerare
caracteristicile sociale, culturale și educaționale ale elevilor, realizând astfel o abordare
echilibrată pentru toate tipologiile de elevi.

2. Transparența/accesibilitatea
Claritatea scopurilor:
Google Classroom este menit să eficientizeze timpul, colaborarea și procesul educațional
dintre profesori și elevi, în contextul învățământului digitalizat. Această platformă de
învățare oferă posibilitatea mai bună de organizare a structurii temelor, o comunicare în
timp real, cu posibilitatea feedback-ului imediat, crearea testelor, colectarea și notarea
temelor.
Claritatea formulării rezultatelor pe care le va obţine elevul:
Elevul poate afla întru-un termen foarte scurt rezultatele obținute în funcție de
disponibilitatea pe care a avut-o profesorul în corectarea temelor/testelor, rezultatul
acestuia fiind confidențial. Totodată, pe Classroom există posibilitatea creării unui barem
de notare, astfel dacă corectarea a fost realizată după baremul stabilit, elevul poate afla în
cadrul platformei exact unde a greșit, în funcție de corectura profesorului.
Claritatea prezentării:
Conţinutul suportului curricular este clar organizat, modul de structurare a fiecărei unităţi
de conţinut este logic şi uşor de înţeles, instrucţiunile sunt clare, în funcție de cunoștințele
de care dispune profesorul cu privire la structurarea informațiilor în format digital și
abilitățile de a utiliza platforma.
Claritatea principiilor metodologice:
Nefiind un site educational, ci un suport virtual de învățare nu ne putem raporta la acest
subcriteriu.

3. Validitatea
Coerenţa internă:
Conţinuturile şi materialele sunt construite de către professor, astfel îi revine această
resposabilitate de a fi realizate cu o consistentă inter-relaționare.
Unitatea metodologică: Prefosorului îi revine datoria de a concepe conținutul surportului
curricular, selecția activităților și exercițiilor premise de metodologiile valide.
Caracterul unitar şi coerent al textului:
Profesorul alege materialele ce vor fi postate în cadrul platformei, astfel el trebuie să aibă
în vedere caracaterul unitar al limbajului, stilului și relevanței materialelor alese.
Integritatea factuală:
Corectitudinea informațiilor și a altor materiale puse la dispoziția elevilor intră de
asemenea în responsabilitatea profesorilor.
Practicabilitatea:
Exerciţiile și activitățile destinate elevilor trebuie să aibă în vedere nivelul elevilor fiind
adaptate la gradul de dificultate la care au ajuns elevii, având ca scop efectuarea cu
success a acestor.

4. Atractivitatea
Toate subcriteriile atractivității: caracterul prietenos, interactivitatea, varietatea și
sensibilitatea sunt aspecte ce intră în misiunea profesorilor, de a face din învățământul
digital un loc prietenos cu conținut accesibil, interfață facilă, diversitate, stimulând
interesul elevilor atât față de materialele postate, cât și deschiderea dialogului dintre elevi
și cadrele didactice, generându-se astfel o atmosferă plăcută prin activități ce corespund
nevoilor și intereselor fiecărui elev, în care progresele elevilor sunt încurajate, iar
corecturile nu blochează dorința de învățare a elevilor.

5. Flexibilitatea
În ceea ce privește subcriteriile flexibilității, atât individualizarea, cât și adaptibilitatea
sunt aspecte ce trebuie luate în considerare de către profesor, deoarece acesta își cunoaște
bine elevii, știind experiențele anterioare ale fiecăruia în procesul de învățare, fiind
datoria lui să formuleze materiale cu un grad de dificultate accesibil, dar care să aibă un
caracter stimulativ pentru toți elevii.
6. Caracterul deschis/generative
Transferabilitatea:
În contexul Classroom-ului consider că transferul strategiilor de lucru de la activități
controlate și ulterior către activități libere, nu este în interiorul clasei și în afara ei, ci este
mai degrabă între online și offline, între contexul învățării clasice și cel digitalizat.
Integrarea:
Conținutul materialelor trebuie actualizat în mod constant de către profesor în raport cu
noțiunile și cunoștințele de care dispune elevii și programa școlară.
Dezvoltarea cognitivă:
Materialele puse la dispoziția elevilor le oferă oportunitatea de a învăța să învețe, într-un
mod antrenant, în funcție de cum au fost structurate de către profesori.

7. Participarea:
Are ca fundament aceste trei subprincipii: implicarea, interesul personal și parterneriatul.
În acest context o participare eficientă este rezultatul atât al abilității de comunicare al
elevilor, cât și al profesorilor, elevii trebuie să fie încurajați să participe activ, să-și
exprime opiniile, să asocieze experiențele din procesul de învățare cu cele personale,
astfel transformându-le pe cele educative în experiențe semnificative. Totodată, elevii
trebuie să fie încurajați în luarea deciziilor în cadrul procesului de învățare, asumându-și
și ei responsabilitatea succesului în procesul de învățare.

8. Socializarea:
Abilitățile sociale:
În cadrul platformei Classroom de regulă temele sunt individuale, însă desigur se pot găsi
soluții prin care elevii să învețe să coopereze, atât cu colegii, cât și cu profesorii,
dezvoltându-se astfel din punct de vedere social și empatic.
Conştiinţa interculturală:
Rezultate procesului de învățare digitalizat este dat și de a duce elevii în contextual în
care să reflecte asupra culturii din care fac parte, dar și a celorlalte culture, dezvoltându-și
o atitudine potrivită față de toate.

S-ar putea să vă placă și