CHICOSU CEZAR CĂTĂLIN

GR 35 SPM
REFERAT
EVALUAREA REZISTENȚEI
Definiția rezistenței
Capacitatea organismului de a efectua timp îndelungat o anumita activitate fără a scădea eficacitatea
ei. In cazul acestei calități motrice se impune o succinta discuție terminologica. În primul rând,
rezistenta este o calitate umană complexă care nu se limitează doar la manifestarea ei motrică. Se
afirma pe drept cuvânt ca omul este dotat cu mai multe forme de rezistenta, toate perfectibile prin
procesul de antrenament, prin exersare: rezistenta intelectuală, senzorială, emoțională și motrică.
Cea motrică, analizată din punct de vedere al dimensiunii ei de manifestare, poate fi locală (când
angajează mai puțin de 1/3 din totalul grupelor musculare) regionala – (între 1/3 si 2/3 din volumul
total al masei musculare) și globală (peste 2/3 din totalul respectiv). După părerea unor specialiști
(Hollman V.) efortul este realmente de rezistenta atunci când la îndeplinirea lui participa peste 2/3
din masa musculară, acțiune coroborată cu o activitate intensă a sistemului neuro-vegetativ.
Forme de manifestare
Rezistenta generală: capacitatea organismului de a executa timp îndelungat acțiuni motrice care
angajează 70% din grupele musculare si impune solicitarea marilor sisteme: S.N.C., cardiovascular
si respirator. Este vorba de un efort predominant aerob.
Rezistenta specifică: aspectele particulare ale rezistentei necesare în anumite ramuri de sport

Forme de manifestare a rezistentei

In funcție de durata efortului din concurs și de combinațiile celorlalte calități (forța și viteza) cu
rezistența, care rămâne esențială, teoria antrenamentului sportiv diferențiază următoarele forme:
- rezistența de lungă durată (8-10’)
- rezistența de durată medie (între 2’)
- rezistența de durată scurtă (45’’ – 2’)
- rezistența în regim de viteză (eforturi foarte scurte și rapide)
Metode și mijloace pentru dezvoltarea rezistenței
- Metoda eforturilor repetate (repetarea relativ a aceluiași efort)
- Metoda eforturilor variabile (modificarea vitezei de parcurgere a anumitor porțiuni din
cadrul alergării de durată)
- Metoda eforturilor progresive (bazata pe variația intensității efortului)
- Metoda antrenamentului cu intervale (o metoda de baza in dezvoltarea rezistentei)
Indicații metodice privind dezvoltarea rezistentei
Rezistența este calitatea motrică perfectibilă care se păstrează timp îndelungat. Pentru aceasta se
respectă câteva cerințe de bază:
- continuitatea – regula de mare importanță care presupune planificarea acțiunilor ce pot
contribui la dezvoltarea rezistenței
 - creșterea continuă a duratei sau distanței și aprecierea continua a progreselor.
- dezvoltarea alergării, este indicat sa se facă prin alergare de durată, prin alergare pe teren
variat.

TESTE PENTRU EVALUAREA CALITATII MOTRICE REZISTENTA

I. RAST Test de sprint anaerobic bazat pe alergare

Testul de sprint anaerobic bazat pe alergare (RAST) a fost dezvoltat la Universitatea din
Wolverhampton (Regatul Unit) pentru a testa la sportivi performanța anaerobă.
RAST este similar cu ciclul Wingate Anaerobic 30. Acest test oferă antrenorilor măsurători ale
indicelui de putere și oboseală.

Resurse necesare
Pentru a efectua acest test avem nevoie de:
- Pista de 400 m – cu o porțiune marcată de 35 m pe linie dreaptă
- 2 conuri pentru a marca secțiunea de 35 m
- Cronometru
- Asistent
- Calculator

Cum se efectuează testul

Sportivul
- este cântărit înainte de testare
- efectuează exerciții de încălzire 10 minute
- recuperare de 5 minute
- efectuează șase sprinturi de 35 m în ritm maxim (10 secunde permise între fiecare sprint pentru
întoarcere).

Asistentul
- înregistrează timpul necesar pentru fiecare sprint de 35 m la cea mai apropiată sutime de secunda
- face calculele adecvate.

Analiza
Analiza rezultatului se face prin compararea acestuia cu rezultatele testelor anterioare. Se așteptă ca,
prin antrenament adecvat între fiecare test, analiza să indice o îmbunătățire.

Calculele
Randamentul pentru fiecare sprint rezultă din următoarele ecuații:
Viteză = Distanță ÷ Timp
Accelerație = Viteză ÷ Timp
Forță = Greutate x Accelerație
Putere = Forță x Viteză sau Putere = Greutate x Distanță² ÷ Timp³

De șase ori calculați puterea pentru fiecare sprint și apoi determinați:

- Puterea maximă = cea mai mare valoare
- Putere minimă = cea mai mică valoare
- Puterea medie = suma tuturor celor șase valori ÷ 6
- Indicele de oboseală = (Puterea maximă – Puterea minimă) ÷ Timp total pentru cele 6 sprinturi.

Exemplu:
Greutatea sportivului este de 76 de kilograme, iar timpii pentru fiecare 35m de sprinturi sunt:
1. 4,52 secunde
2. 4,75 secunde
3. 4,92 secunde
4. 5,21 secunde
5. 5,46 secunde
6. 5,62 secunde.
Puterea (Greutate x Distanță² ÷ Timp³) pentru fiecare sprint de 35m va fie:

1. 1008 wați (76 x 352 ÷ 4.523)

2. 869 wați (76 x 352 ÷ 4.753)
3. 782 wați (76 x 352 ÷ 4.923)
4. 658 wați (76 x 352 ÷ 5.213)
5. 572 wați (76 x 352 ÷ 5.463)
6. 525 wați (76 x 352 ÷ 5.623).

Putere maximă = 1008 wați

Putere minimă = 525 wați
Putere medie = 736 wați
Indicele de oboseală = 483 ÷ 30,48 = 15,8 wați/sec.

Puterea maximă: oferă informații despre puterea și viteza maximă de sprint. Intervalele rezultate din
cercetare sunt de la 1054 de wați la 676 de wați.
Putere minimă: Aceasta reprezintă puterea și viteza minimă atinsă în cele șase sprinturi de 35 de
metri
și este folosită pentru a calcula indicele de oboseală.

Puterea medie: Aceasta indică capacitatea unui sportiv de a-și menține viteza și puterea în timp. Cu
cât scorul este mai mare indică capacitatea sportivului de a menține performanța anaerobă.

Indicele de oboseală: indică rata de scădere a ritmului pentru sportiv.

O valoarea scăzută (<10) indică capacitatea sportivului de a menține performanta anaerobă.
O valoare ridicată a indicelui de oboseală (>10) indică faptul că sportivul poate avea nevoie
să se concentreze pe îmbunătățirea toleranței la acid lactic.

Când se utilizează acest test

RAST poate fi utilizat în mod regulat (3 până la 6 săptămâni) pe tot parcursul sezonului.
Perioada dintre probe va fi determinată de faza de antrenament și de volumul de antrenament
efectuat.

Grupul țintă

Acest test este potrivit pentru sportivii de sprint (fotbal) și rezistență (rugby) și jucătorii de
performanță.

Fiabilitatea
Fiabilitatea va depinde de cât de strict este efectuat testul și de nivelul de motivație al sportivului
pentru efectuarea testului.

II. Testul Cooper VO2 max

Testul a fost elaborat de către Kenneth H. Cooper fost medic la NASA și fondatorul unui centru
care studiază atât activitățile de tip aerob cât și indivizii care le practică.
Testul lui Cooper este cel mai adesea folosit pentru măsurarea capacității de rezistență aerobă. Este
executat cel mai frecvent pe o pistă de 400 m. Distanțele care pot fi parcurse în 12 minute ne permit
să tragem concluzii asupra capacității de rezistență a sportivului.
Prin acest test se monitorizează evoluția rezistentei și se obține volumul maxim estimat de oxigen
pe care un atlet îl folosește într-un interval de un minut, volum măsurat în mm /kg.

Valori normative pentru Testul Cooper :

Varsta Excelent Peste Medie Mediu Sub Medie Scăzut

Baieti 13-14 >2700m 2400-2700m 2200-2399m 2100-2199m <2100m

Fete 13-14 >2000m 1900-2000m 1600-1899m 1500-1599m <1500m

Baieti 15-16 >2800m 2500-2800m 2300-2499m 2200-2299m <2200m

Fete 15-16 >2100m 2000-2100m 1700-1999m 1600-1699m <1600m

Baieti 17-19 >3000m 2700-3000m 2500-2699m 2300-2499m <2300m

Fete 17-20 >2300m 2100-2300m 1800-2099m 1700-1799m <1700m

Valori normative pentru sportivii de performanță :

vârsta Excelent Peste Medie Mediu Sub Medie Scăzut

Bărbați 20-29 >2800m 2400-2800m 2200-2399m 1600-2199m <1600m

Femei 20-29 >2700m 2200-2700m 1800-2199m 1500-1799m <1500m

Bărbați 30-39 >2700m 2300-2700m 1900-2299m 1500-1999m <1500m

Femei 30-39 >2500m 2000-2500m 1700-1999m 1400-1699m <1400m

Bărbați 40-49 >2500m 2100-2500m 1700-2099m 1400-1699m <1400m

Femei 40-49 >2300m 1900-2300m 1500-1899m 1200-1499m <1200m

Bărbați>50 >2400m 2000-2400m 1600-1999m 1300-1599m <1300m

Femei >50 >2200m 1700-2200m 1400-1699m 1100-1399m <1100m

 Valori normative pentru sportivi cu experiență:
Categorie Excelent Peste Medie Mediu Sub Medie Scazut

Bărbați >3700m 3400-3700m 3100-3399m 2800-3099m <2800m

Femei >3000m 2700-3000m 2400-2999m 2100-2399m >2100m

VO2 max : O estimare a volumului maxim de oxigen folosit pe minut se folosește următoarea
formulă: (Distanta parcursa exprimata in metrii – 504.9) / 44.73

Date normative pentru VO2 max

Femei (ml/kg/min)
Vârsta Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Bun Excelent Superior

13-19 <25.0 25.0 - 30.9 31.0 - 34.9 35.0 - 38.9 39.0 - 41.9 >41.9

20-29 <23.6 23.6 - 28.9 29.0 - 32.9 33.0 - 36.9 37.0 - 41.0 >41.0

30-39 <22.8 22.8 - 26.9 27.0 - 31.4 31.5 - 35.6 35.7 - 40.0 >40.0

40-49 <21.0 21.0 - 24.4 24.5 - 28.9 29.0 - 32.8 32.9 - 36.9 >36.9

50-59 <20.2 20.2 - 22.7 22.8 - 26.9 27.0 - 31.4 31.5 - 35.7 >35.7

60+ <17.5 17.5 - 20.1 20.2 - 24.4 24.5 - 30.2 30.3 - 31.4 >31.4

Bărbați (ml/kg/min)
Vârsta Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Bun Excelent Superior

13-19 <35.0 35.0 - 38.3 38.4 - 45.1 45.2 - 50.9 51.0 - 55.9 >55.9

20-29 <33.0 33.0 - 36.4 36.5 - 42.4 42.5 - 46.4 46.5 - 52.4 >52.4

30-39 <31.5 31.5 - 35.4 35.5 - 40.9 41.0 - 44.9 45.0 - 49.4 >49.4

40-49 <30.2 30.2 - 33.5 33.6 - 38.9 39.0 - 43.7 43.8 - 48.0 >48.0

50-59 <26.1 26.1 - 30.9 31.0 - 35.7 35.8 - 40.9 41.0 - 45.3 >45.3

60+ <20.5 20.5 - 26.0 26.1 - 32.2 32.3 - 36.4 36.5 - 44.2 >44.2

III. Testul Tecumseh

Obiectivul acestui test este de a monitoriza dezvoltarea sportivului din punct de vedere cardio-
respirator. Acest test evaluează funcțiile cardio respiratorii ale sportivilor.
Testul se desfășoară astfel:
 Sportivul realizează 24 de cicluri de pași pe o bancă de gimnastică, un
ciclu cuprinzând o cadență de 4 pași ( pas pe piciorul drept, alăturarea
piciorului stâng pe banca, coborârea piciorului drept urmat de cea a
piciorului stâng) ; Acest ritm înseamnă 2 cicluri la fiecare 5 secunde.
 Testul se desfășoară timp de 3 minute ;
 La 30 de secunde după terminarea testului se măsoară pulsul timp de 30 de
secunde.
Numărul bătăilor în acest interval se interpretează conform tabelelor următoare :

Barbati peste 19 ani:

Calificativ 20-29 30-39 40-49 49+

Remarcabil 34-36 35-38 37-39 37-40

Foarte bun 37-40 39-41 40-42 41-43

Bun 41-42 42-43 43-44 44-45

Acceptabil 43-47 44-47 45-49 46-49

Scazut 48-51 48-51 50-53 50-53

Foarte scazut 52-59 52-59 54-60 54-62

Femei peste 19 ani:

Calificativ 20-29 30-39 40-49 49+

Remarcabil 39-42 39-42 41-43 41-44

Foarte bun 43-44 43-45 44-45 45-47

Bun 45-46 46-47 46-47 48-49

Acceptabil 47-52 48-53 48-54 50-55

Scăzut 53-56 54-56 55-57 56-58

Foarte scăzut 57-66 57-66 58-67 59-66

Analiza
Analiza rezultatului se face prin compararea acestuia cu rezultatele testelor anterioare. Se așteptă ca,
după antrenamente adecvate între fiecare test, analiza datelor din testare să ne indice o
îmbunătățire.

Grupul țintă
Acest test este potrivit pentru sportivii activi dar și pentru sedentari.

Fiabilitatea
Fiabilitatea va depinde de cât de strict este efectuat testul și de nivelul de motivație al individului
pentru efectuarea testului.

IV. Testul lui Bruce

Sportivul aleargă pe o banda de alergare pana la epuizare. La anumite intervale prestabilite se

mărește viteza (Km/h) odată cu accentuarea gradului de inclinare.
In următorul tabel se exemplifica acest test :

Timp
Nivel km/h Panta
(min)

1 0 2.74 10%

Traseul începe cu Nivelul 1, atletul dezvoltând o viteza de

2 3 4.02 12%
2.74 km/h pe banda cu inclinatie10%. La anumite intervale de
3 6 5.47 14%
timp viteza și inclinația bandei se accentuează.
Așadar, după 3 minute viteza ajunge la 4.02 km/h iar inclinația
4 9 6.76 16% este de 12%, după 6 viteza atinge 5.47 km/h cu inclinație de
14%, și așa mai departe.
5 12 8.05 18%
Cronometrul se pornește la începerea testului și se oprește
6 15 8.85 20% atunci când atletul nu mai poate continua - ideal ar trebui ca
sportivul să parcurgă un interval cuprins între 9 și 15 minute.
7 18 9.65 22%

8 21 10.46 24%

9 24 11.26 26%

10 27 12.07 28%

Testarea pentru banda de alergare de la Bruce este utilizată pentru estimarea aptitudinii generale a
atleților de anduranță. Testul a fost inițial conceput de cardiologul Robert A. Bruce în 1963 ca un
test non-invaziv pentru a evalua pacienții cu boli de inimă suspectate. Într-un cadru clinic,
protocolul de testare a benzii de alergat Bruce este uneori numit test de stres sau test de toleranță la
efort. Testul poate fi utilizat pentru a estima absorbția maximă de oxigen (VO2 max), care este o
măsură a capacității atletului de a efectua un exercițiu susținut. Este legată de rezistența aerobă.
Formula de protocol Bruce pentru estimarea VO2 Max

Acestea sunt formulele utilizate:

  Pentru bărbați VO2 max = 14.8 - (1.379 x T) + (0.451 x T²) - (0.012 x T³)
 Pentru femei VO2 max = 4,38 x T - 3,9
 T = Timpul total pe banda de alergat măsurat ca o fracțiune de minut

V. Testul Beep

Testul Beep a fost creat, inițial, în anul 1983, de către profesorul Luc Léger, doctor în educație
fizică, de la Universitatea din Montreal , cu scopul de a testa nivelul condiției fizice a unei persoane,
iar în anul 1988, testul a fost republicat în forma sa actuală (după ce i-au fost făcute mici ajustări.
Testul de anduranță „Beep”, frecvent utilizat pentru stabilirea capacității aerobe maximale (VO2
max), poate fi întâlnit în literatura de specialitate sub mai multe denumiri, precum: ”Multistage
Fitness Test” (MSFT), ”Leger test”, ”Pacer test” sau ”20 meters shuttle run test”. Indiferent de
numele său, acest test, extrem de simplu și de concludent, poate efectua o evaluare standardizată a
nivelului de pregătire fizică, estimând nivelul cel mai ridicat al consumului de oxigen atins de către
aceștia, în regim de efort maximal.

Echipament necesar : o suprafață plană, jaloane, o caseta audio cu sunete (beep-uri) înregistrate
pentru intervale de 20 m, într-un ritm crescător.
Acest test se realizează cu participarea mai multor sportivi, în funcție de numărul de jaloane.
Fiecare dintre subiecți trebuie să alerge continuu intre 2 jaloane ( 20m) și in intervalul de doua
beep-uri redate de casetă. Trebuie atins cu piciorul jalonul (sau o linie imaginara din dreptul lui).
Viteza de început este destul de redusă. Atleții aleargă intre cele doua marcaje, întoarcerea
realizându-se la auzul beep-ului. După aproximativ un minut, un sunet indică o creștere a vitezei iar
beep-urile devin din ce în ce mai apropiate ca timp. Acest lucru continuă după fiecare minut. Dacă
jalonul nu este atins înainte de fiecare beep sportivul trebuie să alerge până la el, să întoarcă și sa
reintre în ritm într-un interval de maxim 2 beep-uri. De asemenea, dacă jalonul este atins înainte de
beep, sportivul trebuie să aștepte semnalul. Testul se încheie dacă atletul nu atinge jalonul în doua
intervale de sunete consecutive. Există mai multe variante ale testului dar cea foarte des utilizată
începe cu o viteza de 8.5 km/h, rata de creștere la fiecare minut fiind de 0.5 km/h.
Evaluarea sportivilor se face in funcție de numărul de intervale (20m) parcurse înainte de a pierde
ritmul beep-urilor.
Acest test este potrivit pentru sporturile de echipa precum fotbal, rugby, hockey pe iarba, handbal,
baschet etc.
VI. Testul Universitatii din Montreal
Acest test presupune schimbări continue de ritm si evaluează rezistenta sportivilor.
Echipament necesar: pista de 400m, marcaje (jaloane), CD cu intervale de timp înregistrate pentru
fiecare 50 de metri, într-un ritm crescător, CD player.
Testul se desfășoară pe pista de 400m, cu marcaje la fiecare 50 m . Primul interval este parcurs la o
viteză de 6 km/h, ulterior viteza crescând cu 1.2 km/h la fiecare 2 minute. Schimbarea de viteză este
anunțată de sunetele înregistrate pe CD. Testul se încheie când sportivul nu se încadrează în
intervalul redat de CD cu mai mult de 5 metri față de marcaj sau când simte că nu mai poate
continua.
Evaluarea se face in funcție de distanța parcursă de sportiv. Aceasta poate fi convertită în valori ale
volumului maxim de oxigen folosit pe minut (VO2) folosind următoarea ecuație :
VO2 max = 1.353 + (3.163 x viteza in ultimul stagiu) + (0.0122586 x 2(viteza in ultimul stagiu)
Acest test este potrivit pentru sporturile de echipa precum fotbal, rugby, hochei pe iarba, handbal,
baschet etc.

VII Testul Queen’s College

Obiectivul acestui test este de a monitoriza dezvoltarea sistemului cardiovascular al sportivului.
Resursele necesare
Pentru a efectua acest test avem nevoie de:

- Bancă de gimnastică de 41,3 cm înălțime

- Cronometru
- Metronom sau bandă de cadență
- Monitor de ritm cardiac (opțional)
- Asistent.

Cum se efectuează testul

Testul Queens College se desfășoară după cum urmează:
- Se face un pas în sus și în jos pe bancă timp de 3 minute după cum urmează:

 bărbați – 24 de pași pe minut

 femei – 22 de pași pe minut

- Se poate folosi un metronom sau pe cineva care să ajute la menținerea ritmului

necesar
- la 5 secunde după terminarea testului – se numără bătăile inimii timp de 15 secunde
(PR)

Analiza

Analiza rezultatului se face prin compararea acestuia cu rezultatele testelor anterioare. Se așteptă ca,
prin antrenamente adecvate între fiecare test, analiza să indice o îmbunătățire.

Se poate calcula VO2 max după cum urmează:

- Bărbați = 111,33 – (1,68 x PR)
- Femei = 65,81– (0,7388 x PR).
Date normative pentru testul Queen's College

Se înmulțește valoarea PR cu 4.
Următoarele sunt norme naționale pentru tinerii cu vârsta între 16 și 19 ani.

Sex Excelent Peste medie Mediu Sub medie Slab

Masculin ˂121 148-121 156-149 162-157 > 162
Feminin ˂129 158-129 166-159 170-167 > 170

Grupul țintă
Acest test este potrivit pentru sportivii activi dar și pentru sedentari.

Fiabilitate
Fiabilitatea va depinde de cât de strict este efectuat testul și de nivelul de motivație al individului
pentru efectuarea testului.

VIII Testul Balke VO2max

Obiectivul acestui test este de a monitoriza dezvoltarea rezistentei sportivilor (VO2max).

Resurse necesare
Pentru a efectua acest test avem nevoie de:

- Pista de 400 m
- Cronometru
- Asistent.

Cum se efectuează testul

Testul Balke se efectuează după cum urmează:

- Se alege o zi fără vânt și se aleargă pe pistă timp de 15 minute - scopul este să alerge cât mai
departe posibil
- Asistentul notează distanța totală realizată în cele 15 minute până la cel mai apropiat 25 de metri.

Analiză

Analiza rezultatului se face prin compararea acestuia cu rezultatele testelor anterioare. Se așteptă ca,
prin antrenamente adecvate între fiecare test, analiza dintre teste să indice o îmbunătățire.

Distanța realizată poate fi folosită și pentru a prezice capacitatea aerobă maximă -VO2 max a
sportivului.

Evaluarea performanței

Formula folosită pentru a calcula VO2 max este:

- VO2max = (((Distanța totală parcursă / 15) – 133) x 0,172) + 33,3

Exemplu:
- Un sportiv parcurge 5200 de metri în 15 minute
- VO2max = (((5200/15) – 133) x 0,172) + 33,3
- VO2max = 70 mls/kg/min.
Grupul țintă
Acest test este potrivit pentru sportivii de performanță și jucătorii de sporturi de anduranță
(de exemplu fotbal, rugby)
Fiabilitatea
Fiabilitatea va depinde de cât de strict este efectuat testul și de nivelul de motivație al individului
pentru efectuarea testului.
Dacă analizăm VO2max din exemplu 70mls/kg/min și valorile normative din tabelele de mai jos,
rezultă că VO2max este ridicat.
Femei (ml/kg/min)
Vârsta Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Bun Excelent Superior

13-19 <25.0 25.0 - 30.9 31.0 - 34.9 35.0 - 38.9 39.0 - 41.9 >41.9

20-29 <23.6 23.6 - 28.9 29.0 - 32.9 33.0 - 36.9 37.0 - 41.0 >41.0

30-39 <22.8 22.8 - 26.9 27.0 - 31.4 31.5 - 35.6 35.7 - 40.0 >40.0

40-49 <21.0 21.0 - 24.4 24.5 - 28.9 29.0 - 32.8 32.9 - 36.9 >36.9

50-59 <20.2 20.2 - 22.7 22.8 - 26.9 27.0 - 31.4 31.5 - 35.7 >35.7

60+ <17.5 17.5 - 20.1 20.2 - 24.4 24.5 - 30.2 30.3 - 31.4 >31.4

Bărbați (ml/kg/min)
Vârsta Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Bun Excelent Superior

13-19 <35.0 35.0 - 38.3 38.4 - 45.1 45.2 - 50.9 51.0 - 55.9 >55.9

20-29 <33.0 33.0 - 36.4 36.5 - 42.4 42.5 - 46.4 46.5 - 52.4 >52.4

30-39 <31.5 31.5 - 35.4 35.5 - 40.9 41.0 - 44.9 45.0 - 49.4 >49.4

40-49 <30.2 30.2 - 33.5 33.6 - 38.9 39.0 - 43.7 43.8 - 48.0 >48.0

50-59 <26.1 26.1 - 30.9 31.0 - 35.7 35.8 - 40.9 41.0 - 45.3 >45.3

60+ <20.5 20.5 - 26.0 26.1 - 32.2 32.3 - 36.4 36.5 - 44.2 >44.2

IX Testul Conconi

Testul Conconi (Conconi et al, 1982) este o metodă simplă de măsurare a valorilor aproximative ale
pragurilor anaerobe și aerobe ale unui sportiv.
Resurse necesare
Pentru a efectua testul avem nevoie de:
- Cronometrul ritmului cardiac (HRM) care înregistrează ritmul cardiac pentru analizele ulterioare.
- 400 de metri pistă sau bandă de alergare
- Cronometru
- Asistent pentru a înregistra timpii de 200 de metri.

Efectuarea testului Conconi pe o pistă de 400 m

În testul Conconi sportivul își mărește viteza treptat la fiecare 200, iar la fiecare punct de 200 de
metri, se înregistrează viteza și timpul. Această creștere treptată a viteza la fiecare 200 de metri este
menținută până când sportivul nu mai poate menține ritmul.
Înainte de a începe testul, trebuie să se determine viteza de pornire și cu cât se va crește mai mult
viteza la fiecare 200 de metri. Distanța totală pentru efectuarea acestui test ar trebui să fie între 2,5
km și 4 km pentru a se asigura suficiente informații pentru calculele ulterioare.

Viteza în funcție de ritmul cardiac este apoi reprezentată pe un grafic din care se poate determina
pragul anaerob al sportivului.

Cum se fectuează testul:

- program de încălzire de 5 până la 10 minute

- se setează cronometrul ritmului cardiac HRM să utilizeze un interval de înregistrare de 5 secunde
- se pornește cronometrul HRM la punctul de pornire
- la fiecare 200 de metri se înregistrează timpul
- la fiecare 200 de metri se crește viteza
- se încheie testul când nu se mai poate menține ritmul
- se oprește înregistrarea HRM
- se efectuează un program de încălzire de 10 minute.

Efectuarea testului Conconi pe o bandă de alergare

- program de încălzire de 5 până la 10 minute

- se setează cronometrul ritmului cardiac HRM să utilizeze un interval de înregistrare de 5 secunde
- se pornește banda de alergare la viteza de pornire necesară
- se pornește cronometrul HRM la punctul de pornire
- la fiecare 200 de metri se înregistrează timpul
- la fiecare 200 de metri se crește viteza benzii de alergare cu 0,5 km/h
- se încheie testul când s-a atins ritmul cardiac maxim sau nu se mai poate menține ritmul
- se oprește înregistrarea HRM
- se efectuează un program de încălzire de 10 minute.
Calculul pragului anaerob
Din HRM se determină ritmul cardiac la fiecare interval de timp înregistrat.
Se determină viteza pentru fiecare 200 de metri și apoi pentru fiecare 200 de metri se reprezintă
grafic
viteza versus ritmul cardiac. Se v-a descoperi că graficul crește treptat la început iar apoi se
aplatizează după care crește din nou. Această aplatizare în grafic indică pragul anaerob al
sportivului.
Exemplu de grafic:
În exemplul de mai sus aplatizarea pare a fi în jur de 182 bpm.
Calculul pragului aerob
O estimare bună pentru pragul aerobic s-a dovedit a fi pragul anaerob minus 20 bpm. În exemplul
de mai sus, acesta ar fi 182 – 20 = 162 bpm.
Analiza
Analiza rezultatului se face prin compararea acestuia cu rezultatele testelor anterioare. Se așteptă ca,
prin antrenamente adecvate între fiecare test, analiza dintre teste să indice o îmbunătățire.
Grupul țintă
Acest test este potrivit pentru sportivii de performanță și jucătorii de sporturi de rezistență
(de exemplu fotbal, rugby)
Fiabilitate
Fiabilitatea va depinde de cât de strict este efectuat testul și de nivelul de motivație al individului
pentru efectuarea testului. A fost demonstrat că
există o lipsă de fiabilitate în punctul de deviere a ritmului cardiac al lui Conconi
Nu există tabele publicate pentru a corela rezultatele cu performanța potențială concurență.

Bibliografie
Makenzie B.,101 Evaluation test (2005), Londra, Electric word plc