Nume i prenume: Gavril Adriana

Unitatea colar: Scoala generala nr. 81

Clasa: a VIIIa D
Data: 28.03.2013
Subiectul leciei: Organizarea administrativ-teritorial a Romniei
Tipul leciei: mixt
Competene specifice:
1.2. Definirea in cuvinte proprii a termenilor geografici de baza
1.3. Utilizarea termenilor geografici in context noi sau cunoscute
3.3. Prezentarea structurata a sistemului teritorial geografic al Romaniei
4.2. Citirea hartii si utilizarea semnelor conventionale
7.1. Aplicarea cunostintelor si deprinderilor invatate
Obiective operationale: (la sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili)

: Sa defineasca notiunea de comuna, sat, oras, judet, organizare administrative teritoriala

: Sa numeasca trei criterii de clasificare a judetelor, utilizand manualul si harta

: Sa clasifice judetele dupa marimea teritoriului, numarul de locuitori si unitatile natural in care se afla

: Exercitii de verificare si fixare a cunostintelor

Strategia didactica: dirijata, euristica
Metode si procedee: conversatia euristica, observatia, comparatia
Material didactic: Harta Fizica a Romaniei, manualul
Bibliografie: Geografia Umana A Romaniei, G. Erdeli, V. Cucu





Schema Lectiei:
Teritoriul Romaniei se imparte in judete, orase, municipii, comune.
Comuna unitatea de baza a organizarii administrativ teritoriale, alcatuita din mai multe sate, unele
dintre ele cu functie de comuna
-sunt in numar de 2.686 si au o medie de 4.000 de locuitori
Orasul asezare compplexa cu functii diverse si un numar mai mare de locuitori, 82 sunt municipii
Judetele forma de organizare administrativa care cuprinde un anumit teritoriu, localitatile,
populatia, si activitatile economice care se desfasoara pe intinderea sa.
Teritoriul tarii este impartit in 41 de judete si Muncipiul Bucuresti.
Judetele se clasifica dupa:
a. Marimea suprafetei ocupate:
-suprafata medie este de 5.800 de kilometric patrati
-cel mai intins judet este Timis cu aproximativ 8.500 de kilometric patrati
-cel mai mic judet este Ilfov cu aproximativ 1.500 de kilometri patrati
b. Numarul de locuitori:
-media este de 550.000 de locuitori
-cel mai populat este Prahova cu aproximativ 860.000 de locuitori
-cel mai putin populat este Covasna cu aproximativ 230.000 de locuitori
-cea mai populate resedinta de judet este Iasi
-cea mai putin populata Buftea.
c. Dupa unitatile geografice in care sunt localizate:
-judete montane: Covasna
-judete de podis: Botosani, Iasi, Constanta
-judete de campie: Braila, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman.
-judetele care au toate unitatile de relief: Buzau, Valcea, Dambovita, Arges, Bihor, rezulta o gama
variata de resurse natural si activitati economice.


Etapele lectiei Timp Obiective
operationale
Continutul invatarii Strategia
didactica
Evaluare
Organizarea
clasei
1 min Observarea
Verificarea
cunostintelor
din lectia
anterioara
5 min Cum putem defini orasul?
Care sunt componentele
orasului?
Ce activitati economice se
desfasoara in orase?
Care sunt orasele din campia
Romana?
Care sunt orasele antice?


Dialogul Analiza
raspunsurilor,
stimularea
elevilor si
evaluarea
rezultatelor.
Captarea
atentiei
3 min Ce intelegeti prin organizarea
administrativ teritoriala a
Romaniei?

Observarea
comportamentului
elevilor
Anuntarea
lectiei noi si a
obiectivelor
operationale

1 min Observarea
comportamentului
elevilor
Dirijarea
predarii -
invatarii
30
min

Se explica elevilor faptul ca

teritorial tarii noastre este
organizat in comune, orase,
municipii si se completeaza
schema de pe tabla.
Se analizeaza textul din manual
si se defineste notiunea de
comuna si judet.

Prelegerea,
lucrul cu
manualul
Provoaca
participarea
tuturor elevilor,
determina
dialogarea

Se comunica elevilor ca
teritoriul tarii este impartit in 41
de judete si Municipiul
Bucuresti.
Se identifica criteriile de
clasificare a judetelor dupa
marime, numarul de locuitori,
unitatea de relief, resurse si
grad de dezvoltare.
Conversatia
Descoperirea
Lucrul cu
manualul

Se analizeaza harta si se
identifica judetele care sunt
asezate pe o singura unitate de
relief, pe doua sau pe mai multe
unitati
idem Participarea
tuturor elevilor,
autoevaluare,
evaluarea
raspunsurilor date
de alti colegi
Desfasurarea Lectiei:



10
min

Exercitii de verificare si fixare

a cunostintelor.
Folosind harta din manual de la
pagina de la pagina 89:
a. Notati judetele de pe
paralelea de 45 de
grade de la Vest la Est
b. Notati judetele de pe
meridianul de 25 de
grade longitudine
Estica de la Nord la
Sud
c. Numiti judetele unde
se intersecteaza
paralela si meridianul.
Exercitii
geografice
Stimularea
elevilor pentru a
participa , analiza
raspunsurilor.
FI DE EVALUARE PSIHO-PEDAGOGIC



I. Date personale i familiale:

Numele i prenumele: Dobre Marius
Data naterii: 22.IV.1996
Domiciliul: Ilfov, Comuna Vidra, Sat Cretesti, Strada Princpala, nr 59
Numele tatlui: Marian
Numele mamei: Nicoleta
Vrsta tatlui: 37 ani
Vrsta mamei: 30 ani
Locul de munc i profesia tatlui: zugrav
Locul de munc i profesia mamei: comerciant stradal
Frai: un frate mai mare
Surori: nu
Ali membrii care locuiesc cu copilul: bunicul
Condiii de locuit: optime
Relaiile dintre prini: bune
Relaiile prini copil: comunicare bun, afectivitate evident mai ales din partea
mamei;

II. Caracterizare psihologica

A. ACTIVITI DE TIP RECEPTIV ACIONAL:

1. Detectarea de obiecte cunoscute: detecteaz cu uurin i rapiditate obiectele
cunoscute;
2. Perceperea relaiilor dintre nsuiri: observ relaiile dintre nsuirile materialelor
didactice;
3. Spirit de observaie: face parte dintre copiii cu spirit de observaie dezvoltat;
4. Tipuri de percepie predominante: percepie auditiv i vizual;

B. ACTIVITI DE TIP REPREZENTATIV SIMBOLICE reuete s
schematizeze obiectele cunoscute n desen

1. Claritate i volum: nu are nclinaii deosebite pentru a reda prin desen un ansamblu
coerent;
2. Raportul reprezentare aciune cuvnt: reconstituie cu greutate, att verbal ct i
comportamental, aciuni dintr-o poveste;
3. Tipuri de reprezentri: generale;
4. Forme de reprezentri: vizuale i auditive;

C. LIMBAJUL

1. Volumul vocabularului: minim;
2. Structura gramatical: face adesea dezacorduri ntre subiectul i predicatul unei
propoziii;
3. Caracteristici ale vocii: o voce impuntoare;
4. Forme de limbaj: oral i monologat;
5. Diagnostic logopedic: apt, nu are tulburri de limbaj;

D. GNDIREA

1. Volumul cunotinelor: cunotine srace comparativ cu ceilali copii de vrsta lui;
2. Tipuri de nelegere: concret - intuitiv;
3. Procese de gradul I: reuete s clasifice cu uurin dup 1-2 criterii;
4. Tipuri de noiuni: posed semiconcepte n forma unor reprezentri generale;
5. Caliti speciale: nu are;

E. MEMORIA

1. Formele memoriei: mecanic;
2. Procesele memoriei: memorizare rapid, dar pstrare pe termen scurt;
3. Uitarea: prezint lapsusuri dese, dar scenele de violen din desene animate i rein
atenia pe perioade lungi de timp;
4. Capaciti speciale: memoreaz cu rapiditate, dar mecanic i pe termen scurt;


F. IMAGINAIA

1. Formele imaginaiei: povestete ceea ce a visat; imaginaie reproductiv n form
primar;
2. Caliti speciale: este influenat de desenele animate vizionate i creeaz anumite
scenarii;

G. ATENIA

1. Orientarea: atenia este captat de personajele care ntruchipeaz rul;
2. Concentrarea: concentrare slab atunci cnd subiectul nu-l atrage n mod special;
3. Tipuri de atenie: spontan, stimulat de noutatea stimulului;
4. Caliti speciale: i imagineaz foarte uor c particip la lupte cu personaje
nchipuite;

H. INTELIGENA

1. Abstract: -
2. Concret: prelucreaz cu greutate chiar i informaiile concrete;

III. ACTIVITI PRACTICE

A. DEPRINDERI I OBINUINE:
- deprinderi igienico-sanitare, deprinderi practice: tiere, ndoire, lipire, etc.
- obinuine comportamentale: salutul;
B. NCLINAII I APTITUDINI SPECIALE:
- jocuri de construcie;

IV. INTEGRAREA SOCIO-AFECTIV

A. MANIFESTARE AFECTIV: Caut apropierea celorlali i sufer atunci cnd
este respins datorit comportamentului su violent. Este dornic s lege prietenii,
nu tie s le menin.

B. GRADUL DE INTEGRARE N COLECTIVITATE: s-a integrat mai greu n
colectivitate;

C. TIPURI DE RELAII: are tendina de a domina n relaiile cu ceilali, ncercnd
s-i subordoneze colegii;


V. TRSTURI DE PERSONALITATE
1. Trsturi de temperament: Are un temperament coleric, trecnd cu uurin de la o
stare la alta, se entuziasmeaz i se bucur cu aceeai rapiditate cu care plnge sau se
enerveaz.
2. Trsturi de caracter: Prezint tendine de lider, antrennd n planurile sale colegi cu
temperament asemntor. Caracterul sau este in formare la aceast vrst, dar
prezint nsuiri caracteriale ca: hrnicie, ncpnare, superficialitate, etc.
3. Aptitudini: are nclinaii s construiasc diverse obiecte: maini, roboi, avioane,
fortree, capaciti care pot deveni, n timp, aptitudini.

VI. CONCLUZII
1. Atitudini fa de personalul didactic i de ngrijire: este mai degrab distant cu
personalul din grdini, excepie fcnd educatoarea de la grupa sa de care este
ataat.
2. Evoluia la nvtur: este un concurent activ n cadrul competiiilor didactice
(jocuri-concurs), dar nivelul cunotinelor sale este mediu.




Fisa de evaluare
Practica observativa: obiectivele mele personale au fost de a analiza felul in care profesorul
preda, de a invata metode noi si moderne de a preda, de a vedea daca modul de predare-invatare
s-a schimbat fata de perioada in care am fost eleva.
Opinii cu privire la activitatea cadrului didactic asistat:
-s-au realizat obiectivele propuse la inceputtul lectiei
-metodele folosite au fost conversatia euristica, observatia, dialogul
-elevii au participat constant si in mod activ la lectie
-rezultatele au fost conforme cu progtama
-m-a impresionat dorinta elevilor de a raspunde, faptul ca nici unul dintre ei nu tinea mana jos, si
daca era intrebat stia totusi sa raspunda
Referiri la lectiile sustinute:
-am pornit in elaborarea obiectivelor prin analiza lectiei, obiectivele le-am format in legatura cu
competentele specifice
-metodele utilizate au fost conversatia, dialogul, problematizarea
-in valorificarea acestor metode am utilizat mijloace didactice precum jocurile didactice,
prezentarile power point, atlasul, harta fizica
Evaluarea realizata a fost orala prin exercitii scurte care sa verifice daca elevii au receptat correct
lectia
Caracterizarea participativa a lectiei:
-participarea la lectie a fost ridicata datorita metodelor pe care le-am folosit.
Puncte tari: - participarea elevilor la lectie
-rezultatele pe care le-am obtinut la probele de evaluare
-am folosit metode interactive
-am folosit explicatia, conversatia
Puncte slabe:-nu am apreciat spatial necesar pentru a ramane toata lectia pe tabla, astfel ca
aceasta a fost inghesuita
La sfarsit insa am avut o stare de satisfactie pentru ca am reusit sa mobilizez elevii si sa se
comporte cu aceeasi seriozitate ca sic and le-ar fi predate profesoara lor.
Ce vreau dupa practica pedagogica?
Dupa aceasta practica pedagogica, in primul rand vreau sa imi termin studiile de licenta, apoi
examenul de titularizare, pe care sper s ail trec cu bine, iar dupa acesta inscrierea la master in
continuare si daca trec cu bine de examenul de titularizare, un post in invatamant macar ca
suplinitor pentru a-mi forma in continuare deprinderile necesare pentru a fi un profesor bun in
domeniul sau.
Sugestii:
Aceasta practica este un lucru foarte util pentru student deoarece poate in momentul inscrierii nu
isi dau seama de ce implica acest modul, daca au sau nu acest dar de a invata pe altii, astfel ca
singura sugestie ar fi sa nu fie scoasa practica pedagogica. Eu personal, chiar daca la inceput nu
eram sigura de mine, odata cu practica am realizat ca am abilitatile necesare pentru a deveni
profesor, si chiar mi place sa ii invat pe ceilalti ce am invatat si eu la randul eu, si poate sa repar
greselile facute de profesorii mei, de exemplu sa scot toti copii la harta pe rand pentru a se
familiariza cu ea si nu avea o fobie de harta.