Ȋnvǎţarea online versus ȋnvǎţarea tradiţionalǎ- provocări și oportunități în școala românească

Prof.înv.primar: Tiţu Maria

Şcoala Gimnazială „Luceafărul”
Societatea în care trǎim se află într-o continuă dezvoltare și de aceea noi, oamenii, suntem supuși multor
provocări, fiind nevoiți să ne adaptăm condițiilor sociale, politice, morale și economice.
Situația creata la nivel mondial de această pandemie a produs foarte multe schimbări și în educație. Atât
noi, profesorii, cât și elevii și părinții a trebuit să trecem prin multe provocări și să ne adaptăm noilor tehnologii. Prin
urmare, metoda tradițională a fost inlocuită cu cea digitală în situația de criză și anume, cu platformele online.
După cum știm, copiii sunt nativi digitali, au crescut odată cu tehnologia care, este una dintre abilitățile de
bază ale secolului XXI. Cu toate acestea, a fost o trecere relativ rapidă, de la paginile cărților la paginile web online.
Școala online a fost o oportunitate de a redefini atât rolul elevului ca parte activă în învățare, cât și al
profesorului de facilitator al procesului. Fiecare profesor și elev a trebuit să înțeleagă ce înseamnă învățarea
autentică, mai presus de curriculum, de controlul școlii, de autoritate, bazată pe caracteristicile și nevoile oamenilor:
curiozitate, autonomie, satisfacția de a face parte dintr-un grup, de a fi apreciat.
Platforma digitală oferă profesorilor, elevilor și părinților, informații, instrumente și resurse pentru a spori
managementul educațional prin două moduri de învățare: sincron și asincron.
Aceste platforme au o serie de avantaje:
• Accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație.
• Centrare pe elev/participant.
• Elevii pot colabora și învăța împreună.
• Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări.
• Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă.
• Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul tradițional.
• Materialele pot fi personalizate.
• Posibilitatea modificării informației difuzate.
• Accesibilitate, confort, flexibilitate.
• Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri.
• Elevul poate învăța în ritmul lui propriu.
• Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent.
• Costuri reduse de distribuție a materialelor.
• Învățământul online este organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă.
• Învățământul electronic este mai puțin stresant decât cel tradițional.
• Posibilitatea de a măsura eficacitatea programului prin urmărirea numărului de download-uri efectuate de către
elevi.
• Capacitate mare de stocare, internetul are o capacitate mult mai mare de stocare a informației comparativ cu
locațiile fizice sau hard discurile individuale.
• Permite interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi.
 Dintre dezavantajele create de instruirea online amintim:
• Pregătirea unui curs online este mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional.
• Lipsa unor resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă performanță în ceea ce
privește sunetul, imaginile și anumite grafice.
• Apar unele probleme legate de contactul face-to-face, esențial de multe ori pentru socializare.
• Nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor eLearning.
• Necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor.
• Elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online.
• Posibilitatea apariției, pe plan uman, a reducerii capacității de exprimare verbală a examinatului, însoțită de o
pierdere a capacităților de prezentare-argumentare-contra argumentare și accentuarea gradului de dezumanizare,
paradoxal chiar în condițiile în care tehnica și tehnologia au deschis noi drumuri și au oferit noi instrumente și
tehnici pentru comunicarea interumană.
Observând numărul mai mare al avantajelor decat al dezavantajelor, putem spune că utilizarea platformelor
digitale este o oportunitate. Astăzi, putem vorbi despre o învățare combinată care îmbină oportunitățile de învățare
față în față cu oportunitățile de învățare online. Gradul în care are loc învățarea online și modul în care este integrată
în curriculum pot varia în funcție de școli. Strategia de combinare a învățării online cu instruirea școlară faţă în faţă
este utilă pentru a adapta diversele stiluri de învățare ale elevilor permțându-le să studieze în ritmul propriu.
Resursele online permit revoluționarea sistemului educațional, nu numai pentru că sunt convenabile și
accesibile, ci pentru că permit ca întregul proces de predare și învățare să devină mai interesant și adaptat elevului
digital. Astfel, se realizează o personalizare a învățării.
Ca proferor pentru primar, consider învățarea online o completare a educației tradiționale. Urmare a
experienței dobândite din învățarea online, am încorporat platforma digitală în demersul didactic și am constatat
mărirea gradului de implicare al elevilor în cadrul orelor. Elevii învață cu placere și dobândesc mai ușor cunoștințele
atunci când utilizez filmulețe explicative foarte utile, probleme rezolvate în pași, exerciții cu grade diferite de
dificultate și posibilitatea de testare pe noțiuni.
Din punctul meu de vedere, ȋnvǎţarea online oferă numeroase avantaje, dar și o serie de dezavantaje, cum ar
fi:
1. Avantaje:
• Oferă o alternativă la clasele tradiționale.
• Permite o anumită flexibilitate și îl determină pe elev să fie responsabil, să învețe automotivația și
autodisciplina.
• Se obține un feedback instantaneu. Învățare este mai activă; putem crește implicarea prin sondaje online sau
prin întrebări de testare în timpul lecțiilor. Aceste sondaje ajută la implicarea tuturor elevilor, inclusiv a celor timizi
care în mod normal nu ar ridica mâna în clasă.
• Există nenumărate resurse care fac învățarea mai distractivă și mai eficientă. De la aplicații și manuale
electronice până la platformele educaționale și instrumente care pot transforma sala de clasă.
• Se pot automatiza o mulțime de sarcini obositoare cum ar fi urmărirea prezenței și performanței elevilor.
 • Elevii au acces instantaneu la informații noi, care le pot suplimenta experiența de învățare.
• Favorizează un mediu de învățare mai colaborativ. Elevii, conectați în rețea online, pot împărtăși informații,
pot lucra împreună la proiecte de grup și pot interacționa cu cadrul didactic.
2. Dezavantaje:
• Este impersonală, spre deosebire de educația în clasă în care există o interacțiune față în față reală între elev și
profesor. Învățarea online oferă un tip intens de învățare, în timp ce educația în clasă vine cu interacțiunea umană.
Prin interacțiunile față în față, profesorii pot ajuta elevii să-și construiască respectul de sine și încrederea și
maturitatea emoțională.
• Utilizarea internetului și a altor instrumente digitale au adăugat noi cerințe în viața profesorilor și au
crescut dramatic gama de conținut și abilități pe care aceștia trebuie să le cunoască, astfel a crescut și volumul lor de
muncă.
• Calitatea informațiilor și sursele pe care elevii le găsesc poate să nu fie de calitate.
• Există, de asemenea, problema gradului de securitate a programelor de învățare online.
• Elevii nu au acces egal la resursele tehnologice.
•Autenticitatea muncii. Oricine poate realiza un proiect și nu elevul propriu-zis.
• Evaluările au tendința de a fi bazate doar pe cunoștințe și nu neapărat pe partea practică.
Elevii au astăzi la dispoziție resurse la care mulți dintre noi nu am visat niciodată. Cele mai multe dintre
aceste resurse pot fi utilizate și pot ajuta elevii să învețe și să progreseze, însă este important să se ajungă la un
echilibru între inovație și convenționalitate. Este clar că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele, dar cheia
tehnologiei în clasă va fi întotdeauna relația profesor-elev, pentru că acolo are loc educația.
Poate fi frustrant și consumă timp, dar, în final, tehnologia în educație poate deschide uși către noi
experiențe, noi descoperiri și noi moduri de învățare și colaborare, însă nicio tehnologie din clasă nu poate înlocui
profesorii talentați și inspirați.

Bibliografie:
1. COJOCARU, VENERA MIHAELA. Educaţia pentru schimbare şi creativitate. Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică, 2003, 312 p.
2. OPREA, CRENGUȚA- LĂCRIMIOARA. Strategii didactice interactive, București: Ed. Didactică și Pedagogică,
2006, 49 p.
3.https://blog.scoala365.com/2018/11/22/beneficiile-educației-digitale-vs-metodele-educației-tradiționale/.