Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad

Facultatea de Științe ale Educației,

Psihologiei și Asistenței Sociale
Programul de Formare Psihopedagogică a
Competențelor pentru Profesia Didactică
Fundamentele pedagogiei – Teoria și
metodologia curriculumului (Pedagogie I)
Școala viitorului
Abordarea transformativă a învățării,prin
interdependența educației formale, nonformale și
informale

Sinteza cuprinde:
1. Introducere,
2. Prezentarea celor 3 forme de
educație,
3. Interdependența formelor educației
4. Educația Outdoor
5. Cei 6 C ai educației pentru viitor
6. Concluzie elaborat de Boroica Mirela
decembrie 2022 – ianuarie 2023
 1. Introducere
Educaţia în societatea viitorului trebuie să răspundă provocărilor semnalate prin construcţia unui
nou sistem de învăţământ având la bază cerințele psihologice ale educatului și cele ale societății,
adaptată continuu la un cotext deschis, cu o instruire individualizată.
2.Comparație între educația formală, nonformalăși informală
Grafic, această relaţie dintre educaţia formală, educaţia nonformală şi
educaţia informala se prezinta astfel.
 3.Interdependenţa formelor educaţiei
• Interdependenţa formelor de educaţie creează premisele
desfăşurării eficiente ale activităţii de formare şi dezvoltare
socio-culturală a individualităţii umane, în mod direct sau
indirect, didactic sau extradidactic.

• Educaţia formală şi nonformală se regăsesc într-un cadru

instituţionalizat, instituţii care activează la nivel comunitar, din
punct de vedere educaţional având forme şi modalităţi
diferite de realizare a educaţiei. Acţiunile lor sunt structurate
şi organizate din punct de vedere pedagogic, au finalităţi
educaţionale explicite şi recunoscute social.

• Deşi are o pondere mai mare ca timp şi spaţiu de acţiune în

viaţa individului, educaţia informală este situată în afara
spaţiului instituţional.
• Relaţia dintre cele trei forme de educaţie este una de
interdependenţă şi complementaritate, existând tendinţa de
interpenetrare, de deschidere a uneia faţă de cealaltă.

• Plecând de la premisele că şcoala nu mai este singura

instituţie care educă şi că în educaţie trebuie valorificate toate
influenţele educative pe care le suportă individul educaţia
trebuie regândită.

• Efectele fiecăreia dintre ele se repercutează asupra celorlalte,

în condiţii în care pot fi de acord sau în dezacord.
• Rolul şcolii, al cadrelor didactice este tocmai acela de
a coordona echilibrul dintre formal, nonformal şi
informal la nivelul celor pe care îi educă (elevi,
studenţi), fixând repere morale, coordonând
achiziţionarea comportamentelor cognitive şi morale
şi furnizând modele, criterii de evaluare.

• Scoala este pionul principal în relaţia de parteneriat

comunitar în educaţie.
 4. Educația Outdoor ca interferență între tipurile consacrate de educație
Julian W. Smith a descris educația outdoor ca „un
climat de învățare pentru acele conținuturi care
pot fi asimilate cel mai bine în afara sălii de
clasă.”(Smith, 1955)
Educația outdoor este un concept care ia în
considerare un întreg program de educație bazat
pe experiența și activitatea practică, care are loc în
afara sălii de clasă, în mediul natural.
Se bazează pe teoria, filozofia și practica educației
experiențiale, a educației ecologice și a educației
pentru mediu. Îi ajută pe oameni să se înțeleagă
mai bine pe sine, să perceapă mai corect lumea
înconjurătoare și mai ales să dobândească o mai
bună cunoaștere a oamenilor din jurul lor. Este
considerată o strategie modernă de învățare având
efecte educaționale puternice avînd ca beneficii
dezvoltarea spiritului inovativ, leadershipul,
comunicarea și alte aspecte ale vieții moderne.
Educația outdoor, ca interfață dintre cele trei
forme ale educației, este considerată a fi mult mai
motivantă și stimulativă, având un impact mai
mare asupra procesului de învățare în rândul
elevilor. Educația outdoor primește elemente din
fiecare tip de educație, funcționând ca o strategie
de învățare din cadrul noilor educații.
 5.Cei 6 C ai educația pentru viitor

1.Gândire critică: rezolvarea problemelor,

abilități de gândire de ordin superior,
probleme din lumea reală, învățare pe
bază de proiecte, abordare
interdisciplinară
2.Comunicare clară: comunicare efectivă,
autoevaluare și evaluare de la egal la
egal, fluență informațională, media și
digitală
3. Muncă prin colaborare: munca în echipă,
comunicare efectivă, evaluare de sine
de la egal la egal, medii de colaborare,
tehnologii adecvate,
4. Îmbrățișearea culturii: contextul
informației, respect, colaborare,
ridicarea comunității, probleme din
lumea reală,
5. Dezvoltarea creativității: imaginație, disign
incorporat, funcție de integrare,
abordare interdisciplinară STEAM,
6. Utilizarea conectivității: abordare
interdisciplinară, încurajarea colaborării,
tehnologii active, fluența informației,
incurajarea reflecției
 6.În concluzie, Înainte elevul era văzut ca o structură omogenă ce trebuia să primească şi să reţină informaţii, adaptându-se în acelaşi timp unui
cadru rigid ce-i îngrădea atât dezvoltarea, cât şi exprimarea creativităţii şi personalităţii sale, în momentul de faţă, școala vizează din ce în ce mai mult identificarea
acestor particularităţi şi cultivarea lor, tocmai pentru ca elevul să nu fie doar o persoană ce se va pierde într-o mulţime, ci o voce unică, puternică, capabilă să-şi
croiască un drum unic şi de succes în viaţă, fără a se baza prea mult pe ajutorul altora şi fără a fi înfrânt de eventualele eşecuri care pot apărea în viaţă.

Bibliografie:
Fundamentele pedogogiei. Teoria și metodologia curriculumului. Suport de curs de conf. univ. dr. Anca
Manuela Egerău,
Tratat de pedagogie de Ioan Bontaș,
Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului. Repere și instumente didactice
pentru formarea profesorilor de Mușata Bocoș, Dana Jucan,
Educația în societatea cunoșterii de Sorin Cristea,
Flipped4science.blogspot.com/p/the-6-cs-of-education-for-future-during.html,
REZUMATUL EXTINS AL TEZEI DE DOCTORAT Dezvoltarea competențelor transversale prin activități
outdoor în ciclul achizițiilor fundamentale, Student doctorand, Coordonator, Torkos Henrietta Prof.
Univ. Dr. Abil. Roman Alina Felicia, UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE
PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ „EDUCAȚIE, REFLECȚIE, DEZVOLTARE”

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!