Sunteți pe pagina 1din 6

Aron Ștefan-,Facultatea de Psihologie și Științele Educației-Filiala Focșani, anul II, grupa I

Temă
1.Ce fel de aplicatie exista in școlile pe care le cunoasteti?

În școlile prin care am activat am întâlnit urmatoarel

e aplicații: Meet, Zoom, WhatsApp, și Classroom.

2.”Informatizarea școlii schimba in esenta rolul profesorului.”

Informatizarea reprezintă o activitate socială de mare amplitudine, profunzime şi complexitate –


tipică societăţii informaţionale, bazată pe cunoaştere – care constă în procesarea, stocarea şi
valorificarea specifică a produselor cunoaşterii (ştiinţifice, tehnologice, artistice, filozofice,
religioase, economice, politice, pedagogice etc.). Această activitate socială, cu resurse şi
implicaţii multiple în plan pedagogic, are un dublu scop:
1) esenţializarea informaţiilor acumulate cantitativ, prelucrate calitativ, permanent, pe criterii
specifice, impuse de tehnologiile informaţionale afirmate şi de particularităţile domeniului de
aplicaţie;
2) corelarea funcţională a informaţiilor, realizată permanent la nivel de reţele informaţionale
globale şi deschise, accesibile tehnologic şi autoperfectibile social, pe termen scurt, mediu şi
lung. Informatizarea educaţiei reflectă particularităţile unui context social specific, condiţionat
pedagogic la nivelul sistemului şi al procesului de învăţămînt. În plan conceptual, metodologic şi
practic, informatizarea educaţiei/învăţămîntului constituie o activitate inovatoare, fundamentată
teleologic şi tehnologic, promovată şi perfecţionată permanent la scara societăţii postmoderne.
Informatizarea este definitorie pentru societatea postmodernă dezvoltată global şi deschis, în cea
de-a doua jumătate a sec. XX, pînă în prezent ca societate informaţională, bazată pe cunoaştere.
Fundamentarea teleologică a procesului de informatizare a educaţiei/învăţămîntului este realizată
la nivelul construcţiei finalităţilor pedagogice macrostructurale. Avem în vedere construcţia
idealului educaţiei şi a scopurilor strategice ale educaţiei, valabile la scara sistemului social, în
general, a sistemului de învăţămînt, în mod special. Idealul educaţiei promovat de UNESCO la
scara societăţii postmoderne defineşte tipul de personalitate necesar social pe termen lung în
contextul informatizării depline, globale şi deschise, care implică o înnoire permanentă a
domeniilor cunoaşterii într-un cadru conceptual, metodologic şi practic mereu perfectibil,
autoperfectibil. Societatea bazată pe informatizarea tuturor structurilor sale (culturale, politice şi
economice) determină idealul educaţiei care prospectează pe termen lung modelul personalităţii
deschise, inovatoare. Acest model pedagogic are în vedere formarea şi dezvoltarea capacităţii
omului de adaptare permanentă la schimbările generate continuu de dinamica funcţionării
societăţii informaţionale. Scopurile educaţiei, determinate de forţa teleologică a idealului
educaţiei, definesc direcţiile strategice de dezvoltare a educaţiei, pe termen lung şi mediu, la
scara sistemului de învăţămînt. Reprezintă macrostructura educaţiei, existentă la nivelul
raporturilor educaţiei/învăţămîntului cu sistemul social global, în general, cu principalele
subsisteme ale acestuia. Construcţia scopurilor strategice ale educaţiei implică analiza
Aron Ștefan-,Facultatea de Psihologie și Științele Educației-Filiala Focșani, anul II, grupa I

raporturilor prospective dintre toate nivelurile structurale ale societăţii informatizate – economic,
politic, cultural, comunitar – şi tendinţele necesare de evoluţie a sistemului de învăţămînt pe
termen mediu şi lung. Informatizarea societăţii va determina, astfel, proiectarea unor scopuri
strategice care vizează:
a) conducerea managerială a sistemului de învăţămînt;
b) democratizarea sistemului de învăţămînt;
c) globalizarea şi deschiderea sistemului de învăţămînt;
Din cadrul celei mai recente cercetări cu privire la impactul tehnologiilor în sectoarele cheie,
Epson a rugat 17 lideri de opinie să descrie normele educaționale din 2025. Aceste ipoteze au
fost apoi testate printre liderii și angajații din sectoarele cheie.

Russel Stannard, specialist în educație, a anticipat că „va exista o transformare a aptitudinilor în


învățământ, pe măsură ce profesorii vor deveni mai mult un ghid de pe margine, nu un înțelept
pe scenă”.

70% dintre angajații europeni au fost de acord cu această interpretare, preconizând că profesorii
își vor asuma rolul de ghidare a studenților de-a lungul procesului de studiu. 64% au fost de
acord că, în sistemul educațional din viitor, accentul se va pune pe implementarea aptitudinilor
informatice și analitice.

Această transformare va fi susținută de o serie de tehnologii noi, precum proiectoare interactive,


imprimante 3D, realitate augmentată și cobotică (robotică bazată pe colaborare), care vor facilita
un amestec din ce în ce mai variat între studiul online și cel offline. De exemplu, realitatea
augmentată va permite ca anumite demonstrații științifice să fie mai practice, mai sigure și să
dureze mai puțin timp pentru a se putea încadra în planul unei lecții.

Conform David White, șeful departamentului de studiu digital, Universitatea de arte din Londra,
„predarea modului de utilizare a tehnologiilor este depășită; predarea aptitudinilor practice și
înzestrarea studenților cu capacitatea de a utiliza diferite platforme interschimbabile reprezintă
viitorul”.) descentralizarea sistemului de învăţământ.

Pe măsură ce profesorii devin mai puțin responsabili pentru transmiterea cunoștințelor, ei vor
putea să-și asume mai bine rolul paralel de life coach. Prin urmare, 72% dintre europeni se
așteaptă ca învățământul să devină mai adaptat și mai personalizat către individ.

Se preconizează, de asemenea, că educația va deveni mai dinamică și mai eficientă până în 2025.
71% dintre cei chestionați sunt de acord că „studiul combinat” și utilizarea combinată a
resurselor de învățare online și offline vor contribui la atingerea acestui obiectiv.

Profesorii se află în avangarda viitoarei transformări a culturii mediului de lucru.


Aron Ștefan-,Facultatea de Psihologie și Științele Educației-Filiala Focșani, anul II, grupa I

Pentru a ajuta la dezvoltarea abilităților solicitate de mediul de lucru de mâine, profesorii de azi
trebuie să-și adapteze propriile capacități și abordări în deceniul următor. Acest lucru nu va fi
lipsit de provocări.

În timp ce 63% dintre europeni au o atitudine pozitivă cu privire la implementarea tehnologiei,


61% consideră, de asemenea, că profesorii nu au în prezent capacitatea de a înzestra studenții cu
abilitățile necesare pentru utilizarea tehnologiei care va fi integrată în educație în deceniul
următor.

În cercetarea noastră a fost identificate, de asemenea, o serie de amenințări suplimentare la


adresa calității educației viitoare. Dintre acestea, cea mai mare proporție a celor chestionați au
fost de acord că finanțarea (47%), instruirea profesorilor (40%) și tehnologia învechită (34%), ar
putea fi factori care pot limita adaptarea școlilor și profesorilor la noile priorități educaționale.

3.Prezentati minimum 3 situații in care folosirea calculatorului este benefica in lectie.

Ne aflăm într-un moment al istoriei în care se schimbă ceva fundamental şi inexorabil.


Dezvoltarea explozivă a tehnologiei informaţionale a calculatoarelor şi a microcalculatoarelor, a
oferit variate posibilităţi de ameliorare şi modernizare a activităţii din toate sectoarele şi a făcut
să se constituie treptat, un mediu informatizat, determinat de ştiinţa prelucrării automate a
informaţiilor. nstruirea asistată de calculator necesită un program de instruire, care este un produs
pedagogic, respectiv rezultatul programării pedagogice; acesta urmează să fie transpus într-un
program-computer, constituie ceea ce informatica numeşte,,software”. Echipamentele electronice
propriu-zise, care asigură valorificarea în practică a celor două tipuri de programe, sunt
cunoscute sub denumirea de,,hardware”.

Instruirea asistată de calculator nu presupune introducerea empirică a calculatorului în procesul


de învăţământ, fără o linie didactică bine precizată, fără orientări pedagogice, psihologice şi
metodice şi fără cadre didactice cu pregătirea psihopedagogică necesară. Astfel, difuziunea
instruirii asistate de calculator în practica şcolară implică adoptarea unei strategii, care presupune
cu necesitate munca în echipă, precum şi asigurarea anumitor condiţii:

1. Adaptarea educaţiei la necesităţile actuale şi de perspectivă ale societăţii, în aşa fel încât
educaţia să constituie un factor activ al dezvoltării.

2. Realizarea de progrese în domeniul informaticii, al calculatoarelor şi al tehnologiilor de


comunicare.

3. Îmbogăţirea şi modernizarea permanentă a sistemului metodelor de învăţământ,


eliminarea,,întârzierii cronice a şcolii în raport cu viaţa”, pentru a se putea realiza progrese în
toate sectoarele de activitate(toate fiind condiţionate de calitatea educaţiei).

Introducerea calculatorului în şcoală nu trebuie să constituie un scop în sine, ci o modalitate de


creştere a calităţii, a eficienţei învăţării şi predării. Instruirea asistată de calculator reprezintă o
Aron Ștefan-,Facultatea de Psihologie și Științele Educației-Filiala Focșani, anul II, grupa I

nouă strategie de lucru a profesorului şi a elevilor, un nou mod de concepere a instruirii şi


învăţării, care îmbogăţeşte sistemul activităţilor didactice pe care aceştia le desfăşoară şi care
prezintă importante valenţe formative şi informative.

Astăzi, funcţionalităţile calculatorului sunt bine cunoscute, nu puţini dintre pedagogii occidentali
sau chiar est-europeni recomandându-l în practica şcolară uzuală pentru următoarele avantaje:

1. Calculatorul este un mijloc mai eficient decât tabla sau foaia de hârtie de înregistrare a unor
expresii, prin linii, forme, culori. Astfel, are capacitatea de stocaj nelimitat pentru toate felurile
de informaţii, capacitatea de modificare infinită, de adiţionare şi reconfigurare, capacitatea
combinatorică multiplă a modurilor de expresie(prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit),
posibilitatea de a opta pentru instrumente diferite de lucru(dicţionare, enciclopedii, pagini web
personalizate, baze de date).
2. Calculatorul este un mijloc de construcţie şi de modernizare care combină mai multe feluri de
raportare la cunoaştere: poate stoca idei şi teorii variate, poate simula fenomene sau realităţi
fizice altfel imperceptibile( creşterea firului de iarbă, reproducerea celulelor etc.)
3. Calculatorul integrat într-o reţea este un mijloc excelent de comunicare şi exteriorizare a
copilului, mai ales a celui cu inteligenţă intrapersonală, timid şi retras, de relaţionare cu cei din
mediul proxim sau îndepărtat..
Calculatorul este un mijloc excelent de experimentare la vârsta infantilă: în faţa monitorului,
copilul descoperă mai uşor universul, experimentează reacţii în faţa lui, chiar reordonează datele
existenţei, în acord cu nevoile şi aspiraţiile sale.

Acestea au avantajul că se adresează mai multor tipuri de inteligenţe (vizuale, auditive etc.).
Bibliotecile virtuale, blogurile  literare şi diversele site-uri de literatură (poezie sau proză) ale
unor reviste literare (Observator cultural, Dilema veche, România literară etc.) pun la dispoziţia
elevilor texte literare şi vin în întâmpinarea dorinţei de a fi la curent cu noutăţile editoriale, de a
se familiariza cu specificul unor texte precum recenzia sau articolul de critică. Sistemul
multimedia poate fi folosit cu succes în redactarea unor portofolii, a unor texte puternic tipizate
sau a unor prezentări în Power Point.

4.Enumeră competențele de bază, de utilizare ale calculatorului pe care apreciezi că le ai.


În ce conditii ti le-ai format? (CUM?UNDE?IN CAT TIMP?)

De-a lungul timpului am utilizat calculatorul în mai multe scopuri. Competențele de bază,
respectiv, utilizarea internetului și a aplicațiilor de bază (Microsoft Word și Power Point) le-am
învățat în școală pe perioada gimnaziului prin diferite teme. Utilizarea diversificată a acestor
aplicații am dobândit-o în liceu, adăugând și aplicația Excel, iar pe timpul facultății am dobândit
informații din toate cele 3 aplicații în urma efectuării mai multor fișe și proiecte.

Bibliografie:
Aron Ștefan-,Facultatea de Psihologie și Științele Educației-Filiala Focșani, anul II, grupa I

Tema referat de maxim 300 de cuvinte cu afirmatia -Elevii trebuie sa invete sa vada imaginile nu sa le
privească

Activitatea desfasurata cu calc.

In instruirea asist de calc trb avut in vedere si psiholiga copilului ca si cerintele formarii integrale
armonioase a personalitatii acestuia mai ales la elevii de varsta mica, lecia nu se va limita la o simpaa
comunicare cu calcultorul deorarce privândul pe copil sau schimburile cu colectivul clasei, apare un
individ programat format unilateral nepregatit pt insertia in viata socială

Temă- Ati observat influneta calc pozitiva sau neg asupra elevilor dumnevoastra? Cum se manifesta?

Clasa ramane spatiul de contacte interpersonale care repr adevarate laboratoare de formare sociala, din
aceasta perspectiva se poate concluziona ca anumite secvente ale procesului de predare invatare se pot
realiza mai bine utilizand calculatorul, in timp ce altele sunt mai bine realizate cu mijloacele clasice.

Avantajele si limitele utilizarii claculatrului in procesul did.

Folosirea calc ca mijloc did de invataman duce la crearea unui mediu virtual in care elevii se pot misca in
timp si in spatiu, pot asambla si desambla diferite dispozitive, pot obs si stuida diverse fenoomene
naturale, pot simula o multime de sitautii diferite, intrun timp extrem de scurt. Dintr-o persectiva
exaustivă folosirea calc are urmatoarele avantae: asigura accesul la informatie pt un numar mare de
utilizzatori, largeste orizontul de cunoastere,stimularea gandirii logice si a imaginatiei, mobilzarea
functiilor si psihomotirii in timpul utilizarii sale, asigurarea unui feedback permanetnt intre el si cadrul
didactic, formarea si investigarea stiintifica la diferite bariere de vârstă, facilitează inregistrarea si
prelucrarea rapida a unor cantitati mari de date, stimuleaza capacitatea de invatare imediate, creste
randamentul insusirii cunostintelor, sporeste motivatia invatarii, ajuta elevii cu deficiente sa se integreze
in societate, pregatese eevii pt societatea bazata pe conceptul educatiei permanente.

Din experienta putem spune ca imgaintatia elevilor este stimulata dat numeroaselor speciale concepute
programe,elevii devin mai rapizi in luarea deciziiilor , iar gandirea lor devine una logica.

Avatnaje speciale pt scolarii mici: se adapteaza perfect la particularitatile copiilului special , succiteaza
vazul si auzul, simturile superioare permitand depasirea stadiului senzatiei si trecerea la perceptia
rganizata, integrata cu activitatea independenta, elibereaza pe invataotr de o serie de sarcini repetitive sau
de rutina, lasandu-i mai mult timp pt, disciplineaza activit ei did sub aspctele de predare, invatare,
evaluarea devine mai obiectia eliberand elevul de emotii, stimuleaza atentia, determinand o partciare
afectiva a elevilor largind orizontul de cunoastere, cultiva sensibilitatea estetica.
Aron Ștefan-,Facultatea de Psihologie și Științele Educației-Filiala Focșani, anul II, grupa I

Temă com in max 300 de cuv afirmatia Evaluarea devine mai obiectiva eliberand pe elevi de
emotiile examinarii.

S-ar putea să vă placă și