Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

EVALUAREA INFLUENTELOR
FACTORILOR ASUPRA
FUNCȚIONĂRII
MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ
ÎN 4 TIMPI
(VALIDAREA MODELELOR ...)

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Pentru a studia factorii care influenţează procesele din

motoare, acestea vor fi împărţiţi în categoriile:
▪Factori (parametrii) de stare;
▪Factori (parametrii) constructivi (elemente care
definesc construcţia motorului)
▪Factori (parametrii) de exploatare (funcţionali) ce se
definesc în raport cu performanţele obţinute de motor
în anumite momente de funcţionare.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

PROCESE DE SCHIMB DE GAZE

Influenţa factorilor de stare

Condiţii iniţiale
Acestea se definesc prin presiunea şi temperatura iniţiale ale
fluidului proaspăt, cantitatea de gaze arse şi turbulenţa.
Variaţia presiunii mediului este evidentă, odată cu creşterea
acesteia densitatea aerului creşte şi o dată cu ea şi masa de fluid
admisă.
Temperatura mediului ambiant influenţează atât coeficientul de
umplere, cât şi densitatea amestecului.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ UMPLEREA MOTORULUI CU ADMISIUNE

NORMALĂ

FACTORII DE STARE
Se vor studia, în primă fază, influenţele presiunii şi temperaturii mediului ambiant.
Presiunea mediului ambiant, po
Având relaţia gradului de umplere:
m
u =
m0
m0 =  0  Vs
Se poate deduce m0 prin intermediul ecuaţiei de stare generală a gazelor
p0  Vs = m0  R  T0
m0 p0
0 = =
Vs R  T0
R  T0 m R  T0 m
p0 = m0  =  = ct 
Vs u Vs u !!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Deci masa de încărcătură proaspătă este direct proporţionala cu

presiunea p0.
Se pot trage următoarele concluzii:
- există posibilitatea de a creşte cantitatea de încărcătură
proaspătă prin creşterea valorii p0 (supraalimentare);
- pentru acelaşi motor în condiţii variabile ale presiunii
exterioare se va umple diferit (fapt ce impune ca pe fişa de probă
să fie trecute valorile presiunii şi temperaturii exterioare).
- gradul de umplere nu este influenţat de variaţia presiunii
deoarece cuantificarea se face la fel atât pentru m cât şi pentru
m0;
- presiunea scade cu altitudinea (puterea dezvoltată de motor
scade în regiunile muntoase)

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

,
!!!! UZ INTERN
Temperatura mediului ambiant To
Influenţa acestui parametru este contradictorie fiind manifestată prin
intermediul a doi factori:
p0 1
Factorul de densitate 0 =  0   
R  T0  T0 
la creşterea temperaturii iniţiale scade consumul orar de aer;

Gradul de încălzire T
=
T0
(unde T reprezintă temperatura încărcăturii proaspete influenţate de
încălzirea de la traseul de admisie).
Gradul de umplere u creşte practic cu T0 deoarece la mărirea lui T0,
iar regimul termic rămâne practic nemodificat,
aerul mai cald se încălzeşte mai puţin în contact cu suprafeţele fierbinţi.
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Viteza fluidului proaspăt

Se determină prin intermediul instrumentelor dedicate ( de
exemplu) anemometrul sau prin calcul, în conducta de admisiune
(Wca) sau în orificiul oferit (Wsa). Influenţează sensibil gradul de
umplere (creşte viteza scade gradul de umplere)
Cantitatea de gaze reziduale, r
Influenţează gradul de umplere pe două căi:
• modifică temperatura fluidului proaspăt (în final temperatura la
sfârşitul cursei de admisiune);
• modifică volumul disponibil pentru fluidul proaspăt

De exemplu, dacă r creşte de la 0,1 la 0,3 temperatura Ta are o creştere

de aproximativ 80o.

!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN

Coeficientul de umplere creşte datorită

reducerii pierderilor termice, dar scade şi
densitatea. Se poate considera o relaţie
de tipul,

iar din modul de variaţie al celor doi

factori, masa de fluid admisă scade odată
cu creşterea turaţiei.
De aceea, în principiu, în perioadele mai
reci ale anului motorul poate dezvolta o
putere crescută.
Fig. ….
Influenţa temperaturii ambiante asupra umplerii
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Cantitatea de gaze arse reziduale, apreciată prin coeficientul γr,

influenţează puternic umplerea cilindrului. La creşterea acestuia se
măreşte şi cantitatea de gaze rămase şi temperatura acestora iar
locul pentru amestec proaspăt se reduce.
Turbulenţa, mişcare dezorganizată a aerului, conduce la pierderi
importante de energie pe traseu cu reducerea coeficientului de
umplere. Apariţia turbulenţei pe traseul de admisie, mai ales la
m.a.s. cu carburator, are o influenţă diferită. Aspectul pozitiv este
legat de grăbirea vaporizării şi amestecării benzinei cu aerul, iar pe
de altă parte, prin frecările pe care fluidul le are cu pereţii, apar
pierderi hdraulice importante.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Influenţa factorilor constructivi la m.a.i. in 4 timpi

CONSIDERENTE GENERALE pentru procesele de schimb de gaze
Motoarele sunt în general policilindrice şi din această cauză
elementele care constituie sistemul privind admisia la motoare sunt
configurate într-o galerie din care pornește tubulatura (de tip ţevi)
către fiecare cilindru în parte.
Existenţa unui singur filtru de aer le reuneşte în o unică conductă.
Construcţia sistemului de admisie este mult mai simplă la
motoarele cu aprindere prin comprimare (m.a.c.) decât la motoarele
cu aprindere prin scânteie (m.a.s.) şi de aici apar mult mai puţine
pierderi. Sursele de pierderi gazodinamice ale curgerii fluidului motor
sunt: filtrul de aer, difuzorul, obturatorul, colectorul, galeria din
chiulasă şi trecerile pe lângă supapă.
!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

La m.a.s atunci când obturatorul este complet deschis,

pierderile la curgerea pe lângă supapă ating până la 80% din total.
De aici necesitatea ca aria oferită de supapă să fie ridicată şi de aici
necesitatea măririi diametrului acesteia.

La m.a.s. pierderile gazodinamice depind numai de: filtrul aer,

variaţiile de secţiune şi schimbările de direcţie ale fluidului.
Rezistenţa indusă de filtrul de aer depinde de capacitatea sa de
filtrare şi de gradul său de îmbâcsire cu impurităţi.

De exemplu un filtru de aer murdar va induce o rezistenţă

aerodinamică ridicată.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Construcţia sistemului de evacuare

Sistemul de evacuare generează pierderi gazodinamice prin
următoarele elemente: supapa de evacuare, galeria de evacuare,
colectorul de evacuare şi amortizorul de zgomote, respectiv
catalizatorul.
Amortizorul de zgomot realizează o creştere importantă a
contrapresiunii de evacuare, variind şi lucrul mecanic corespunzător
pompajului.
De aceea este utilă realizarea unor atenuatoare de zgomote cu reducere
importantă a zgomotului, dar şi cu pierdere hidraulică redusă.
O contrapesiune importantă pe galeria de evacuare are o acţiune pe
două direcţii:
1. măreşte contrapresiunea şi odată cu aceasta şi lucrul mecanic
2. creşte şi cantitatea de gaze arse reziduale.
!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Arhitectura camerei de ardere

Influenţează procesele de admisie şi evacuare în special prin
modul de montare al supapelor şi dimensiunilor lor.
În general, la intrarea amestecului proaspăt în camera de
ardere se realizează un vârtej, care mai consumă din energia
întârziată la umplere. De asemenea modul de aşezare al
supapelor poate conduce la apariţia unor pierderi
gazodinamice, cu influenţe asupra umplerii.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Raportul de comprimare
Influenţa raportului de comprimare este decisivă
asupra umplerii, aceasta fiind direct proporţională cu ε.
Totuşi la rapoarte de comprimare ridicate, creşte
regimul termic al motorului, conducând la încălziri ale
traseului cu efecte negative asupra umplerii (creşterea
temperaturii amestecului proaspăt duce la reducerea
densităţii).

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Natura materialului pistonului şi supapei

Pentru piston şi chiulasă conductivitatea termică a
acestora influenţează gradul de încălzire al
amestecului şi deci şi coeficientului de umplere.
Aliajele de aluminiu au o conductivitate ridicată
faţă de cele din fontă şi o temperatură mai scăzută,
conducând la coeficienţi de umplere mai buni.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

FACTORII CONSTRUCTIVI - sinteza

Raportul de comprimare. Pentru procesele de schimb de gaze, în primă fază, creşterea
raportului de comprimare  ar genera creşterea gradului de umplere, iar ceilalţi parametrii ar
rămâne teoretic neschimbaţi. În realitate însă la creşterea raportului de comprimare  se
modifică şi alţi parametrii, respectiv:
- creşte coeficientul gazelor reziduale;
- creşte temperatura gazelor reziduale;
- se intensifică încălzirea încărcăturii proaspete.
Cercetările experimentale au pus în evidenţă influenţe mici ale gradului de umplere odată
cu creşterea raportului de comprimare.
Secţiunea litrică a supapei de admisie . Joacă un rol major în creşterea gradului de
umplere. Astfel se poate mări situaţia fără a compromite gradul de umplere numai dacă se
amplifică secţiunea litrică a supapei.
Diametrul relativ al orificiului liber Este parametrul constructiv de bază, care se modifică
pentru a realiza secţiuni litrice superioare. Diametrul doa depinde de spaţiul disponibil pentru
amplasarea supapelor.
Arhitectura camerei de ardere. Joacă un rol deosebit în determinarea dimensiunilor
talerului de supapă. Astfel modul de de aşezare a supapelor este în strâncă corelaţie cu
arhitectura camerei de ardere !!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

FACTORII FUNCŢIONALI – influente la procesele de schimb de gaze

Turaţia
La creşterea turaţiei efectul umplerii inerţiale determină creşterea
gradului de umplere (viteza coloanei de încărcătură creşte, având o
inerţie mai mare şi rezultă o cantitate mai mare de încărcătură
proaspătă). Pe lângă acest avantaj, la o creştere prea mare a turaţiei
vor creşte şi pierderile gazodinamice reducând gradul de umplere.
Fig. Influenţa
turaţiei asupra
umplerii
1-domeniul
influenţelor
gazodinamice
2-domeniul
influenţei umplerii
inerţiale
!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Turaţia motorului

Fig. ……Influenţa turaţiei asupra coeficientului de umplere

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Sarcina motorului

Sarcina se manifestă diferit la m.a.s. în comparaţie cu m.a.c.

La m.a.c. modificarea sarcinii se face prin reglarea cantităţii de
combustibil iar cantitatea de aer rămâne constantă.
La turaţie constantă rezistenţele gazodinamice sunt identice, o mică
influenţă fiind generată de încălzirea aerului prin galeriile de admisie
prin creşterea regimului termic al motorului.
La m.a.s. prin reducerea sarcinii, care se realizează prin închiderea
parţială a obturatorului, cresc foarte mult rezistenţele
gazodinamice precum şi coeficientul de gaze arse reziduale.

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Pentru o sarcină constantă, variaţia turaţiei motorului, influenţează

procesele de admisie şi evacuare (figura de mai sus). La creşterea turaţiei n2>n1
se măresc pierderile gazodinamice, rezultând o creşterea a presiunii de
evacuare şi o scădere a presiunii de admisie, ceea ce înrăutăţeşte umplerea.
Momentul optim de închidere şi deschidere a supapelor depinde de fiecare
turaţie în parte,. Prin alegerea unor valori optime de faze de distribuţie pentru
o anumită turaţie, utilizarea acestei combinaţii va conduce la reducerea
coeficientului de umplere fie la creşterea sau săderea turaţiei.
Creşterea turaţiei conduce la mărirea pierderilor gazodinamice şi scăderea
presiunii de admisie, iar la scăderea turaţiei are loc o creşterea a scăpărilor de
presiune în faza de admisie inerţială, conducând la reducerea amestecului
proaspăt admis. În figura de mai sus, imaginea din dreapta, este prezentată
variaţia coeficientului de umplere în funcţie de întârzierea la închiderea
supapei de admisie pentru diferite turaţii.
În general se alege ca regim cu faze de distribuţie optime regimul de putere
maximă, la motoarele de autovehicule şi regimul de moment maxim, la
motoarele de autocamioane şi tractoare. !!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Fig ……
Variaţia coeficientului de
umplere cu turaţia

Făcând o comparaţie, rezultă că la m.a.s. odată cu reducerea sarcinii,

coeficientul de umplere scade mult înrăutăţind performanţele
motorului pe când la m.a.c. acestea, practic nu se modifică.
!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

Deci sarcina influenţează gradul de umplere în raport cu metoda de reglare.

1. La motoarele cu formarea amestecului în exterior la care modificarea sarcinii
este în strânsă concordanţă cu modificarea clapetei de obturare cresc uşor
rezistenţele gazodinamice pe traseul de admisiune, iar în procesul de evacuare
pierderile gazodinamice rămân aproximativ neschimbate.
La sarcini reduse coeficientul de umplere scade.
La sarcini mari coeficientul de umplere creşte.
2. La motoarele cu formarea amestecului în interior (reglarea calitativă a
sarcinii) deşi nu există o acţiune directă asupra gradului de umplere u. Influenţele
asupra acestuia vor avea drept cauză încălzirea mai intensă a fluidului proaspăt în
contact cu pereţii fierbinţi fapt ce provoacă creşterea pierderilor termice şi
scăderea gradului de umplere u.
La sarcini reduse coeficientul de umplere u creşte.
La sarcini mari coeficientul de umplere scade.

!!!! UZ INTERN
COMPRIMAREA

!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

INFLUENTA CONDITIEI AMBIANTE ASUPRA PROCESULUI DE ARDERE

FACTORI (PARAMETRII) DE STARE

• Cresterea presiunii exterioare (p0) face să crească si presiunea in

momentul producerii scanteii ducand la scurtarea procesului de ardere-
efect favorabil-. Dar insa cresc si presiunile din zona finală rezultand
fenomene nedorite tip arderi anormale. De aceea supraalimentarea la
m.a.s comportă dificultati, necesită măsuri speciale.
• Cresterea temperaturii exterioare (T0) are efecte atat favorabile ca
si defavorabile:- (vascozitatea incărcăturii proaspete scade si sunt
franate miscările de turbulente). -gradul de umplere scade;

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

ARDEREA

!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

INFLUENTA UNOR FACTORI ASUPRA ARDERII IN M.A.C.

A. STAREA MEDIULUI AMBIANT (PARAMETRII DE STARE)

A. FACTORII CONSTRUCTIVI
B1. RAPORT DE COMPRIMARE(ε)
B2. CARACTERISTICILE INJECTIEI
B3. ARHITECTURA CAMEREI DE ARDERE

A. FACTORI FUNCTIONALI (DE EXPLOATARE)

C1. AVANSUL LA INJECTIE βi
C2. TURATIA
C3. NATURA COMBUSTIBILULUI
!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

!!!! UZ INTERN
 CAMERELE UNITARE
Fig. … Evolutia camere
unitare la motoare de
fabricatie romaneasca:
clasice (D110, D115, D121);
ROMAN M DAC

Pentru a se organiza (optimiza) miscarea aerului exista diverse solutii tehnice (de
exemplu cele prezentate in figurile de mai jos

Fig.
Canale de Fig.
admisiune Supape de
tangentiale admisie ecranate
(impuls)

!!!! UZ INTERN
 Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID

DESTINDEREA
Turația motorului !!!! UZ INTERN
Prezintă influențe pentru evoluția exponentului politropic
Astfel la mărirea turației crește durata arderii după atingerea presiunii maxime,
exponentul politropic scade (conf poz. a din figura).
Pe de altă parte, mărirea turației reduce si durata procesului de destindere astfel
cantitatea de caldura se micsoreaza.

Sarcina
La MAC la reducerea sarcinii coeficientul de dozaj crește, arderea se încheie mai
repede, fiind mai mult aer disponibil iar exponentului politropic crește (poz. b din
figura). La MAC, mișcarile organizate ale fluidului motor fiind mai intense caldura
crește

Exponent a. Exponent b.
politropic
Fig. politropic
Dependența
exponentului
politropic de turație Coeficient de dozaj
și de coeficientul de Turatie
dozaj
Facultatea de Mecanica din Craiova – MOTOARE - CURS- ID