Sunteți pe pagina 1din 28

Cifra octanica

MAS>randament mare daca raportul de comprimare ridicat.


Marimea raportului de comprimare:
cresterea puterii litrice si
reducerea consumului specific de combustibil.
-aparitia fenomenului de detonatie
>>>arderea in diagrama indicata se modifica
spre finele ei >> o crestere mai rapida a
presiunii (depaseste maxima din arderea normala)

Detonatia = aprindere polistadiala a amestecului
nears din fata frontului de flacara
Propagarea flacarii la arderea cu detonatie
Influenta tipului de ardere asupra diagramei
indicate
Detonaia care apare n motoarele cu aprindere prin
scnteie, este un fenomen de ardere anormal a
amestecului carburant n cilindri. Este caracterizata
prin faptul c, dei arderea ncepe corect, n
momentul apariiei scnteii, ea nu continu doar prin
avansarea frontului de flacr, ci, n restul camerei
de ardere apar zone n care amestecul carburant se
autoaprinde, determinnd o funcionare anormal a
motorului.
Detonaia din motoare nu este propriu-zis o
explozie, ci o succesiune de arderi rapide, care
produc unele efecte asemntoare exploziilor.
[1]




Detonaia este determinat de reaciile chimice care au loc n
faa frontului de flacr. Se formeaz peroxizi organici i
aldehide, care, datorit neomogenitii termice i chimice din
camera de ardere favorizeaz apariia de nuclee de flacr
rece, care iniial se propag n amestec cu viteze de zeci de
metri pe secund. Nucleele de flacr rece determin apariia
nucleelor de flacr albastr, care se propag mai repede. n
final, apar o succesiune de autoaprinderi locale ale amestecului
carburant n volume nvecinate, frontul de flacr deplasndu-
se aparent cu viteze de 1 2 km/s. Se consider c detonaia
n MAS este un proces de aprindere polistadial la temperatur
joas .
[1]
1[
Berthold Grnwald, Teoria, calculul i construcia motoarelor pentru autovehicule rutiere,
Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, 1980]

Efectele detonatiei
micorarea puterii indicate i a randamentului indicat al
motorului,
scderea temperaturii gazelor de evacuare,
apariia fumului n gazele de evacuare,
creterea pierderilor de cldur prin sistemul de rcire al
motorului,
supranclzirea motorului, creterea temperaturii cilindrului,
funcionarea brutal, trepidant,
apariia unui zgomot metalic caracteristic,
durabilitatea sczut a motorului datorit supranclzirii
pistonului (fapt care poate duce la arderea sau chiar
spargerea lui), uzarea rapid a cmii cilindrului i a
cuzineilor, fisurarea izolantului bujiilor. .
[1]
cresterea considerabila a consumului de combustibil


Detonatie=>unda de soc=>stratul aderent de gaze, ulei
Creste cant de Q cedata peretelui=>fluidului de racire=>
Supraincalzire a motorrului
Scade puterea motorului
Scade economicitatea motorului
Manifestari exterioare:
zgomote metalice
scaderea brusca a puterii
aparitia fumului negru in evacuare
cresterea considerabila a consumului de
combustibil




Tendinta la detonatie a motorului depinde considerabil
de natura combustibilului
HC cu ramificatii comlexe =>rezistente la detonatie
Cicloalcanii,alcanii putin ramificati=>rezist. intermed.
Alcanii=>rezistenta scazuta

Cifra octanica = criteriul utilizat pentru aprecierea
calitatilor antidetonante ale benzinei
CO mare=> rezistenta crescuta la detonatie
CO a benzinei=procentul in volume de izooctan, dintr-un
amestec de izooctan(C8H18) cu n-heptan (C7H16), amestec
care are aceeasi stabilitate la detonatie ca si combustibilul de
incercat
Determinarea CO:
Metoda Motor CO/M, EN 25163/1993, ASTM D2700
Metoda Research CO/R, EN228/1999, ASTM D2699 in
laborator
Metoda de drum CO/D
Motor monocilindric echipat special
- CO optima (COR, COM)
Indice de performanta, IPM=100+3(COM-100)
Procedee-izomerizare, esterificare, alchilare
COD=0,5(COR+COD)
COD=1,66COR-0,52COM-23,67

COD=1,12COR-0,07%(continut in aromate)-
0,15(continut in olefine)-21,58

- Sensibilitatea combustibilului
DCO=COR-COM;



Distributia CO in functie de compozitia fractionata
87
84
95
100
105
96
0
20
40
60
80
100
120
0-20 20-40 40-60 60-80 80-100 Benzina
Fractia distilata (% volum)
C
i
f
r
a

o
c
t
a
n
i
c
a

R
e
s
e
a
r
c
h
Distributia cifrei octanice in functie de compozitia fractionata -
Benzina B
92
94
95
97
100
96
88
90
92
94
96
98
100
102
0-20 20-40 40-60 60-80 80-100 Benzina
Variatii ale cifrei octanice pe fractii in functie de compozitie
C
i
f
r
a

o
c
t
a
n
i
c
a

R
e
s
e
a
r
c
h
Factori care influenteaza exigenta in octani a autovehiculului

Conditiile atmosferice:
-temperatura: cu cresterea temp, creste exigenta in octani (creste temp incarcaturii
reziduale)
0,55UCO pentru 10
0
C
-presiunea: scaderea presiunii conduce la scaderea exigentei in octani (efectul pres
asupra intarz la autoaprindere si asupra nivelului termic al motorului)
O scadere a pres cu 10mbar scade exigenta in octani cu 0,5-1 unitati
DO=DP/29,53+0,22DP
2
/29,53
-umiditatea atm: diminueaza exigenta in octanii prin diminuarea temp ciclului
Prin cresterea UR de la 20% la 90% se ajunge la o scadere a exigentei in octani cu 4
unitati
Lungime
catena
Grad de ramificare
Compactitate
molecula
C
r
e
s
t
e
r
e

C
O

caracteristicile
moleculei
Factori datorati ansamblului masina-motor
-raportul de compresie:cresterea acestuia conduce la cresterea exigentei
CO
(cresterea cu o unitate a rap de compres conduce la o crestere cu 4-7
unitati a necesarului CO)
-forma camerei de ardere si materialul chiulasei (aliajele usoare faciliteaza
schimbul termic si reduc exigenta in octani);
- Influenta dispozitivului de aprindere (o variatie de 1 RAC, conduce la o
variatie 0,5-1 octani)
Rulajul
-depuneri in camera de ardere, depuneri provenite din apa din sist de
racire
Influenta factorilor functionali
- dozaj, raport de umplere(creste 5%=>1COR),
- cantitatea de gaze reziduale,(cresterea gazelor recirculate scade
exigenta in octani)
- functionarea cu doi carburanti,
- turbulenta (cresterea => scaderea necesarului de cifra octanice),
- Turatia;

Importanta CO pentru atingerea obiectivelor de
performanta a motorului:
Putere
Randament
Consum specific
Cuplu maxim
Variatia exigentei in octani in functie de
umiditatea atmosferica
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
0 2 4 6 8 10
Umiditatea absoluta(g-apa/kg-aer)
D
i
m
i
n
u
a
r
e

c
e
r
i
n
t
e

o
c
t
a
n
i
c
e

(
u
n
i
t
a
t
i

C
O
)
Exemplu de variatie a exigentei in octani in functie de raportul de
compresie (motor cu 4 cilindri, 84 5cm3, alezaj 58 mm)
70
80
90
100
7 8 9 10
Raportul de compresie (x:1)
C
i
f
r
a

o
c
t
a
n
i
c
a

n
e
c
e
s
a
r
a
2500 rot/min
2000 rot/min
1500 rot/min
Cresterea COM cu ptocentul de compusi oxigenati
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
0 10 20 30
Continutul de compusi oxigenati
C
r
e
s
t
e
r
e

C
O
M
Metanol
Etanol
MTBE
TAME
Diminuarea cerintei in octani in functie de scaderea presiunii
atmosferice
0
5
10
15
20
0 0.05 0.1 0.15 0.2
Scadere presiune (bar)
D
i
m
i
n
u
a
r
e
a

c
e
r
i
n
t
e
i

i
n

o
c
t
a
n
i

(
u
n
i
t
a
t
i

C
O
)
Auto 1
Auto 2
Cresterea cifrei octanice cu cresterea amelioratorului de
CO
0.001
0.01
0.1
1
10
100
1000
0 1 2 3 4 5 6 7
Castig de CO
C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

d
e

a
m
e
l
i
o
r
a
t
o
r
i

(
g
/
l
)
metanol
Mn
Log.
(Pb)
Cifra cetanica
CC=criteriu principal de apreciere a calitatii combustibilului la
autoaprindere

Cifra cetanica
CC= procentul in volum de n-cetan (C16H34)
dintr-un amestec de n-cetan si a-metil-naftalina
(C11H10), amestec care are aceeasi sensibilitate
la autoaprindere ca si combustibilul de incercat,
determinarea facandu-se in conditii standard
Metode de determinare: ASTM 613 sau ISO
5165
Raportului critic de comprimare
Intarzierii la autoaprindere
Coincidentei aprinderilor




0
5
10
15
20
25
0 10 20 30 40 50 60 70 80
I
n
t
a
r
z
i
e
r
e

l
a

a
u
t
o
a
p
r
i
n
d
e
r
e
,

0
R
A
C

Cifra cetanica, CC
Variatia intarzierii la aprindere in
functie de CC
0
2
4
6
8
10
12
14
16
0 10 20 30 40 50 60 70
V
i
t
e
z
a

d
e

c
r
e
s
t
e
r
e

a

p
r
e
s
i
u
n
i
i
,

u
n
i
t

c
o
n
v

Cifra cetanica, CC
Variatia vitezei de crestere a
presiunii in functie de CC
Valoarea optima a CC:
CC scade=>cresterea intarzierii la autoaprindere
CC 5338 t pornire 345s
CC 4635 consum spec creste 6%
Creste presiunea pe lagare(funct violenta)
Cresc depozitele de calamina
Pentru o functionare linistita +solicitare redusa
lagare+consum specific mic trebuie ca intarzierea la
autoapr sa fie cat mai redusa
=>limitarea CC minime
CC 5777 => cons specific cb creste cu aprox 4%
(ardere incompleta a cb)
CC mare => temp congelare inalta
=>limitare CC maxime


Indicele Diesel- apreciaza sensibilitatea la
autoaprindere
CC reflecta compoz chimica a cb, in special a HC
aromatice
Dependenta compozitiei chimice a cb de punctul de
anilina(cu cat continutul de aromatice e mai redus cu
atat temp de dizolvare a anilinei in cb e mai ridicata)
=>> utilizarea pct de anilina pentru apreciere CC
Determinarea prin calcul a ID
ID=d
API
xA/100
d
API
=141,1/d
15,6
-131,5, densitatea in grade API
- punct de anilina, A=9/5T
0
C+32, grade Fahrenheit
(temp min la care anilina se dizolva complet in
motorina)
Determinarea ID pe cale analitica
ID=(CC-0,1224Tm-19,824)/0,666, Tm temp medie de
fierbere a cb
ID=(CC-10)/0,72
Determinarea CC si a ID a combustibilului cu ajutorul
nomogramelor