Cursul nr.

5
CARACTERISTICILE DE APRINDERE A
COMBUSTIBILILOR

• Cifra octanica
• Cifra cetanică

1
 Obiective
După parcurgerea acestui curs studenţii vor fi capabili să:
• explice semnificaţia cifrei octanice şi a cifrei cetanice a combustibililor;
• facă distincţie dintre cifra octanică şi cifra cetanică şi să înţeleagă relaţia
dintre cei doi indicatori;
• descrie modul de evaluare a caracteristicilor de aprindere a combustibililor;
• calculeze indicele cetanic;
• explice influenţele caracteristicilor de aprindere asupra economicităţii şi
poluării motorului cu ardere internă;
• explice temperatura de autoaprindere şi pe cea de ardere;
• caracterizeze calitatea combustibililor prin prisma caracteristicilor de
aprindere ale acestora;
• aleagă combustibilul potrivit conform recomandărilor producătorilor de
motoare şi autovehicule;

2
 Cuprins

CARACTERISTICILE DE APRINDERE A
COMBUSTIBILILOR. Cifra octanică a combustibililor. Cifra
cetanică a combustibililor. Indicele Diesel şi indicele cetanic.
Relaţia dintre cifra cetanică şi cifra octanică. Determinarea
cifrei octanice şi a cifrei cetanice. Temperatura de
autoaprindere. Temperatura de ardere. Limitele de
aprindere a combustibililor

3
 Cifra octanică a combustibililor
• Cifra octanică este criteriul cel mai important pentru clasificarea
combustibililor pentru MAS (de tip benzine, alcooli, gaze etc.),

• Semnificație - măsura de apreciere a calităţilor antidetonante

ale combustibilului

• Este definită în intervalul 0 şi 100!

• Peste 100  cifra de performanţă

4
Arderea detonantă

5
Arderea detonantă

6
Arderea normală şi cu detonaţie

7
 Detonaţia
• Detonaţia este o formă de ardere anormală
• În fluidul motor apar fenomene de autoaprindere
• Caracterizate de viteze ridicate de propagare a flăcării
30m/s  200 ...750 m/s
 unde de şoc V=1200 m/s
• reflectare pe pereţii camerei de ardere  unde de detonaţie V=
2000...2500 m/s
 creşteri mari de presiune în ultima parte a arderii,
 tendinţe de supraîncălzire
 reducerea puterii motorului.

8
 Consecinţe

• Funcţionarea îndelungată a motorului cu ardere

detonantă
 uzura excesivă a segmenţilor şi cilindrilor
(mecanism motor),
 sau chiar la spargerea pistonului în urma
solicitărilor mecanice excesive.

9
Spargerea pistonului

10
Spargerea pistonului

11
Ruperea talerului supapelor

12
 Definiţie

Cifra octanică a benzinei reprezintă

procentul în volume de izooctan dintr-un
amestec de izooctan cu n-heptan,
amestec care are aceeaşi sensibilitate la
detonaţie ca şi combustibilul încercat,
determinarea efectuându-se în condiţii
standard de încercare.
Este o mărime adimensională!

13
 Combustibilii de referinţă
este izomerul octanului
(2,2,4-trimetilpentan)
catenă ramificată compactă
moleculă cu bună stabilitate chimică,
formează cu greu peroxizi,
posedă rezistenţă mare la detonaţie.
convenţional i s-a atribuit CO = 100 (cel
mai rezistent la detonatie in 1931).
este un alcan cu catenă dreaptă
are o stabilitate chimică redusă,
formează uşor peroxizi,
detonează uşor (rezistenţă redusă
la detonaţie).
convenţional i s-a atribuit CO = 0.
14
 Influenţe şi dependenţe

Cifra octanică necesară

(CON) este influenţată şi
de condiţiile de
funcţionare ale motorului.

15
 Influenţe şi dependenţe

Randamentul termic este un

indice de apreciere a
economicităţii ciclului motor

Pentru   
 ardere detonantă
 se reduc
- puterea,
- randamentul,
cresc
- consumul,
1 - solicitările mecanice
t  1  - solicitările termice,
  1
 – raportul compresiei, - uzurile etc.
 – exponentul adiabatic.

16
 Rezistenţa la detonaţie a hidrocarburilor din benzine

Ridicată Intermediară Redusă

aromatice cicloalcani alcani
izoparafine alcani puţin normali
naftene cu ramificaţii ramificaţi
complexe

17
 Influențe asupra cifrei octanice

• compoziția chimică – hidrocarburile ușoare au, de

regulă CO redusă (explică apariția detonației
incipiente la sarcini mari, HC ușoare ajungând primii
în CA)
– alchene: reduc CO, aromatele măresc CO
• cantitatea de aditivi pentru mărirea cifrei octanice
(MTBE, ETBE etc.)
• conținutul de alcooli (etanol)
• temperatura finală de distilare (TFD) – CO crește
dacă TFD scade
18
 Cifra cetanică a combustibililor

• Hidrocarburile ce formează combustibilii pentru motoarele

cu aprindere prin comprimare trebuie să se oxideze cu
uşurinţă şi să formeze peroxizi şi alte produse de oxidare.

• Semnificatie - tendinţa (predispoziţia) de autoaprindere a

combustibililor se caracterizează prin cifra cetanică.

19
 Definiţie

Cifra cetanică, este procentul în volum de

normal cetan (C16H24) dintr-un amestec de
normal cetan şi alfa-metilnaftalină (C11H10)
care are aceeaşi sensibilitate la
autoaprindere ca şi combustibilul de
încercat, încercarea realizându-se în condiții
standard.
Este o mărime adimensională!

20
 Combustibili de referinţă pt. determinarea CC

Cetan normal
hexadecan CC = 100

Deficitar!
alfametilnaftalină CC = 0 izocetan CC = 15

21
 Influenţe şi dependenţe
Cifra cetanică indică întârzierea la autoaprindere (momentul
injectării…autoaprindere). O întârziere mare la autoaprindere
înseamnă o cifră cetanică redusă şi invers.

8-12 °RAC
3-6 ms

22
 Influenţe şi dependenţe
• Cifra cetanică este limitată inferior dar se recomanda sa fie limitata si
superior:

• CC prea redusă, motorul va porni greu, mai ales la temperaturile

reduse ale mediului şi va funcţiona neuniform şi zgomotos, cu cicluri
fără ardere, se va încălzi mai lent, arderea va fi incompletă şi creşte
poluarea motorului, mai ales emisiile de hidrocarburi.

• CC prea mare, aprinderea va avea loc înainte de a se amesteca

corespunzător cu aerul, rezultând o ardere incompletă şi creşterea
cantităţii de fum din gazele de evacuare. Combustibilul se va aprinde în
apropierea injectorului cauzând încălzirea excesivă a acestuia, iar
particulele nearse de combustibil pot astupa orificiile.

23
 Influenţe şi dependenţe
• CC depinde de compoziția combustibilului – numarul de legaturi
C-C

24
 Influenţe şi dependenţe
Hidrocarbura CC Hidrocarbura CC
n-pentan 30,0 2-metilpentan 34,0
n-hexan 44,8 3-metilpentan 30,0
n-heptan 56,3 7-hexilpentadecan 83,0
n-octan 63,8 2,2-dimetiloctan 59,0
n-nonan 73,0 ciclopentan 7,0
n-decan 76,9 4-propildecan 39,5
n-undecan 81,1 2,2-dimetilbutan 24,4
n-dodecan 87,6 9,10-dimetiloctadecan 59,5
n-tridecan 90,0 7,8-dimetiltetradecan 40,5
n-tetradecan 96,1 7,8-dietiltetradecan 67,0
n-pentadecan 98,0 5,6-dibutildecan 29,8
n-hexadecan (cetan) 100,0 4,5-dietiloctan 20,0
n-heptadecan 105,0 1,1,3-trimetilciclopentan 16,0
25
n-nonadecan 110,0 1,1-dimetilciclopentan 15,0
 Indicele Diesel şi indicele cetanic
Permit aprecierea sensibilităţii motorinei la autoaprindere:
Indicele Diesel d API  A
ID 
100
dAPI este densitatea, °API; A – punctul de anilină, ºF.
A = temp. min. la care
amestecul din volume
egale de anilină şi
motorină devine o fază
omogenă.
CC  0,666  ID  0,1224  t m  19,824
tm - temperatura medie de
fierbere a motorinei, ºC.

26
Indicele cetanic calculat

27
 ICC (SR EN ISO 4264; ASTM D 4737)

Se determină pe baza densităţii şi a profilului curbei de

distilare:
15°C, t10%, t50%, t90%

28
Relaţia dintre cifra cetanică şi cifra octanică

CC = f(CO)
CC = 60 – 0,5.COR

CO = f(CC)
COR = 120 -2.CC

29
 Determinarea cifrei octanice/cetanice
Determinarea cifrei octanice utilizând motorul monocilindric
experimental standardizat

Determinarea cifrei cetanice utilizând

motorul monocilindric experimental standardizat

Determinarea cifrei octanice și a cifrei cetanice prin

spectrometrie

30
 Determinarea cifrei octanice utilizând motorul monocilindric
experimental standardizat
Este o metodă clasică standardizată
– Metoda Motor (SR EN ISO 25163)  COM: 900 rot/min, temperatura
aerului 38 °C, temperatura combustibilului 150 °C, avansul la aprindere
variabil (astfel se modifică presiunea la momentul aprinderii); (motor
cald, conditii de trafic pe autostrada);
(1960’ – Desi a fost respectata COR, motoarele se distrugeau pe
autostazile europene)
– Metoda Research SR EN ISO 25164)  COR: turaţia motorului 600
rot/min, temperatura aerului variabil (se reglează astfel presiunea
aerului), avansul la aprindere fix; caracterizează funcţionarea motorului
la sarcini parţiale. (conditii de trafic din oras)
(1970-1980 – efectul benefic al alcoolilor la COM se diminua la sarcina
totala, mai ales la motoare mari)

31
Motor CFR (Cooperative Fuel Research) pentru determinarea cifrei octanice

Motoare monocilindrice în 4 timpi

Aprox. 300.000 Euro
1 determinare costă cca. 500-1000 Euro
Existente în România: 10-15!

32
Motor monocilindric pentru determinarea cifrei octanice

33
Schema motorului monocilindric

34
Senzori de detonație piezoelectric

35
 Determinarea CO pe motor monocilindric
1. Se porneşte şi se încălzeşte motorul, utilizând un combustibil convenabil, la
un raport de compresie la care nu apare detonaţie.
2. Se toarnă benzina cercetată în rezervorul de combustibil.
3. Se modifică nivelul plutitorului din camera de nivel constant, reglând raportul
combustibil-aer, până la apariţia detonaţiei maxime.
4. Se modifică raportul de comprimare a motorului, astfel încât knockmetrul să
indice o valoare medie (55 +/- 3 pe o scară de 0-100). În continuare raportul
de comprimare rămâne constant.
5. Se efectuează încercări pentru trasarea caracteristicii intensitate de
detonaţie – nivel de benzină utilizând combustibilul cercetat, apoi cu două
amestecuri de izooctan şi n-heptan, alese astfel, ca unul din combustibilii
etalon să detoneze mai puternic decât proba de încercat, iar celălalt să
detoneze mai slab. Diferenţa dintre cifrele octanice ale celor doi combustibili
nu trebuie sa depăşească 2 unităţi.
6. Cifra octanică a combustibilului încercat se determină prin interpolare liniară.

36
 Determinarea CO pe motor monocilindric

Calitatea
amestecului

37
Combustibil COR COM
izooctan 100 100
normal heptan 0 0
Benzina SR EN 228 min. 95 min. 85

E85 102-105 85-87

Motorine 15-25
Etanol 108,6 89,7
Metanol 108,7 88,6
Metan 120
Propan 112 97
Butan 102 97,6
Hidrogen 130

38
 Determinarea cifrei cetanice utilizând
motorul monocilindric experimental standardizat
• Se bazează pe compararea caracteristicilor de aprindere a
combustibilului încercat cu caracteristicile de aprindere ale doi
combustibili de referinţă cu cifră cetanică cunoscută.

• CC se poate determina după trei metode:

– metoda raportului critic de comprimare (precizia 5);
– metoda întârzierii la autoaprindere (precizia 2,5);
– metoda coincidenţei autoaprinderilor (precizia 1).

39
Schema motorului monocilindric

40
 Condiţiile de funcţionare a motorului monocilindric
Parametrul Valoarea reglată
Raportul de comprimare 8-36
Turaţia 900 9 rot/min
Presiunea de injecţie 10,3 0,34 MPa
Temperatura lichidului de răcire 100 2 °C
Temperatura aerului admis 66 0,5 °C
Temperatura combustibilului 38 3 °C
Avansul la injecţie 13 0,2 °RAC ÎPMS
Consumul de combustibil 13 0,2 mL/min

41
 Determinarea CC pe motor monocilindric
(metoda coincidenţei autoaprinderilor)

1.se alimentează motorul cu combustibilul încercat;

2.se reglează consumul de combustibil la 13 mL/min;
3.se reglează avansul la injecţie la 13 0,2 °RAC;
4.se reglează raportul de comprimare prin deplasarea pistonului până
când se obţine o întârziere la autoaprindere de 13 0,2 °RAC, adică
autoaprinderea să aibă loc în PMS;
5.se notează poziţia pistonului şi se apreciază cifra cetanică pe baza
acestei poziţii (acest lucru se poate realiza pe baza unei etalonări cu
combustibili având cifrele cetanice cunoscute);
6.se prepară doi combustibili de referinţă, astfel încât unul să aibă cifră
cetanică mai mică, iar celălalt mai mare decât combustibilul cercetat;
7.se repetă paşii anteriori notând pentru fiecare poziţia pistonului pentru
reglarea raportului de comprimare;
8.se calculează cifra cetanică prin interpolare liniară.

42
Calculul CC prin interpolare liniară

 xc  xRI 
CCc  CC RI   CC RS  CC RI 
 xRS  xRI 
43
Combustibil CC
normal cetan 100 prin definitie
alfa-metil-naftalina 0 prin definitie, deficitar
izocetan 15 CC=%NC+0,15%IC
Motorine SR EN 590 min. 51 ICC=min. 46
Biodiesel din rapita SR min. 51 ICC=min. 46
EN 14214
Biodiesel, in general 46-60
Ulei de rapita 37-38
Uleiuri vegetale 34-50
Etanol, metanol 8
Benzine 0-5

44
Determinarea cifrei octanice și a cifrei cetanice prin spectrometrie

CO / CC  k0  k1  A1  k 2  A2    k n  An

45
46
În SUA şi Canada cifra octanică este mai mică decât în
Europa…
• Europa, Australia: COR
• Statele Unite şi Canada:
– media aritmetica între COR şi COM, (R+M)/2,
– Anti-Knock Index (AKI),
– Road Octane Number (RdON),
– Pump Octane Number (PON),
• 87 în SUA = 91...92 în Europa.
• Dif. 4-5 unităţi (aparent!).

47
 Temperatura de autoaprindere
Este temperatura la care combustibilul se aprinde în condiţii de
presiune data, în cilindrul motorului, fără iniţierea procesului cu o
scânteie electrică (sursă externă).
Determinată în anumite condiţii experimentale, ea poate constitui
un criteriu aproximativ de apreciere a calităţilor combustibilului la
autoaprindere.
Nu este o mărime reglementată.
Valori uzuale:
-Motorine: 210-240 °C,
-Benzine: 246-280 °C,
-Hidrogen: 536 °C.

48
 Influenţe şi dependenţe
• Valoarea temperaturii de autoaprindere depinde de compoziţia
chimică a combustibilului, de stabilitatea termică şi la oxidare a
moleculelor constituente, de masa moleculară a acestora, de
temperatura aerului etc.
• Hidrocarburile aromatice au temperatura de autoaprindere cea mai
înaltă; sunt urmate, în ordine descrescătoare, de naftenele şi
alcanii.
• Moleculele cu un număr mare de atomi de carbon crachează mai
uşor şi se oxidează mai rapid.

49
 Temperatura de ardere
• Temperatura de ardere (punctul de ardere) reprezintă temperatura
minimă, la presiunea atmosferică normală (101,3 kPa), la care vaporii
de la suprafaţa combustibilului în amestec cu aerul se aprind în contact
cu o flacără şi ard cel puţin 5 secunde.

• Din punct de vedere al exploatării, punctul de ardere reprezintă

temperatura cea mai joasă la care un combustibil va produce vapori
suficienţi pentru a forma un amestec cu aerul ce poate întreţine o
ardere continuă după aprindere.

• Temperatura de ardere nu este o mărime reglementată pentru

combustibilii auto.

50
 Influenţe şi dependenţe
• Temperatura de ardere este o constantă a combustibilului care
caracterizează siguranţa contra incendiului în timpul transportului,
depozitării şi manipulării acestuia, fiind o mărime complementară
temperaturii de inflamabilitate.

• Valoarea punctului de ardere depinde de compoziţia fracţionată a

combustibilului şi este măsura tendinţei unui combustibil de a susţine
arderea.

• Temperatura de ardere este mai ridicată decât temperatura de

inflamabilitate, dar mai scăzută decât temperatura de autoaprindere.

51
 Concluzii
• cifra octanică caracterizează rezistenţa la antidetonatie a
combustibililor destinaţi MAS;
• cifra cetanica caracterizează uşurinţa cu care combustibilii se
autoaprind;
• un combustibil cu cifra octanică ridicată are cifra cetanică scăzută
şi invers;
• cifra octanică şi cifra cetanică se determină în instalaţii special
concepute şi construite în acest sens: motor monocilindric,
analizor în infraroşu apropiat;
• indicele cetanic calculat este o mărime complementară pentru
caracterizarea uşurinţei de autoaprindere a motorinelor.

52
 Bibliografie
1.BĂŢAGA, N. Motoare cu ardere internă. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
2.BĂŢAGA, N.; BURNETE, N.; BARABÁS, I. et al. Combustibili, lubrifianţi, materiale speciale pentru autovehicule.
Economicitate şi poluare. Cluj-Napoca, Editura Alma Mater, 2003.
3.BĂŢAGA, N.; BURNETE, N.; BARABÁS, I. et al. Motoare cu ardere internă. Combustibili, lubrifianţi, materiale speciale
pentru autovehicule, economicitate, poluare. Cluj-Napoca, Editura U.T. Press, 2000.
4.EMŐD, I.; TÖLGYESI, Z.; ZÖLDY, M. Alternatív motor hajtóanyagok - Hibridautók - Tüzelőanyag-cellás hajtás. Budapest,
Editura Maróti Könyvkereskedés és Könyvkiadó Kft., 2006. ISBN 963 9005 738.
5.LAPIDUS, A.; BAVYKIN, V.; SMOLENSKII, E. et al. Cetane numbers of hydrocarbons as a function of their molecular
structure. Doklady Chemistry, 2008, vol. 420, nr. 2, p. 150-155.
6.MARINCAŞ, D.; NEGRUŞ, E. Combustibili, lubrifianţi şi materiale speciale pentru automobile. Editura Didactică şi
Pedagogică, 1977.
7.MURPHY, M.J.; TAYLOR, J.D.; MCCORMICK, R.L. Compendium of Experimental Cetane Number Data, 2004.
8.OWEN, K. Modern Petroleum Technology. Editura Wiley - Hobson, G.D., 1984.
9.SMOLENSKII, E.; BAVYKIN, V.; RYZHOV, A. et al. Cetane numbers of hydrocarbons: calculations using optimal
topological indices. Russian Chemical Bulletin, 2008, vol. 57, nr. 3, p. 461-467.

53