Cifra octanica

MAS>randament mare daca raportul de comprimare ridicat.

Marimea raportului de comprimare:
cresterea puterii litrice si
reducerea consumului specific de combustibil.
-aparitia fenomenului de detonatie
>>>arderea in diagrama indicata se modifica
spre finele ei >> o crestere mai rapida a presiunii
(depaseste maxima din arderea normala)

Detonatia=aprindere polistadiala a amestecului

nears din fata frontului de flacara

Propagarea flacarii la arderea cu detonatie

Influenta tipului de ardere asupra diagramei

indicate

Detonaia care apare n

motoarele cu aprindere prin scnteie, este un
fenomen de ardere anormal a amestecului
carburant n cilindri, caracterizat prin faptul c, dei
arderea ncepe corect, n momentul apariiei
scnteii, ea nu continu doar prin avansarea
frontului de flacr, ci n restul camerei de ardere
apar zone n care amestecul carburant se
autoaprinde, determinnd o funcionare anormal a
motorului.
Detonaia din motoare nu este propriu-zis o explozie
, ci o succesiune de arderi rapide, care produc unele
efecte asemntoare exploziilor.[1]

Detonaia este determinat de reaciile chimice care au loc n

faa frontului de flacr. Se formeaz peroxizi organici i
aldehide, care, datorit neomogenitii termice i chimice din
camera de ardere favorizeaz apariia de nuclee de flacr
rece, care iniial se propag n amestec cu viteze de zeci de
metri pe secund. Nucleele de flacr rece determin apariia
nucleelor de flacr albastr, care se propag mai repede. n
final, apar o succesiune de autoaprinderi locale ale amestecului
carburant n volume nvecinate, frontul de flacr deplasnduse aparent cu viteze de 1 2 km/s. Se consider c detona ia
n MAS este un proces de aprindere polistadial la temperatur
joas .[1]
1[Berthold Grnwald, Teoria, calculul i construcia motoarelor pentru autovehicule rutiere,

Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, 1980]

Efectele detonatiei

micorarea puterii indicate i a randamentului indicat al

motorului,
scderea temperaturii gazelor de evacuare,
apariia fumului n gazele de evacuare,
creterea pierderilor de cldur prin sistemul de rcire al
motorului,
supranclzirea motorului, creterea temperaturii cilindrului,
funcionarea brutal, trepidant,
apariia unui zgomot metalic caracteristic,
durabilitatea sczut a motorului datorit supranclzirii
pistonului (fapt care poate duce la arderea sau chiar
spargerea lui), uzarea rapid a cmii cilindrului i a
cuzineilor, fisurarea izolantului bujiilor. .[1]

Detonatie>unda de soc>stratul aderent de gaze, ulei

Creste cant de Q cedata peretelui>fluidului de racire>

Supraincalzire a motorrului
Scade puterea motorului
Scade economicitatea motorului
Manifestari exterioare:
zgomote metalice
scaderea brusca a puterii
aparitia fumului negru in evacuare
cresterea considerabila a consumului de
combustibil

Tendinta la detonatie a motorului depinde considerabil

de natura combustibilului
HC cu ramificatii comlexe =>rezistente la detonatie
Cicloalcanii,alcanii putin ramificati=>rezist. intermed.
Alcanii=>rezistenta scazuta
Cifra octanica = criteriul utilizat pentru aprecierea
calitatilor antidetonante ale benzinei
CO mare=> rezistenta crescuta la detonatie

CO a benzinei=procentul in volume de izooctan, dintr-un

amestec de izooctan(C8H18) cu n-heptan (C7H16), amestec
care are aceeasi stabilitate la detonatie ca si combustibilul de
incercat

Determinarea CO:
Metoda Motor CO/M, EN 25163/1993, ASTM D2700
Metoda Research CO/R, EN228/1999, ASTM D2699 in
laborator
Metoda de drum CO/D
Motor monocilindric echipat special
- CO optima (COR, COM)

Indice de performata-IPM=100+3(COM-100)
Procedee-izomerizare, esterificare, alchilare
COD=0,5(COR+COD)
COD=1,66COR-0,52COM-23,67
COD=1,12COR-0,07%(continut in aromate)0,15(continut in olefine)-21,58
Sensibilitatea combustibilului
CO=COR-COM;
-

Factori care influenteaza exigenta in octani a autovehiculului

Grad de ramificare
Compactitate
molecula

Crestere CO

caracteristicile
moleculei

Lungime
catena

Conditiile atmosferice:
-temperatura: cu cresterea temp, creste exigenta in octani (creste temp incarcaturii
reziduale)
0,55UCO pentru 100C
-presiunea: scaderea presiunii conduce la scaderea exigentei in octani (efectul pres
asupra intarz la autoaprindere si asupra nivelului termic al motorului)
O scadere a pres cu 10mbar scade exigenta in octani cu 0,5-1 unitati
O=P/29,53+0,22P2/29,53
-umiditatea atm: diminueaza exigenta in octanii prin diminuarea temp ciclului
Prin cresterea UR de la 20% la 90% se ajunge la o scadere a exigentei in octani cu 4
unitati

Factori datorati ansamblului masina-motor

-raportul de compresie:cresterea acestuia conduce la cresterea exigentei
CO
(cresterea cu o unitate a rap de compres conduce la o crestere cu 4-7
unitati a necesarului CO)
-forma camerei de ardere si materialul chiulasei (aliajele usoare faciliteaza
schimbul termic si reduc exigenta in octani);
- Influenta dispozitivului de aprindere (o variatie de 1 RAC, conduce la o
variatie 0,5-1 octani)
Rulajul
-depuneri in camera de ardere, depuneri provenite din apa din sist de
racire

Influenta factorilor functionali

dozaj, raport de umplere(creste 5%=>1COR),

cantitatea de gaze reziduale,(cresterea gazelor recirculate scade
exigenta in octani)
functionarea cu doi carburanti,
turbulenta (cresterea => scaderea nec octanice),
Turatia;

Importanta CO pentru atingerea obiectivelor de

performanta a motorului
Putere
Randament
Consum specific
Cuplu maxim

Cifra cetanica

CC=criteriu principal de apreciere a calitatii combustibilului la

autoaprindere

Cifra cetanica

CC= procentul in volum de n-cetan (C16H34)

dintr-un amestec de n-cetan si -metil-naftalina
(C11H10), amestec care are aceeasi sensibilitate
la autoaprindere ca si combustibilul de incercat,
determinarea facandu-se in conditii standard
Metode de determinare: ASTM 613 sau ISO 5165

Raportului critic de comprimare

Intarzierii la autoaprindere
Coincidentei aprinderilor

Valoarea optima a CC:

CC scade=>cresterea intarzierii la autoaprindere
CC 5338 t pornire 345s
CC 4635 consum spec creste 6%
Creste presiunea pe lagare(funct violenta)
Cresc depozitele de calamina, fumul (C liber nears)
Pentru o functionare linistita +solicitare redusa
lagare+consum specific mic trebuie ca intarzierea la
autoapr sa fie cat mai redusa
=>limitarea CC minime

CC 5777 => cons specific cb creste 4% (ardere

incompleta a cb)
CC mare => temp congelare inalta
=>limitare CC maxima

Indicele Diesel- apreciaza sensibilitatea la

autoaprindere
CC reflecta compoz chimica a cb, in special a HC
aromatice
Dependenta compozitiei chimice a cb de punctul de
anilina
=>> utilizarea pct de anilina pentru apreciere CC
Determinarea prin calcul a ID
ID=dAPIxA/100
dAPI=141,1/d15,6-131,5, densitatea in grade API
- punct de anilina, A=9/5T0C+32, grade Fahrenheit
(temp min la care anilina se dizolva complet in
motorina)
Determinarea ID pe cale analitica
ID=(CC-0,1224Tm-19,824)/0,666, Tm temp medie de
fierbere a cb
ID=(CC-10)/0,72

Determinarea CC si a ID a combustibilului cu ajutorul

nomogramelor