CUPRINS

DATE DE PROIECTARE

1.

Capacitatea de prelucrare: 750000 t/an; 1

2.
3. 4. 5. 6. 7. 8. 10.

Cifra de cocs Condranson: CFR = 1,2; Durata de funcionare: 300 zile/an; Temperatura: 835 F Presiunea : 20 Psig Presiunea medie pe camer: 2,5 bar Temperatura de intrare : t i = 446,11C ; t pe camer; 24C nalimea de spumare: 2,8 m

CICLUL DE FUNCIONARE

Umplere 24h Linitire 8h Stripare cu abur 2h Deschiderea camerei -1h Forare - 1h Tiere cocs 4h nchiderea camerei 1h Prob de presiune 1h nclzire cu abur 4h Rezerv de timp 2h TOTAL 48h

GENERALITAI
3

Prin procesul de cocsare intarziata se obtin cocs de petrol, gaze, distilate usoare si medii cu interval de fierbere de la 40 la 450 0C. Odata cu cresterea ponderii titeiurilor sulfuroase si grele in productia mondiala de petrol scopul cocsarii s-a diversificat, astfel: Prin cocsarea mp. cu continut scazut de sulf, sub 1,5% se obtine cocs pentru mase anodice (cocs regular) si cocs pentru electrozi utilizati in industria siderurgica (cocs acicular); Prin cocsarea mp. cu continut ridicat de sulf, se obtine un cocs de o calitate inferioara, acesta fiind utilizat drept combustibil in cuptoarele de calcinare a cimentului , sau in amestec cu carbunele energetic pentru alimentarea termocentralelor. Obs: cocsul obtinut prin procedeul de cocsare in strat fluidizat este de o calitate inferioara si se utilizeaza numai drept combustibil. Produsele distilate de la cocsare, atat cele obtinute din materiile prime nesulfuroase cat si cele obtinute din mp. sulfuroase se prelucreaza uzual, dupa hidrofinarea lor, in amestec cu fractiile de distilare primara sau in vid. Materiile prime uzuale pentru instalatiile de cocsare sunt: DV; reziduurile obtinute in procese de prelucrare termica, la Cracare Catalitica, Cracare termica, Piroliza. Reziduuri obtinute in procesele primare de prelucrare, respectiv, la DA si

Schema de principiu a instalatiei de cocsare intarziata cu un cuptor

Descrierea fluxului tehnologic. Materia prima face schimb de caldura cu produsele laterale obtinute in coloana de fractionare 2, respectiv cu motorina usoara si cu motorina grea (si cu refluxul de interval). Astfel preincalzita (aproximativ 200 0C) , materia prima intra in zona de convectie a cuptorului unde se incalzeste pana la temperaturi de 300-3300C dupa care intra in coloana de fractionare, deasupra talerului de alimentare cu efluent obtinut la varful evaporatorului 4. Materia prima joaca rol de reflux la baza coloanei, preluand partile grele din efluent. Mai departe materia prima incalzita pana la temperaturi de aprox. 3600C iese din baza coloanei de fractionare 2 si intra in zona de radiatie a cuptorului; la intrare in aceasta zona se amesteca cu abur de injectie, in proportie de 1,52%, dupa care se incalzeste in cuptor pana la o temperatura de aproximativ 5000C. Astfel incalzita, materia prima iese din cuptor, se amesteca cu fractiunea lichida separata la baza evaporatorului 4, dupa care intra in camerele de cocsare 1. In camerele de cocsare reactiile de cracare, respectiv de policondensare si formare de cocs se desavarsesc timp de 24-30 h. Efluentul sub forma de vapori, care iese la varful camerelor de cocsare 1, intra in evaporatorul 4, unde se seapara in doua faze: faza de vapori care intra in coloana de fractionare 2 si faza lichida care iese pe la partea inferioara a evaporatorului si se amesteca cu materia prima inainte de intrarea in camerele de cocsare 1. In coloana de fractionare se obtin pe la varf gaze si benzina care sunt separate in condensatorul de varf 5; lateral se obtin doua fractii de motorina, respectiv motorina usoara si motorina grea. In baza coloanei se separa un distilat greu (reziduu) care se 5

amesteca cu materia prima si impreuna ies din baza coloanei si intra in zona de radiatie a cuptorului. Cocsul din camera de cocsare este evacuat astfel: se foreaza o gaura centrala in stratul de cocs (operatie care dureaza aprox.4 ore), dupa care se injecteaza apa sub presiune care taie cocsul (operatie care dureaza aprox.5 ore). Odata cocsul taiat si dizlocuit este evacuat din camera de cocsare (5-6- ore). Deoarece toate aceste operatii, precum si reactiile de maturare din camerele de cocsare, necesita timpi foarte lungi, se lucreaza cu doua camere de cocsare care sunt operate alternativ.

CALCULUL RANDAMENTELOR
6

Din figura 1 s-a determinat, pentru presiunea de referin de 0 psig, funcie de cifra de cocs Conradson = 17% gr., un factor de corelare A = 15,9.

20 psig

Figura 1. Factorul de corelaie A Pentru A = 15,9 i temperatura de 835 F s-a obinut, din figura 2, randamentul de cocs la 0 psig. ca fiind 21,6% gr. Din figurile 1 i 2 s-a determinat factorul de corelare A = 18,4 i randamentul de cocs egal cu 24,3% gr. pentru 20 psig. S-a determinat factorul de corelare B ca un raport ntre randamentul de cocs la presiunea de operare i randameatul de cocs la presiunea de referin. B= 24,3 = 1,125 21,6

Din fig. 3 pentru B gsit s-a determinat raia de recirculare (CFR) ca fiind egal cu 1,16.

Figura 2. Randamentul de cocs la presiunea de referin i presiunea de lucru

Figura 3. Determinarea raiei de recirculare (CFR). 8

Figura 4. Randamentul n gaz uscat fa de randamentul de cocs.

Figura 5. Randamentul n benzin fa de randamentul de cocs.

Figura 6. Randament total (combinat % gr. i %vol.). Cu graficele din figurile 4, 5 i 6 s-au obinut, pentru 0 psig., urmtoarele randamente :

Gaze uscate, % gr. Benzin, % vol. Suma randamentelor, %

6; 24; 110,9.

Figura 7. Factorul de adiie la suma randamentului exprimat.

10

Pentru CFR = 1,16 s-au determinat factori de corecie pentru produse (figura 3) i pentru suma randamentelor (figura 7), astfel: Gaze uscate Benzin Cocs Suma randamentelor 1,1 1,1 1,125 0,7

Randamentele la presiunea de lucru = 20 psig. sunt:

Gaze, % gr. Benzin, % vol. Cocs, % gr. Suma randamentelor

6 1,1 = 6,6 24 1,1 = 26,4 21,6 1,125 = 24,3 110,9 + 0,7 = 111,6

n urma coreciilor pentru CFR = 1,2 (figurile 3 i 7) s-au obinut urmtorii factori de corecie: Gaze Benzin Cocs Suma randamentelor 1,125 1,125 1,15 0,7

Dup operarea cu factorii rezultai randamentele sunt:

Gaze, % gr. Benzin, % vol. Cocs, % gr. Suma randamentelor

6,6 1,125 = 7,425 26,4 1,125 = 29,7 24,3 1,15 = 27,945 111,6 + 0,7 = 112,3 47,23

Motorin , % vol. (prin diferen)

Dup corectarea randamentelor de mai sus cu factori bazai pe producia maxim de cocs (figurila 8 i figura 9) s-au obinut urmtoarele randamente finale:

Gaze, % gr. Benzin, % vol. Cocs, % gr. Suma randamentelor Motorin , % vol. (prin diferen) 11

7,43 29,7 1, 025 = 30,44 27,945 0,995 = 27,81 112,3 46,62

Figura 8. Randamentul de benzin corectat pentru producie mare de cocs.

Figura 9. Randamentul de cocs corectat pentru producie mare de cocs.

12

Se estimeaz cantitatea de fracie C4 ca fiind 12 % din randamentul de benzin obinut.

Benzin C4 400 F , % vol. Fracie C4, % vol. Benzin C5 final 400 F , % vol. 45 % gr. n-butan; 5 % gr. i-butan; 50 % gr. butilene.
15 => d15 = 0,5920

30,44 30,44 0,12 = 3,65 26,79

Se presupune c fracia C4 are compoziia:

15 Pentru materia prim d15 = 0,9952 0,960 + 0,00806 = 0,9635

Fracia C4 = 3,65

0,5920 = 2,24 % gr. 0,9635

Se estimeaz fracia C3 ca fiind 36,5 % gr. din fracia de gaze.

Gaze, % gr. Fracie C3, % gr. Fracie uoar, % gr.

7,43 7,43 0,365 = 2,71 4,72

15 d15 benzin C5+ - 400 F = 0,7432

Benzin C5+ - 400 F = 26,79

0,7432 = 20,66 %gr. 0,9635

S-a completat structura randamentelor n % gr. astfel:

Fracie C2 uoar Fracie C3 Fracie C4 Benzin C5+ - 400 F Cocs Motorin (prin diferen) Total randamente 42,46 = 0,8775 46,62

4,72 2,71 2,24 20,66 27,81 42,46 100

15 d15 motorin = 0,9635

CALCULUL TEHNOLOGIC
13

Pentru materia prim: Gmp = 750000 10 3 = 104167 kg / h 300 24 104167 = 28,94 kg / s 3600

Gmp =

15 20 d15 = 0,9952 d 4 + 0,00806 = 0,9952 0,960 + 0,00806 = 0,9634

M =

44,29 0,9634 = 649,79 kg / kmol 1,03 0,9634

Pentru reciclu: Greciclu = 1,2 Gmp Gmp = 1,2 28,94 28,94 = 5,79 kg / s

Debitul total de alimentare: G A = Gmp + Greciclu = 28,94 + 5,79 = 34,73 kg / s Pentru produi:

Fracie C2 uoar GC2 = 34,73

4,72 4,72 = 1,639 Kg / s 100

M C2 = 22 kg / kmol

Fracie C3 GC3 = 34,73

2,71 2,71 = 0,941 Kg / s 100

M C3 = 42 kg / kmol

Fracie C4 GC4 = 34,73

2,24 2,24 = 0,756 Kg / s 100

15 20 d15 = 0,9952 d 4 + 0,00806 = 0,9952 0,5920 + 0,00806 = 0,5972

M C4 =

44,29 0,5972 = 61,11 kg / kmol 1,03 0,5972 20,66 20,66 = 6,979 Kg / s 100

Benzin C5+ - 400 F Gbz = 34,73

15 20 d15 = 0,9952 d 4 + 0,00806 = 0,9952 0,7432 + 0,00806 = 0,7477

14

M bz =

44,29 0,7477 = 129,71 kg / kmol 1,03 0,7477 42,46 42,46 = 14,076 Kg / s 100

Motorin (prin diferen) Gmot = 34,73

15 20 d15 = 0,9952 d 4 + 0,00806 = 0,9952 0,8775 + 0,00806 = 0,8813

M mot = Pentru abur:

44,29 0,8813 = 262,49 kg / kmol 1,03 0,8813 2 = 0,579 kg / s 100

Gab = 28,94

M ab = 18 kg / kmol Temperatura medie este: T = ti + t 24 + 273 = 446,11 + + 273 = 731 K 2 2 Gi R T Mi P

Debitul maxim de vapori este: Qmax =

5,79 0,082 731 1,639 0,941 0,756 6,979 14,076 0,579 Qmax = + + + + + + 42 61,11 129,71 262,49 18 649,79 2,5 22 Qmax = 6,18 m 3 / s vmax = 0,1914 m / s Diametrul camerei de cocsare este: 4 Qmax 4 6,18 = = 6,41 m v max 0,1914

D=

n situaia aceasta D > 4 m se recomand folosirea a dou camere de cocsare umplute simultan cu diametrul:
4 Qmax 6,18 4 2 = 2 = 4,53 m v max 0,1914

D=

Calculul volumului de cocs: 15

Gcx = Gmp cx umplere = 104167

27,81 24 = 695252 Kg cocs / arj 100

cx = 1150 kg / m 3
Vcx = Gcx 695252 = = 604,57 m 3 cx 1150
Vcx 604 ,57 = = 37 ,5 m 2 D 4,53 2 4 4

H util =

H spumare = 2,8 m
H to ta l =H u t il + H sp u m a r e + HC a p a c e = 3 7 ,5 + 2,8 + 4,5 3 = 4 4 ,8 3 m

Vspumare =

D2 4,53 2 H spumare = 2,8 = 45,13 m 3 4 4

3 D 2 3 4,53 = = 24,18 m 3 4 2 4 2

Vcapace =
Vto ta l

= 6 0 4 ,5 7 + 4 5 ,1 3 + 2 4 ,1 8 = 6 7 3 ,8 8 m3

util =

Vcx 604,57 100 = 100 = 89,71% Vtotal 673,88

16

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4.

Suciu, G.C., unescu, R.C., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor, vol. I, Ed. Suciu, G.C., unescu, R.C., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor, vol. V, Ed. Dumitru Dobrinescu - Echipamente de transfer termic si utilaje specifice. omoghi, V. .a, Proprieti fizice utilizate n calcule termice i

Tehnic, Bucureti, 1983; Tehnic, Bucureti, 1999;

fluidodinamice, Universitatea Petrol - Gaze, Ploieti, 1997;

17